Delapidare

Dosar nr. 3248/189/2010 delapidare

DECIZIA PENALĂ NR. 40/A

Şedinţa publică de la 01 Martie 2011

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : NICULACHE LUMINIŢA

Judecător : BALAN LAURA-MONICA

Grefier : BODESCU PANSELUŢA

Ministerul Public reprezentat de procuror ARMEANU SORIN

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol, la ordine, se află spre soluţionare,  apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BÂRLAD, judeţul Vaslui, împotriva sentinţei penale nr. 560 din 09.11.2010 a Judecătoriei Bârlad, pronunţată în dosarul penal nr. 3248/189/2010 privind pe inculpatul OP.

Obiectul cauzei : infracţiunile prev. de art. 215 ind.1, art. 288 alin.2, art. 289 şi art. 291 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită – fără citare părţi.

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică de la 16.02.2011 şi s-au consemnat în încheierea de şedinţă aferentă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea pentru termenul din 24.02.2011 şi, ulterior, pentru termenul de azi, încheierile de şedinţă de la termenele din 16.02.2011 şi, respectiv, 2402.2011, făcând parte integrantă din prezenta decizie.

Deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului penal de faţă, instanţa retine următoarele:

Prin sentinţa penală nr.560, pronunţată la data de 9.11.2010 de către Judecătoria Bârlad, această instanţă a respins cererea pentru schimbarea încadrării juridice din tentativă la delapidare prev de art.20 rap la art.215 ind.1 Cod penal în delapidare prev de art.215 ind.1 Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit a rap la art.10 lit d Cod procedură penală, l-a achitat  pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la delapidare prev de art.20 rap.la art.215 ind 1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal împotriva CN Poşta Română SA cu un prejudiciu de 486 lei recuperat.

Totodată, a dispus condamnarea  inculpatului la pedepsele de:

- 2 (două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev de art.288 al.2 Cod penal cu aplicarea art.74 al.1 lit.a, b, c Cod penal şi 76 Cod penal şi art.41 al.2 Cod penal;

- 3(trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev de art.289 Cod penal cu aplicarea art.74 al.1 , lit .a, b, c şi 76 Cod penal şi art.41 al.2 Cod penal;

- 2 (două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev de art.291 Cod penal cu aplicarea art.74 al.1 lit.a , b, c Cod penal , art.76 Cod penal şi art.41 al.2 Cod penal .

În baza art.33 lit. a şi 34 lit b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de  3 (trei) luni închisoare

A aplicat inculpatului dispoziţiile art.71 şi 64 lit a, teza II şi b Cod penal.

A dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, fixând termen de încercare 2 ani şi 3 luni.

A atras atenţia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal si a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

A obligat inculpatul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că  inculpatul a lucrat în perioada 1988- 2009 la Oficiul Poştal Puieşti din cadrul Direcţiei Regionale de Poştă Iaşi în calitate de poştaş.

Potrivit fişei postului trebuia să înmâneze persoanelor în drept mandatele şi respectiv banii menţionaţi pe aceste înscrisuri reprezentând indemnizaţie de handicap, pensie agricultor, alocaţie de stat pentru copii.

Aceste mandate trebuiau completate cu datele de stare civilă ale titularilor şi semnate de aceştia.

În luna mai 2099 inculpatul a primit spre plată mandatele poştale pentru achitarea pensiilor de stat , pentru persoanele cu handicap , veterani , către titularii acestora.

Cu această ocazie acesta a avut de achitat şi un număr de trei mandate poştale privind pe numiţii TD, ML şi MDG, pe care le-a completat cu date fictive şi le-a semnat în locul titularilor , la rubrica „semnătura de primire „ atestând primirea sumelor de bani înscrise pe mandat după cum urmează : - mandat indemnizaţie de handicap nr. H284803 pe luna aprilie 2009, în valoare de 293 lei , privind pe T D din loc., figurând achitat la data de 22.05.2009 , inculpatul semnând pe mandat de primire a banilor şi consemnând date de legitimare fictivă; - mandat de pensie agricultor nr. J849320 pe luna mai 2009, în valoare de 143 lei, privind pe numita ML din loc figurând ca achitat la data de 27.05.2009, inculpatul semnând pe mandat de primire a banilor şi consemnând date fictive de legitimare ; - mandat alocaţie de stat pentru copii nr. K47545 pe luna mai 2009 , în valoare de 50 lei, privind pe M D G din loc figurând achitat la data de 26.05.2009 inculpatul semnând pe mandat de primire a banilor şi înscriind date nereale de legitimare a titularului.

De asemenea la aceeaşi dată s-a constatat că inculpatul a efectuat şi plata mandatului de asigurări sociale nr. Q055671 pe luna mai 2009 în valoare de 413 lei , titular SMI din loc, ce a fost achitat soţului titularei, trecându-se însă şi de această dată alte date de legitimare decât cele reale.

La data de 28.05.2009 în urma sesizării organelor de control din cadrul Oficiului Judeţean de Poştă Vaslui că inculpatul a trimis către unitate un număr de trei mandate poştale cu date nereale şi semnând în fals în locul titularilor , dirigintele Oficiului Poştal Puieşti – AG – a procedat la ridicarea sumelor de bani susmenţionaţi de la OP şi efectuarea plăţilor către cei trei titulari pe bază de proces verbal.

Faptele inculpatului au fost constatate ulterior şi de către revizorii de gestiune din cadrul D.R.P.Iaşi prin procesul verbal încheiat la data de 15.06.2009 şi ataşat la dosarul cauzei.

Fiind audiat inculpatul a recunoscut că a semnat în fals şi a consemnat date nereale , atât în notele explicative pe care le-a dat în faţa echipei de control din cadrul DRP Iaşi cât şi cu ocazia audierii sale de către organele de poliţie  şi procuror, însă a negat că ar fi urmărit însuşirea banilor celor trei titulari ai mandatelor poştale.

Inculpatul a motivat că pe  unii titulari nu i-a  găsit  la domiciliu , iar cu alte persoane membre ai familiei titularului, avea convenţii verbale să nu dea banii acestuia pentru că, aceştia îi cheltuiau în alte scopuri decât cele reale.

Mai motivează inculpatul că banii nu i-a reţinut pentru a-i folosi în scop personal, ci pentru a evita depunerea acestora la bancă , operaţiune care ar fi dus la încasarea lor de către titulari cu mare întârziere(2-3 luni). 

Din declaraţiile numiţilor T D , ML şi MDG – audiaţi ca şi martori în cauză – rezultă că la data de 22 , 26 şi 27. 05. 2009 inculpatul nu le-a predat nici o sumă de bani cu titlu de pensie şi nu ei au semnat de primirea banilor pe cele trei mandate poştale, astfel că, datele de legitimare consemnate în cuprinsul mandatelor sunt nereale.

În acest sens , raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr.177.74 din data de 16.03.2010 întocmit de către IPJ Vaslui – Serviciul Criminalistic concluzionează că scrisul de mână de pe mandatele poştale nr. Y849320 din luna mai 2009, privind pe MD L ; nr. H284803 din luna aprilie 2009 privind pe T D şi nr. K47545 din luna mai 2009 privind pe MDG au fost executare de către inculpat.

Totodată, raportul concluzionează şi faptul că semnăturile de la rubrica „semnătura de primire” de pe cele trei mandate poştale nu aparţin titularilor acestora, respectiv numiţilor

Situaţia de fapt mai sus reţinută s-a stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: mandatele poştale  şi declaraţiile privind pe numiţii, procesele verbale de predare primire de către aceştia a sumelor corespunzătoare mandatelor,  declaraţiile martorilor, notele explicative date de inculpat, procesele verbale de ridicare de probe de înscris  de la inculpat, procesul verbal încheiat la data de 15.06.2009 de către revizorul de gestiune din cadrul D.R.P. Iaşi., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 177.074 din 16.03.2010 întocmit de IPJ Vaslui- Serviciul Criminalistic, adresa de răspuns nr.270/I/37672/28.10.2009 a CN Poşta Română S.A – DRP. Iaşi , fişa postului inculpatului.

La termenul din  09.11.2010 s-a pus în discuţie, la solicitarea procurorului, schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului din tentativă la delapidare în cea de delapidare.

Art.2151 Cod penal prevede că infracţiunea de delapidare constă în „ însuşirea, folosirea sau traficarea , de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează”.

Infracţiunea de delapidare se săvârşeşte numai cu intenţie. Aceasta implică ştiinţa şi voinţa făptuitorului de a-şi însuşi, de a folosi sau trafica banii aflaţi în gestiunea sau administrarea sa.

Intenţia este de regulă directă. Făptuitorul trebuie să urmărească obţinerea unui profit , chiar dacă acesta nu a fost realizat.

Tentativa există în cazul acestei infracţiuni şi constă  în începerea acţiunii de însuşire, adică de scoatere a bunului din patrimoniul unităţii 

Inculpatul nu a predat banii titularilor cu scopul de a şi-i însuşi , ci pentru a evita depunerea acestora în bancă şi încasarea de către titulari , ulterior după o perioadă mai îndelungată.

Nu are relevanţă faptul că într-o declaraţie inculpatul ar fi afirmat că voia să facă abonamente ( aceasta la sugestia organelor de control de la Direcţia de Poştă), afirmaţie nesusţinută de vreo probă în acest sens.

Mai mult din probatoriul administrat nu rezultă că s-ar fi produs vreo pagubă  Companiei  Naţionale Poşta Română S.A.- Sucursala Direcţia Regională de Poştă Iaşi.

De altfel sesizarea penală a acesteia s-a făcut pentru infracţiunile prev. de art. 288 şi art. 291 Cod penal şi nu  de delapidare. 

Dacă folosirea bunului nu a produs nici o pagubă, fapta nu constituie infracţiunea de delapidare , eventual o altă infracţiune sau o simplă abatere .

Pe aceste considerente apreciind că în cauză lipseşte un element esenţial al infracţiunii de delapidare - intenţia – instanţa a apreciat că inculpatul nu a săvârşit această infracţiune şi deci nu se impune schimbarea încadrării juridice a acestei fapte.

În consecinţă, în baza art. 334 Cod proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, iar în baza art 11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, chiar sub forma tentativei cum a fost sesizată instanţa.

Referitor la celelalte infracţiuni,  şi  anume fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals, prima instanţă a apreciat că probatoriul administrat în cauză dovedeşte săvârşirea acestora de către inculpat.

Reţinând însă faptul că inculpatul nu a mai săvârşit fapte penale pentru care să fi fost condamnat anterior, banii au fost restituiţi titularilor s-a prezentat în faţa organelor de cercetare şi a regretat săvârşirea faptelor, instanţa a făcut aplicarea disp. art. 74 alin.1 lit  a,b,c Cod penal şi respectiv art. 76 Cod penal, coborând cuantumul pedepselor sub minimul special prev. de lege.

Împotriva sentinţei penale nr.560 , pronunţată la data de 9.11.2010 de către Judecătoria Bârlad, în termenul legal prev. de art. 363 Cpp, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, care a criticat-o pentru nelegalitate si pentru netemeinicie.

În primul  rând, s-a arătat faptul că instanţa de fond, deşi a dispus condamnarea inculpatului sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de fals, nu a dispus anularea mandatelor falsificate (mandatele poştale existente la dosar), conform prevederilor art. 445 Cod procedură penală.

În al doilea rând, s-a arătat faptul că în mod greşit au fost reţinute circumstanţa atenuantă prev. de art.74 lit.b Cp, (stăruinţa depusă de către inculpate pentru repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii) deoarece repararea prejudiciului nu a fost rezultatul acţiunii inculpatului, ci a activităţii de control desfăşurate de revizorii oficiului poştal, care au predate sumele de bani către destinatari, pe bază de procese verbale.

În al treilea rând, apelantul a învederat faptul că eronat instanţa e fond a respins cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215 ind.1al.1 Cpp, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în infracţiunea de delapidare prev.de art. 215 ind.1al.1 Cpp , deşi din probele administrate în cauză rezultă faptul că infracţiunea de delapidare s-a consumat în momentul în care inculpatul, în calitate de factor poştal, a falsificat mandatele poştale, atestând că pensiile si indemnizaţiile fuseseră primite de titulari, moment în care s-a realizat deposedarea părţii vătămate şi împosedarea sa, banii intrând în stăpânirea sa.

A arătat apelantul că nu e relevant faptul că banii însuşiţi nu au fost cheltuiţi de către inculpate, aceştia fiind găsiţi în geanta inculpatului de către organele de control. Nu este necesar pentru existenţa infracţiunii ca inculpatul să fi îndeplinit , în legătură cu bunul anumite acte de dispoziţie .

Pentru a se reţine tentativa era necesar ca activitatea de deposedare să fie pusă în executare, dar să nu se fi ajuns la trecerea efectivă a acestora în posesia inculpatului, ceea ce nu e cazul în speţă.

În al patrulea rând, apelantul a susţinut că soluţia de achitare pe considerentul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare, în forma tentativei, sub aspectul laturii subiective  este .

Arată apelantul că instanţa şi-a motivat soluţia pe de o parte, prin aceea că fapta nu a fost săvârşită cu intenţie, iar pe de altă parte că nu s-a produs o pagubă, iar sesizarea nu a făcut obiectul şi acestei infracţiuni, toate acestea reprezentând condiţiile esenţiale pentru reţinerea dispoziţiilor art. 20 Cp. rap. la art. 215  Cp.

S-a susţinut de asemenea că inculpatul nu a predat banii la Oficiul Poştal Puieşti, însă scopul nu a fost cel al însuşirii, ci pentru a se evita depunerea banilor în bancă şi implicit încasarea ulterioară a acestora de către titular, după o perioadă lungă de timp.

Motivarea făcută este însă nesusţinută de mijloacele de probă şi în contradicţie cu dispoziţiile legale şi implicit voinţa legiuitorului.

Astfel, faptul că în sesizarea formulată, Direcţia Regională de Poştă Iaşi nu a făcut referire şi la infracţiunea de delapidare, ci doar la infracţiunea de fals şi uz de fals, nu are absolut nici o relevanţă, deoarece pentru infracţiunea de delapidare acţiunea penală nu se pune în mişcare la plângerea prealabilă, ci din oficiu, iar organul judiciar nu este ţinut de încadrarea juridică a persoanei care a făcut sesizarea, fiind obligat să încadreze situaţia de fapt în acele dispoziţii legale, care o definesc.

De cele mai multe ori, persoana care formulează sesizarea este o persoană fără cunoştinţe judiciare, iar organul judiciar este obligat să se sesizeze sub aspectul tuturor infracţiunilor a căror comitere rezultă din actul de sesizare şi celelalte mijloace de probă.

In ceea ce priveşte cea de a doua argumentare, în sensul că nu s-a produs o pagubă şi astfel infracţiunea de tentativă la delapidare nu poate fi reţinută, menţionăm că inculpatul a fost trimis în judecată nu pentru infracţiunea de delapidare în formă consumată, ci pentru o tentativă, ceea ce nu presupune producerea unei pagube.

În ceea ce priveşte intenţia inculpatului, aceasta este evidentă şi constă în dorinţa sa de a-şi însuşi sumele de bani.

În cazul delapidării, intenţia este, de regulă, directă. Făptuitorul urmăreşte obţinerea unui profit. Fapta constituie delapidare însă chiar dacă profitul urmărit nu a fost realizat.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, prin întreaga sa activitate infracţională, urmărind însuşirea unor sume de bani aflate în gestiunea sa.

Intenţia de însuşire este dovedită chiar de modalitatea de acţiune a inculpatului. Falsificarea mandatelor poştale în cuprinsul cărora a consemnat date de stare civilă nereale şi a falsificat semnătura titularilor, dovedeşte intenţia inculpatului de a-şi însuşi sumele de bani aferente înscrisurilor falsificate, sume de bani aflate în gestiunea sa, prin efectuarea acestor falsuri dorind să acopere însuşirea banilor.

În ceea ce priveşte afirmaţiile făcute de inculpat pe parcursul cercetării judecătoreşti, în sensul că nu a urmărit însuşirea banilor, ci a existat o înţelegere cu titularii mandatelor ca banii să fie reţinuţi de inculpat o perioadă de timp, până când destinatarii reveneau la domiciliu, pentru că altfel banii ar fi fost depuşi în bancă şi destinatarii i-ar fi primit , cu o mare întârziere, acestea sunt evident pro causa, în condiţiile în care acelaşi inculpat la urmărirea penală a precizat că în anumite situaţii nici nu s-a deplasat la locuinţa destinatarilor pentru a verifica dacă sunt sau nu la domiciliu, iar ulterior a declarat că dorea ca acei bani să-i folosească pentru abonamente de presă.

Existenţa unei înţelegeri cu titularii mandatelor este infirmată şi de declaraţiile acestora date în cursul urmăririi penale (declaraţie M A C fila 1 dosar de urmărire penală : „nu am avut nici un fel de înţelegere cu factorul poştal cu privire la faptul că în cazul în care nu eram acasă în momentul primirii pensiei, să ţină banii la el şi să mi-i restituie după mult timp.").

Din declaraţia inculpatului (f.10), rezultă că sumele de bani găsite asupra sa în urma controlului efectuat urma să le folosească pentru „contractarea abonamentelor de presă" şi ulterior acestui moment să restituie banii.

Faptul că în anumite cazuri nici măcar nu s-a deplasat la locuinţa destinatarilor rezultă din declaraţia inculpatului (f. 18) „eu nu m-am deplasat la locuinţa lui T D, dar am făcut formele de achitare a pensiei, în sensul că am completat mandatul. Suma de 293 lei am folosit-o pentru a contracta abonamente de presă, urmând ca banii să-i restitui ulterior titularului".

Elocvent sub aspectul intenţiei este şi faptul că banii au fost reţinuţi de inculpat o perioadă lungă de timp, aceştia fiind restituiţi în urma controlului efectuat de către revizorii de gestiune , care constataseră deja fapta şi ulterior au sesizat organele de anchetă.

Restituirea s-a făcut în baza unor procese verbale întocmite de către organele de control.

În cazul unor mandate, banii trebuiau predaţi în urmă cu 7 zile de inculpat, mai precis au fost găsite sumele asupra inculpatului, deşi din mandat rezultă că suma aferentă fusese achitată titularului în urmă cu 7 zile.

Dacă ar fi existat în realitate o înţelegere cu titularii mandatelor, atunci aceştia nu ar fi susţinut contrariul, iar falsul nu s-ar mai fi justificat, cel puţin în ceea ce priveşte datele fictive de stare civilă..

Din fişa postului (f. 27) inculpatului rezultă posibilitatea excepţională ca plata sumelor înscrise pe mandate să se facă şi altor persoane decât destinatarilor, însă după identificarea prealabilă a acestora din urmă, ale căror date de legitimare se înscriu pe mandat. Ori în speţă, datele de stare civilă erau fictive şi nu aparţineau vreunei persoane căreia inculpatul intenţiona să-i predea banii.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpatul şi-a propus probe în apărare, inclusiv proba testimonială., pentru a dovedi înţelegerea pe care el a avut-o cu destinatarii mandatelor poştale.

A fost audiat în acest sens martorul ŞI, care a declarat că a avut o astfel de înţelegere cu inculpatul în sensul că atunci când nu era la domiciliu, inculpatul să reţină banii şi să-i restituie ulterior, dar personal semna pe mandatul poştal şi se înscriau datele sale de stare civilă.

In acelaşi sens a declarat şi martorul PM (f. 20).

Aşadar, procedura era alta şi nicidecum cea prezentă , în care inculpatul a completat date de stare civilă fictive şi a semnat în locul titularului.

Intenţia inculpatului de însuşire a acestor sume rezultă implicit din comiterea falsurilor, care reprezintă o infracţiune mijloc pentru infracţiunea de delapidare - infracţiune scop.

In ceea ce priveşte declaraţia martorei M A C, aceasta este evident nesinceră, având în vedere conţinutul din faza de urmărire penală, unde a declarat că nu a avut nici o înţelegere cu inculpatul. Acest lucru rezultă şi din aceea că la instanţă a precizat că a fost de acord ca inculpatul să semneze pe mandat în locul soţului său şi să treacă seria de buletin a inculpatului, în condiţiile în care la urmărirea penală a negat existenţa vreunei înţelegeri.

In urma examinării mandatului poştal se constată că , chiar şi în aceste condiţii, seria actului de identitate nu este a inculpatului, aşa cum „s-ar fi înţeles cei doi", ci este o serie fictivă.

In legătură cu numitul TD , persoană care a şi decedat, inculpatul a declarat în instanţă că nu i-a putut preda banii, pentru că acesta se afla în spital la acea dată, în timp ce la urmărirea penală a recunoscut că nici măcar nu s-a deplasat la domiciliul său (f. 15).

Semnificativ este şi faptul că titularii mandatelor neachitate erau persoane în vârstă ce nu se deplasau pentru a se interesa de drepturile lor, iar o parte dintre acestea au şi decedat pe parcursul procesului penal.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele astfel invocate, precum si din oficiu, conform dispoziţiilor art.371 Cpp, , sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, tribunalul constată faptul că apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad este întemeiat pentru considerentele de mai jos:

În ceea ce priveşte primul motiv de apel, respectiv cel privind omisiunea instanţei de fond de a dispune anularea mandatelor cu privire la care a reţinut că sunt falsificate, dispunând si condamnarea inculpatului pentru săvârşirea  infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. e art. 288 al.1 Cp, fals intelectual prev. de art. 289 Cp si uz de fals prev. de art. 291 Cp, tribunalul învederează că este fondat.

Potrivit prevederilor art. 348Cp, instanţa, chiar dacă nu este constituire de parte civilă, dispune desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris.

Reiese, aşadar, faptul că atunci când se constată faptul că s-au falsificat înscrisuri oficiale sau sub semnătură privată, instanţa este obligată să dispună din oficiu anularea acestora, cu atât mai mult a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea celor trei infracţiuni de fals menţionate mai sus.

Cum în speţă din probele administrate rezultă faptul că inculpatul a falsificat  mandatul nr. H284803/aprilie 2009, privind pe numitul  T D , mandatul nr. Y849320/mai 2009 privind pe M L si mandatul nr. K 47545/mai 2009 privind pe  MD G, atestând în mod nereal, în exercitarea atribuţiilor de serviciu de factor poştal în cadrul Oficiului Poştal Puieşti, că numitul T D a primit indemnizaţia de handicap aferentă lunii aprilie 2009, că numita M L a primit pensia de agricultor aferentă lunii mai 2009,, dar si că numitul M- D Gh a încasat  alocaţia de stat pentru copii aferentă lunii mai 2009, dar si contrafăcând semnăturile acestora, mandate contrafăcute pe care le-a depus ulterior la Oficiul Poştal Puieşti , fiind condamnat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 288 al.1 Cp, de art. 289 Cp si  de art. 291 Cp, tribunalul reţine că instanţa de fond trebuia să anuleze mandatele mai sus arătate.

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de apel, respectiv cel privind eronata reţinere a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit.b Cp, pe considerentul că prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare nu a fost acoperit prin stăruinţa inculpatului, ci prin acţiunea organelor de control din cadrul oficiului poştal, instanţa reţine că si acesta este întemeiat.

Potrivit prevederilor art. 74 al.1 litb Cpp, poate constitui circumstanţă atenuantă personală stăruinţa depusă de către inculpate pentru a recupera paguba pricinuită prin săvârşirea infracţiunii.

Reiese, astfel, că doar în cazul infracţiunilor de prejudiciu recuperarea pagubei de către inculpate poate constitui o circumstanţă atenuantă.

Cum în speţă, prejudiciul presupus a fi cauzat prin infracţiunea de delapidare  a fost recuperat, realmente, în urma acţiunii revizorilor care au controlat gestiunea inculpatului, care, la data de 29.03.2009, au restituit  sumele de bani constând în pensia de agricultor, indemnizaţia de handicap si alocaţia de stat pentru copii, către persoanele împuternicite a le primi, încheind în acest sens procese-verbale de predare primire, în mod greşit a reţinut instanţa de fond circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 al.1 lit.c Cp în favoarea inculpatului cu privire la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prev. e art. 288 al.1 Cp, fals intelectual prev. de art. 289 Cp si uz de fals prev. de art. 291 Cp.

Reţinerea acestei circumstanţe este neîntemeiată si pentru considerentul că ea nu putea  fi reţinută, dacă realmente inculpatul ar fi recuperate prejudiciul cauzat, doar în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare , nu si în ceea ce priveşte infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale prev. e art. 288 al.1 Cp, fals intelectual prev. de art. 289 Cp si uz de fals prev. de art. 291 Cp, care sunt infracţiuni de pericol, nu de prejudiciu.

În ceea ce priveşte cel de al treilea motiv de apel, respectiv cel privind eronata respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215 ind.1al.1 Cpp, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în infracţiunea de delapidare prev.de art. 215 ind.1al.1 Cpp , tribunalul reţine că acesta este întemeiat.

Conform prevederilor art.20 Cp, tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost întreruptă sau care nu si-a produs efectul.

Pe de altă, instanţa relevă că infracţiunea de delapidare, ca si infracţiune comisă împotriva patrimoniului, se consumă în momentul în care banii, valorile sau alte bunuri ce constituie obiectul material al infracţiunii, pe care făptuitorul le gestionează sau le administrează , au ieşit din posesia părţii vătămate si au intrat în stăpânirea de fapt a inculpatului.

Cum în speţă, inculpatul a falsificat mandatul nr. H284803/aprilie 2009, privind pe numita  T D, mandatul nr. Y849320/mai 2009 privind pe M Lsi mandatul nr. K 47545/mai 2009 MDG, atestând în mod nereal, în exercitarea atribuţiilor de serviciu de factor poştal în cadrul Oficiului Poştal Puieşti, că numitul T D a primit indemnizatia de handicap aferentă lunii aprilie 2009, că numita M L a primit pensia de agricultor, dar si că numitul M- D Gh a încasat  alocaţia de stat pentru copii aferentă lunii mai 2009, dar şi contrafăcând semnăturile destinatarilor, mandate contrafăcute pe care le-a depus ulterior la Oficiul Poştal Puieşti, tribunalul reţine că inculpatul si-a însuşit suma de 493 lei, pe care o avea în gestiune, această sumă întrând în posesia sa efectivă.

În atare condiţii, cum acţiunea inculpatului de punere în executare a hotărârii infracţionale de însuşire a sumelor de bani mai sus arătate a fost dusă până la  capăt,  instanţa de apel reţine că acesta a produs rezultatul socialmente periculos incriminat de lege, respectiv intrarea în posesia inculpatului a sumei de 430 lei.

Drept pentru care relevă instanţa că se impunea a fi admisă cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215 ind.1al.1 Cpp, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în infracţiunea de delapidare prev.de art. 215 ind.1al.1 Cpp.

În ceea ce priveşte cel de al patrulea motiv de apel, respectiv cel privind eronata achitare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare  prev. de art. 215 ind.1 al.1 Cpp, pe considerentul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul laturii subiective, lipsind intenţia însuşirii sumei e 493 lei, pentru sine ori pentru altul, instanţa de apel retine că acesta este neîntemeiat .

Potrivit prevederilor art. 215 ind.1 al.1  din Codul penal, infracţiunea de delapidare  constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 15 ani.

Existenţa acestei infracţiuni, din punctul de vedere al conţinutului constitutiv, sub aspectul laturii subiective  este condiţionată, deci,  de săvârşirea acţiunii care constituie elementul material cu intenţie directă sau indirectă, adică din ştiinţa si voinţa inculpatului de aşi însuşi suma de bani pentru sine sau pentru altul si obţine un profit pentru sine sau pentru altul.

Ori, în cauză, din actele si lucrările dosarului rezultă că inculpatul în momentul în care a intrat în posesia sumei totale de 493 lei, reprezentând indemnizaţia  pentru persoane cu handicap cuvenită în luna aprilie 2009 numitului T D (293 lei), pensia  de agricultor  cuvenită numitei M L în luna mai 2009(143 lei) si  alocaţia de stat pentru copii cuvenită numitului MD G în luna mai 2009(50 lei), nu a făcut-o în scopul însuşirii pentru sine sau pentru altul a acestei sume, ci în scopul de a o păstra temporar pentru a o remite ulterior persoanelor în drept, respectiv numiţilor T D, M L si M D G..

Astfel, din depoziţia numitul MDG dată în cursul urmăririi penale rezultă faptul că, în condiţiile în care acesta lipsea adesea de la domiciliu, fiind internat în spital datorită problemelor de sănătate, a convenit cu inculpatul ca, în perioadele în care nu era la domiciliu, acesta să înmâneze alocaţia de stat pentru copii, precum si pensia, soţiei sale – M DC.

La rândul său, martora M D C, care a fost audiată în cursul cercetării judecătoreşti, a confirmat faptul că într-o discuţie cu inculpatul a stabilit ca acesta să semneze mandatul privind alocaţia de stat pentru copii aferentă lunii mai 2005 în locul soţului său, cu date sale, si să retină suma de bani până la întoarcerea soţului său, care era internat în spital pentru o perioadă de trei săptămâni.

Apoi, din declaraţia martorei P M, audiată în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă faptul că personal l-a rugat pe inculpate să reţină alocaţia si să nu o înmâneze soţului său , care o cheltuia achiziţionând băuturi alcoolice, ci sie, deşi titularul mandatului era soţul său.

Totodată, în declaraţia inculpatului dată în cursul cercetării judecătoreşti acesta a învederat că singurul său scop când a completat în fals mandatele poştale, atestând primirea sumei de 493 lei de titularii săi, a fost acela de a evita să rămână cu aceste sume în gestiune şi să le depună în conturile persoanelor mai sus arătate, ştiut fiind că acest tip de sume să returnau după perioade îndelungate de timp.

Numiţii TD, care, între timp a decedat, şi ML, care are deficienţe de auz si vedere.  nu au fost audiaţi niciodată pentru a infirma sau confirma apărarea inculpatului.

Cu toate acestea, numitul M I (fila 71), ginerele numitei M L, în cuprinsul declaraţiei date în cursul urmăririi penale a arătat faptul că soacra sa a primit pensia în fiecare lună.

Tribunalul învederează că o dovadă în plus a faptului că inculpatul nu a dorit să-şi însuşească suma de 493 lei pentru sine stă si împrejurarea că toată suma a fost găsită în geanta de serviciu a inculpatului la data de 27.02.2009, la 7, 2 si 1 zile de la datele la care sumele în discuţie trebuiau predate titularilor mandatelor poştale.

Constatându-se, astfel, că împosedarea inculpatului cu suma de 493 lei nu s-a realizat în scopul însuşirii pentru sine a  acestei sume aflată în gestiunea sa de către inculpat, fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 ind.1 al.1 Cp, sub aspectul laturii subiective, inculpatul nedorind să intre în stăpânirea acestei sume pentru a dispune de ea pentru sine.

În atare condiţii, cu reţinerea criticilor referitoare la încadrarea juridică expuse anterior, în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că fapta inculpatului nu constituie infracţiunea de delapidare sub aspectul laturii subiective, urmând a se dispune achitarea acestuia după schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215ind.1 Cp în infracţiunea de delapidare prev. de art. 215 ind.1 Cp.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului apelant pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev. e art. 288 al.1 Cp, fals intelectual prev. de art. 289 Cp si uz de fals prev. de art. 291 Cp, toate cu aplicarea art. 41 al.2 Cp, cu privire la care în mod corect a fost reţinută vinovăţia inculpatului, tribunalul concluzionează totuşi că acestea sunt excesive şi neechilibrate în raport de activitatea infracţională a acestuia, criteriile prev. de art. 52 si 72 nefiind corect aplicate.

Drept pentru care, tribunalul va reduce pedepsele aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288al.2 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplicarea art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală,pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplic.art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 3(trei) luni închisoare la 400 lei amendă penală şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplic.art. 74 al.1 lit.a, c Cp si 76 lit.e Cp si art. 41al.2 Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală.

Verificând actele procesuale efectuate în cursul desfăşurării procesului penal se constată  că au fost respectate dispoziţiile legale a căror încălcare este sancţionată potrivit art. 197 alin.2 din Codul de procedură penală, cu nulitatea absolută.

De asemenea nu au fost identificate încălcări ale celorlalte dispoziţii legale ce reglementează desfăşurarea procesului penal, încălcări prin care să se fi adus vreo vătămare şi  care să  fi fost invocate la momentele stabilite de art.197 alin 4 din  Codul de procedură penală.

Faţă de cele expuse anterior,  va admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad  împotriva sentinţei penale nr. 560, pronunţată la data de 9.11.2010 de către Judecătoria Bârlad, pe care o desfiinţează, în parte, sub aspectul laturii penale, rejudecând cauza, va înlătură menţiunile privind respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din  tentativă la infracţiunea de delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215 ind.1 Cod penal în delapidare prev. de art. 215 ind.1 Cod penal.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3(trei) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

-2(două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 288al.2 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

-3(trei) luni închisoare pentru  săvârşirea  infracţiunii prev. de art.289 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

-2(două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

În temeiul prevederilor art. 334 Cpp, va schimba încadrarea juridică a  faptei reţinute în sarcina inculpatului prin dispozitivul sentinţei apelate din infracţiunea de delapidare prev. de art. 20 raportat la art. 215ind.1al.1 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 Cp în infracţiunea de delapidare prev. de art. 215ind.1 al.1 Cp., cu aplic. art. 41 al.2 Cp.

În prevederilor art. 11 pct.2 lit.a Cpp raportat la art. 10 lit.d Cpp , va achita inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 ind.1 al.1 Cp.

Va înlătura dispoziţiile art.74 al.1 lit.b Cp.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288al.2 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplic.art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplic.art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 3(trei) luni închisoare la 400 lei amendă penală.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplic.art. 74 al.1 lit.a, c Cp si 76 lit.e Cp si art. 41al.2 Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală.

În temeiul prevederilor art. 33 lita si 34 lit.b Cp,  va contopi cele trei pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, respectiv cea 400 lei amendă penală, pe care o va executa efectiv.

În temeiul prevederilor art. 348 Cpp, va anula mandatul nr. H284803/aprilie 2009, privind pe numita  T D , mandatul nr. Y849320/mai 2009 privind pe M L si mandatul nr. K 47545/mai 2009  privind pe M DG.

Va înlătura dispoziţiile contrarii din sentinţă si menţine celelalte dispoziţii.

Cheltuielile judiciare în cuantum de 150 lei rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei, reprezentând 50% din onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel, va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad  împotriva sentinţei penale nr. 560, pronunţată la data de 9.11.2010 de către Judecătoria Bârlad, pe care o desfiinţează, în parte, sub aspectul laturii penale,

Rejudecând cauza,

Înlătură menţiunile privind respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din  tentativă la infracţiunea de delapidare prev. de art. 20 rap. la art. 215 ind.1 Cod penal în delapidare prev. de art. 215 ind.1 Cod penal.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3(trei) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

-2(două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 288al.2 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

-3(trei) luni închisoare pentru  săvârşirea  infracţiunii prev. de art.289 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

-2(două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 Cp, cu aplic.art. 74al.1 lita,b,cCp si 76 Cp si art. 41al.2 Cp,

În temeiul prevederilor art. 334 Cpp, schimbă încadrarea juridică a  faptei reţinute în sarcina inculpatului prin dispozitivul sentinţei apelate din infracţiunea de delapidare prev. de art. 20 raportat la art. 215ind.1al.1 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 Cp în infracţiunea de delapidare prev. de art. 215ind.1 al.1 Cp., cu aplic. art. 41 al.2 Cp.

În prevederilor art. 11 pct.2 lit.a Cpp raportat la art. 10 lit.d Cpp , achită inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prev. de art. 215 ind.1 al.1 Cp.

Înlătură dispoziţiile art.74 al.1 lit.b Cp.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288al.2 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplic.art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală.

 Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Cp, cu aplic. art. 41 al.2 , cu aplic.art. 74al.1 lita şi c Cp si 76 lit.e Cp de la 3(trei) luni închisoare la 400 lei amendă penală.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 cu aplic.art. 74 al.1 lit.a, c Cp si 76 lit.e Cp si art. 41al.2 Cp de la 2(două) luni închisoare la 350 lei amendă penală.

În temeiul prevederilor art. 33 lita si 34 lit.b Cp, contopeşte cele trei pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, respectiv cea 400 lei amendă penală, pe care o va executa efectiv.

În temeiul prevederilor art. 348 Cpp, anulează mandatul nr. H284803/aprilie 2009, privind pe numita  T D , mandatul nr. Y849320/mai 2009 privind pe M Lesi mandatul nr. K 47545/mai 2009 M D G.

Înlătură dispoziţiile contrarii din sentinţă si menţine celelalte dispoziţii.

Cheltuielile judiciare în cuantum de 150 lei rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei, reprezentând 50% din onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel, va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru partea vătămată intimată C.N. POŞTA ROMÂNĂ SA – Direcţia Regională de Poştă Iaşi- Oficiul Judeţean de Poştă Vaslui.

Pronunţată în şedinţă publică ,azi, 1.03.2011.

Domenii speta

Spete similare