Drepturi băneşti

Sentinţă civilă 3084 din 21.06.2012


Cod Operator 2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 3084/2012

Şedinţa publică de la 21 Iunie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul B C în contradictoriu cu pârâtele SNTFM CFR, S B O, SNTFM CFR SA S CF T, având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, reclamantul fiind reprezentat de apărător ales avocat V M cu delegaţie la dosar şi pârâţii fiind reprezentaţi prin consilier juridic D D cu delegaţie la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, apărătorul ales avocat V M pentru reclamant depune la dosar extras din CCM şi chitanţa nr.649/21.06.2012 în valoare de 400 lei reprezentând contravaloare onorariu de avocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat V M pentru reclamant solicită instanţei a se admite acţiunea aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Consilier juridic D D pentru pârâţi solicită instanţei a se respinge acţiunea.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr., reclamantul B C a chemat în judecată pârâţii SNTFM CFR, S B O, SNTFM CFR S CF T pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi la plata drepturilor salariale cuvenite la concediere, respectiv 6 salarii avute la data concedierii aşa cum au obţinut toţi salariaţii disponibilizaţi aflaţi în situaţia sa, în temeiul CCM la nivel de unitate şi al deciziei de concediere individuală pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului nr.CZ 2.3/127 din data de 26.10.2011, să fie obligaţi la plata drepturilor salariale cuvenite la pensionare în funcţie de vechimea în muncă, respectiv o indemnizaţie egală cu ultimul salariu de bază lunar de încadrare conform art. 65 alin.1 din CCM, să fie obligaţi la plata drepturilor salariale pentru perioada 26.10.2011 când a fost emisă decizia de concediere şi până la data de 23.11.2011 când a expirat perioada de preaviz de 20 de zile, cu cheltuieli de judecată.

Motivându-şi cererea,  reclamantul a arătat că a avut calitatea de angajat al pârâtelor, iar prin decizia nr. nr. CZ 2.3/127 din data de 26.10.2011, a fost concediat pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, fiindu-i acordat un termen de preaviz de 20 de zile în perioada 27.01.2011-23.11.2011.

A precizat reclamantul că în perioada preavizului nu a fost plătit de către pârâtă şi nici nu i-au fost acordate cele 6 salarii la disponibilizare sau indemnizaţia de pensionare.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar copie de pe decizia de concediere nr.CZ2.3/127 din data de 26.10.2011, copie de pe decizia nr.177528/24.02.2012, copie de pe adresa nr.CZ 2.3/76/29.02.2012, copie de pe cartea de identitate, extras din Contractul colectiv de muncă.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.283 din Codul muncii şi Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Pârâta SNTFM CFR SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii formulată de reclamant, cu motivarea că decizia nr. CZ 2.3/127/2011 prin care contractul individual de muncă al acestuia trebuia să înceteze începând cu data de 24.11.2011 în temeiul art. 55 lit. c, art. 55, art. 58, art. 65,  art.66 din Codul muncii nu şi-a produs efectele, având în vedere faptul că reclamantul  a depus la data de 1.11.2011 o cerere pentru acordarea unei pensii de invaliditate, cerere ce a fost însoţită de decizia medicală nr. 5203/31.10.2011 prin care medicul expert al asigurărilor sociale a constatat pierderea capacităţii de muncă a acestuia.

A arătat pârâta că începând cu data de 31.10.2011, reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu, iar până la data de 26.10.2011 s-a aflat în concediu medical, cele 16 ore lucrate în zilele de 27 şi 28 octombrie 2011 fiind achitate cu OP nr. 456/15.03.2012.

A precizat pârâta că după comunicarea deciziei nr. 177528/24.02.2012 privind acordarea pensiei de invaliditate, societatea a procedat la punerea în aplicare a acesteia şi a emis decizia nr. CZ 2.2/59/5.03.2012 de încetare a contractului individual de muncă.

A învederat instanţei de judecată faptul că nu există temei legal privind acordarea celor 6 salarii compensatorii, întrucât acestea se acordă doar în cazul concedierilor colective, conform art. 60 alin. 8 din Contractul colectiv de muncă al CFR, iar reclamantul a fost pensionat medical.

În ceea ce priveşte solicitarea de acordare a indemnizaţiei de pensionare, prevăzută de art. 64 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă, pârâta consideră că este neîntemeiată, deoarece decizia de pensionare a fost emisă la data de 24.02.2012, dată la care CFR SA nu avea contract colectiv de muncă valabil, acesta expirând  la data de 16.02.2012, următorul contract colectiv de muncă  fiind înregistrat la data de 20.04.2012.

A mai învederat pârâta referitor la plata drepturilor salariale pe perioada 26.10.2011-24.11.2011 faptul că pentru zilele de 27 şi 28 septembrie 2011, reclamantul a fost plătit, zilele de 29 şi 30 octombrie 2011 au fost nelucrătoare (sâmbătă şi duminică), iar începând cu data de 31 octombrie 2011 s-a constatat incapacitatea de muncă a acestuia, aceasta fiind şi data de când i s-au acordat drepturile de pensie, el încetând să se prezinte la serviciu.

În apărare, a depus la dosar, în copie, decizia de concediere nr. CZ 2.3/127/2011, cererea pentru acordarea drepturilor de pensie înregistrată sub nr. CYY 2.4/176/1.11.2011, decizia medicală nr. 5203/31.10.2011, decizia nr. 177528/24.02.2012 pentru acordarea pensiei de invaliditate, decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. CZ 2.2/59/5.03.2012, OP nr. 456/15.03.2012, foaia colectivă de prezenţă pentru luna octombrie, dovada înregistrării Contractului colectiv de muncă pentru anul 2011, dovada înregistrării Contractului colectiv de muncă pentru anii 2012-2014.

Analizând  probatoriul administrat în cauză, Tribunalul  constată că acţiunea formulată de reclamant este în parte întemeiată, pentru următoarele considerente:

Reclamantul B C a fost angajat al SNTFM SA, S B O, S CF T, în funcţia de operator manevră în staţii.

Prin decizia nr. CZ 2.3/127 din data de 26.10.2011 emisă de pârâta (fila 23 din dosar) s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului  începând cu data de 24.11.2011, ca urmare a concedierii individuale a acestuia pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, respectiv desfiinţarea postului ocupat de salariat. Totodată, reclamantului i s-a acordat un preaviz de 20 de zile lucrătoare în perioada 27.10.2011-23.11.2011.

Această decizie nu a produs însă efecte, întrucât la data de 1 noiembrie 2011, reclamantul a solicitat  înscrierea la pensia de invaliditate începând cu data de 17.10.2011, acest lucru fiind dovedit prin înscrisul aflat la fila 25 din dosar. la cererea ce a fost înaintată şi pârâtei a fost ataşată decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 5203/31.10.2011 ce atestă pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

La data de 24.02.2012 a fost emisă decizia nr. 177528 privind acordarea pensiei de invaliditate reclamantului începând cu data de 31.10.2011, iar după primirea emisă de C J PG, pârâta a dispus  de încetarea de drept a contractului individual de muncă al reclamantului prin decizia nr. CZ 2.2/59/5.03.2012.

Instanţa reţine astfel că raporturile de muncă între părţi au încetat ca efect al pensionării reclamantului, prin decizia de pensionare nr. 177528/24.02.2012, iar nu în urma concedierii, decizia de concediere nr. CZ 2.3/127/26.10.2011, neproducând efecte, întrucât a intervenit o cauză de încetare legală a raporturilor de muncă , conform art. 56 lit. c din Codul muncii. Prin decizia nr.CZ 2.2/59/5.03.2012 s-a menţionat ca dată a încetării contractului individual de muncă data de 31.10.2011, iar reclamantul nu a contestat-o. Ori, în condiţiile în care contractul individual de muncă a încetat urmare a pensionării, este neîntemeiată cererea reclamantului prin care solicită acordarea drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă în cazul salariaţilor disponibilizaţi. Drept urmare, instanţa va respinge acest capăt de cerere.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile art. 64 din Contractul colectiv de muncă, salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă sau incapacitate de muncă (situaţia reclamantului) şi care au o vechime de cel puţin 25 de ani, vor primi o indemnizaţie egală cu un salariu de bază lunar de încadrare, dar nu mai puţin de salariul de bază corespunzător clasei 20.

Tribunalul nu este de acord cu argumentul invocat de pârâtă pentru a justifica refuzul acordării indemnizaţiei prevăzută de art. 64 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă, şi anume că la data emiterii deciziei de încetare a  contractului individual de muncă pentru reclamant unitatea nu avea un contract colectiv de muncă valabil.

Chiar dacă perioada de valabilitate a contractului colectiv de muncă a expirat pe data de 16.02.2012, însăşi pârâta a emis decizia de încetare a contractului individual de muncă începând cu data de 31.10.2011.  Prin urmare, la data consemnată ca fiind data încetării contractului individual de muncă, era în vigoare şi contractul colectiv de muncă ce prevedea pentru angajator obligaţia acordării indemnizaţiei cu prilejul pensionării salariatului.

Vor fi astfel obligate pârâtele să-i plătească reclamantului o indemnizaţie egală cu ultimul salariu de bază lunar de încadrare, conform art. 64 alin.1 din CCM.

Va fi respins capătul de cerere privind plata unor drepturi salariale începând cu data de 26.10.2011, instanţa constatând că drepturile salariale pentru perioada 27-28 octombrie 2011 au fost plătite cu ordinul de plată nr. 456/15.03.2012 (fila 31 din dosar), următoarele două zile au fost nelucrătoare iar începând cu data de 31 octombrie 2011 reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu, începând cu această dată contractul său de muncă încetând .

În temeiul art. 276 Cod de procedură civilă, având în vedere că acţiunea reclamantului a fost admisă în parte, instanţa nu va acorda acestuia integral cheltuielile de judecată, pârâta urmând a fi obligată să-i achite sume de 200 lei reprezentând o parte a onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de către reclamantul BC cu domiciliul în în contradictoriu cu pârâţii SNTFM cu sediul în, S B Ocu sediul în şi SNTFM S CF Tcu sediul în.

Obligă pârâtele să-i plătească reclamantului o indemnizaţie egală cu ultimul salariu de bază lunar de încadrare, conform art. 64 alin.1 din CCM.

Obligă pârâtele să achite reclamantului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge celelalte capete de cerere.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 21 Iunie 2012, la Tribunalul Gorj.