Infracţiunea de omor

Sentinţa penală Nr. 63/2013

Şedinţa publică de la 12 Martie 2013

 Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe :

-  inculpatul B.I.S., trimis în judecată prin  rechizitoriul din 30 ianuarie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj în dosarul nr. ...., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. art.  174  alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. a C.pen.cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d  C.pen.

- şi pe inculpata C.P.A.F., trimisă în judecată prin  rechizitoriul din ....al Parchetului de pe lângă T.G. în dosarul nr.876/P/2012, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. art. 174  alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. a şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns inculpatul B.I.S. asistat de avocat ales O.F, inculpata C.P.A.F. asistată de avocat ales B. S.A., precum şi părţile civile C.P.C. şi C.P.V.,  lipsă fiind partea civilă C.P. M. şi Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei că Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj a depus la dosar referat de evaluare cu privire la inculpata minoră C.P.A.F., după care

Au fost ascultate părţile civile C.P.C. şi  C.P.V., care au precizat că nu se constituie părţi civile în cauză, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar.

Apărătorii inculpaţilor au solicitat instanţei că aceştia solicită să beneficieze de  dispoziţiile art.3201 C.pr.pen. privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Instanţa având în vedere cererile formulate a acordat cuvântul asupra acestora.

Reprezentantul Ministerului Public a menţionat că cererea formulată de inculpat, prin apărătorul ales este admisibilă, motivând că sunt îndeplinite condiţiile privind judecarea  conform dispoziţiilor art. 3201 C.pr.pen., infracţiunile pentru care este acuzat nu prevăd pedeapsa detenţiunii pe viaţă, iar aceştia recunosc săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor şi nu solicită administrarea altor probe.

Fiind îndeplinite în totalitate dispoziţiile art. 3201 C.pr.pen., instanţa a admis cererea formulată de inculpaţi prin apărătorii aleşi şi a procedat la ascultarea acestora, declaraţii care au fost  ataşate la dosarul cauzei.

Avocat O.F. pentru inculpatul B.I.S. a solicitat, în baza art. 334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit.a C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174 alin. 1 C.pen., arătând că nu se poate reţine  forma calificată a infracţiunii de omor în condiţiile în care inculpatul a sosit la locuinţa victimei la invitaţia fiicei acesteia, inculpata C.P.A.F., pentru a întreţine raport sexual, că nu se poate reţine premeditarea în săvârşirea infracţiunii atâta vreme cât între părţi a existat o luptă directă, fără să fi fost luată anterior o hotărâre de a suprima viaţa victimei, prin obţinerea unor informaţii legate de momentul când aceasta soseşte acasă, pregătirea unor obiecte contondente pe care urmau să le folosească în acţiunea directă.

Mai mult, a menţionat apărătorul că la un moment dat lupta dintre părţi devenise inegală, victima fiind cea care îl imobilizase pe inculpat, însă intervenţia inculpatei C.P.A.F. a determinat schimbarea raportului de forţe, aceasta fiind cea care şi-a lovit tatăl cu un obiect din fier, apoi l-a îndemnat şi pe inculpatul B.I.S. să îl lovească.

Avocat B. S. A. pentru inculpata C.P.A.F., a  solicitat, în baza art. 334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin. 1 lit.a şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art.174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. c cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen.

A menţionat apărătorul că nu se poate reţine în situaţia dată, coautoratul inculpatei minore la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, în condiţiile în care acţiunile acesteia au fost limitate în raport cu activitatea desfăşurată de inculpatul B.I.S., că acesta i-a solicitat să-l ajute în momentul în care victima îl imobilizase, iar aceasta a lovit cu piciorul, după care s-a retras în locuinţă.

Şi cu privire la circumstanţa agravantă prev.de art. 75 lit.d C.pen., apărătorul inculpatei minore a arătat că, în mod greşit a fost reţinută circumstanţa respectivă, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada care ar fi motivele josnice ce au determinat inculpata să acţioneze în acest sens.

Instanţa a pus în discuţie cererea formulată de apărătorii inculpaţilor.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererilor formulate de apărătorii inculpaţilor privind schimbarea încadrării juridice, arătând că s-a făcut o încadrare corectă a faptelor săvârşite de inculpaţi, că aceştia au premeditat săvârşirea faptei tocmai prin acţiunile desfăşurate anterior săvârşirii infracţiunii de omor prin pândirea victimei în momentul în care a sosit la domiciliu, pregătirea unor obiecte apte să producă suprimarea vieţii victimei.

În acelaşi timp procurorul a menţionat că şi reţinerea circumstanţei agravante prev.de art. 75 lit. d C.pen. este dovedită în condiţiile în care trebuie pornit tocmai de la relaţiile tensionate existente între victimă şi fiica sa inculpata minoră, aceasta hotărând să se răzbune şi solicitând în ajutorul său sprijinul inculpatului B.I.S.

Instanţa, analizând cererile de schimbare a încadrării juridice, urmează să le respingă având în vedere următoarele considerente:

În mod corect organele de urmărire penală au stabilit încadrarea juridică a faptelor, fiind indubitabilă împrejurarea că fapta a fost comisă după ce în prealabil inculpaţii premeditaseră săvârşirea acesteia.

Astfel, premeditarea nu este definită de lege, fiind constatată doar ca o circumstanţă de calificare în art. 175 alin. 1 lit. a C.pen. Pentru existenţa premeditării ca circumstanţă agravantă a infracţiunii de omor este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor activităţi:

-luarea rezoluţiei infracţionale trebuie să preceadă cu un oarecare interval de timp acţiunea agresivă;

-chibzuirea infracţiunii trebuie să fie suficientă;

-hotărârea luată trebuie să se concretizeze în anumite activităţi de pregătire care să fie de natură a duce la săvârşirea infracţiunii (obţinerea de informaţii în legătură cu activităţile desfăşurate de victimă, traseele urmate, zonele pe care le vizitează, procurarea de mijloace apte să producă moartea, căutarea de complici).

În speţă, aceste cerinţe sunt îndeplinite, din probele administrate în faza de urmărire penală rezultând că inculpaţii au premeditat comiterea infracţiunii şi nu au acţionat spontan, sub stăpânirea unor impulsuri de moment.

Hotărârea de a ucide victima C.P.I.a fost luată de inculpata minoră  şi prietenul său, într-un anumit interval de timp suficient de natură a chibzui în amănunt fiecare moment al acţiunilor ce urmau să le desfăşoare în ideea suprimării vieţii acestuia.

Astfel, ca moment de plecare în premeditarea săvârşirii infracţiunii, trebuie avut în vedere ura deosebită pe care inculpata minoră o purta tatălui său, ură care s-a acutizat în timp datorită comportamentului strict disciplinar al acestuia şi opoziţia privind relaţia pe care o avea cu inculpatul B.

Ori, în ziua săvârşirii infracţiunii inculpata minoră a transmis această stare de nemulţumire şi răzbunare celuilalt inculpat, solicitând sprijinul acestuia, iar momentul în care cei doi s-au aflat împreună, au pus la cale nemijlocit modul de acţiune prin pândirea victimei în momentul în care a sosit la locuinţa sa, stabilirea locului din curtea casei unde inculpatul B. a acţionat, profitând de întuneric şi starea de ebrietate a victimei, folosirea unor obiecte contondente apte să producă moartea.

Obsesia inculpaţilor de a se răzbuna pe victimă, ca stare psihică anormală, a avut ca efect alterarea gândirii acestora, fiind compatibilă în acest sens cu premeditarea săvârşirii infracţiunii de omor calificat.

În realizarea scopului propus, inculpaţii au stabilit în concret, anterior săvârşirii infracţiunii, fiecare etapă a acţiunii lor, profitând pe de o parte de starea în care se afla victima (stare de ebrietate) iar pe de altă parte de întunericul instalat şi aplicarea primei lovituri puternice peste cap, zonă aptă a produce moartea, cu un vătrai folosit la centrala termică, prin apariţia inopinantă a inculpatului B.după zidul casei, apoi loviturile ulterioare care au determinat decesul victimei.

În consecinţă, atâta vreme cât din probele administrate rezultă că inculpaţii au premeditat cu privire la săvârşirea faptei, asupra locului şi mijloacelor de răzbunare, la posibilităţile de comunicare şi la consecinţele legate de hotărârea luată, infracţiunea de omor a fost comisă în condiţiile prev. de art. 175 alin.1 lit. a C.pen.

Cu privire la existenţa coautoratului şi nu complicităţii inculpatei minore la săvârşirea infracţiunii, tribunalul constată că probele administrate în cursul urmăririi penale şi chiar în faţa instanţei, dovedesc pe deplin săvârşirea infracţiunii în condiţiile art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. a şi c C.pen.

Inculpata minoră nu contestă implicarea sa în agresiunea asupra victimei, declaraţiile formulate evidenţiind modalitatea concretă în care a acţionat, detalierea aspectelor vizând obiectele folosite la comiterea agresiunii, participaţia şi contribuţia fiecărui inculpat în parte în exercitarea actelor de violenţă, elemente pe baza cărora se poate evidenţia că încadrarea juridică este cea corectă cu privire la participaţia sub forma coautoratului.

Mai mult, în cazul infracţiunilor de omor, reiterând jurisprudenţa mai veche a Tribunalului Suprem, dar şi decizii de speţă din practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se reţine că şi în cazul în care nu toţi participanţii la faptă contribuie în aceeaşi măsură la producerea rezultatului, este esenţial ca activităţile materiale desfăşurate de fiecare în parte să se completeze reciproc prin acţiuni simultane sau succesive şi toate împreună să alcătuiască activitatea unică, indivizibilă, considerată în ansamblu activitate de săvârşire a faptei, indiferent de valoarea contributivă separată a fiecărei acţiuni în parte.

Ca atare, coautoratul nu este condiţionat de săvârşirea de către fiecare autor în parte a tuturor actelor de executare propice producerii rezultatului morţii, fiind suficient ca ambii să realizeze, fiecare în parte, cel puţin unul din aceste acte care se integrează în ansamblul celor comise de ceilalţi şi care au ca finalitate uciderea victimei.

Ori, în situaţia dată inculpata minoră a participat împreună cu celălalt inculpat la luarea hotărârii săvârşirii infracţiunii de omor, a pus la dispoziţia inculpatului B. obiectele contondente folosite în suprimarea vieţii victimei, a lovit victima în momentul în care raportul de forţe se schimbase în favoarea victimei, a pus la dispoziţia celuilalt inculpat obiectul din fier cu care acesta a lovit de mai multe ori victima, lovituri care au produs decesul.

Apoi, împreună cu inculpatul B., inculpata minoră a luat măsuri pentru ridicarea obiectelor contondente din câmpul infracţional şi ascunderea acestora, nu a sesizat rudele apropiate sau organele de poliţie cu privire la faptele săvârşite, existând posibilitatea ca viaţa victimei să fie salvată dacă proceda în acest sens la primele momente după comiterea faptei.

Cu privire la reţinerea circumstanţei agravante prevăzute de art. 75 lit. d C.pen. se reţine că inculpaţii au săvârşit infracţiunea din motive josnice, răzbunarea fiind elementul primordial ce a fost avut în vedere de cei doi, când au luat hotărârea de a suprima viaţa victimei.

Nemaifiind alte cereri s-a acordat cuvântul pe fond:

Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de condamnare a inculpatului B.I.S. în baza art. 174 alin. 1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. a  C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. şi la o pedeapsă  complementară prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., cu interzicerea exercitării drepturilor civile pe durata executării pedepsei principale, cu deducerea din pedeapsa aplicată a reţinerii şi arestului preventiv începând cu 24.11.2012 la zi; menţinerea stării de arest a inculpatului în baza art. 350 C.pr.pen.

De asemenea, să se ia act că părţile civile C.P.C., C.P.V. şi C.P.M., nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Să se dispună confiscarea obiectului contondent şi să fie obligat inculpatul la cheltuieli judiciare statului, la care să fie avute în vedere  plata onorariului avocat oficiu de la urmărire penală.

Cu privire la inculpata minoră C.P.A.F. a pus concluzii de condamnare a acesteia în baza art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit.a  şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplicarea unei pedepse accesorii a interzicerii drepturilor civile prev.de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., pe durata prev.de art. 71 C.pen., deducerea din pedeapsa aplicată a reţinerii şi arestului preventiv începând cu 24.11.2012 la zi, menţinerea stării de arest a inculpatei în baza art. 350 C.pr.pen.

A mai solicitat să fie obligată inculpata la cheltuieli judiciare statului, precum şi la plata onorariului avocat oficiu de la urmărire penală.

Avocat O.F. pentru inculpatul Brînzan Ion Sorin a depus acte în circumstanţiere şi a arătat că inculpatul a recunoscut şi regretat fapta comisă încă din cursul urmăririi penale, solicitând ca acesta să fie condamnat în condiţiile art. 3201 C.pr.pen. la o pedeapsă orientată spre minim, să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. A solicitat, ca instanţa să dea dovadă de clemenţă cu privire la acest inculpat, arătând că nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a mai avut conflicte nici de natură contravenţională şi că inculpata minoră a fost autoarea morală a acestei infracţiuni.

Avocat B.S.A. pentru inculpata minoră C.P.A.F. a depus mai multe înscrisuri, solicitând instanţei să aibă în vedere starea de minoritate, vârsta fragedă a acesteia, care nu este cunoscută cu antecedente penale, recunoaşte şi regretă fapta comisă, solicitând ca aceasta să fie condamnată în condiţiile art. 3201 C.pr.pen., benecificiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Părţile civile C.P.C. şi C.P.V. au lăsat soluţia la aprecierea instanţei.

Inculpatul B.I.S., având ultimul cuvânt, a arătat că recunoaşte şi regretă fapta comisă şi îşi însuşeşte concluziile apărătorului ales.

Inculpata minoră C.P.A.F., având ultimul cuvânt, a arătat că recunoaşte şi regretă fapta comisă şi îşi însuşeşte concluziile apărătorului ales.

TRIBUNALUL

Asupra acţiunii penale de faţă:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 876/P/2012 din 30.01.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv,

- a inculpatului B.I.S., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1  rap. la art. 175 alin 1 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 75 alin.1 lit. c  şi d C.pen. şi

- a inculpatei C.P.A.F.,pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. a şi c C.pen.,  cu aplicarea art. 99 şi urm. C.pen.  şi art. 75 alin.1 lit.d C.pen.

S-a reţinut, în esenţă, ca stare de fapt că:

Inculpata C.P.A.F. locuia împreună cu victima (tatăl său) din anul 2008, de când  acesta din urmă s-a despărţit de soţie ( mama inculpatei ),  care a rămas în Italia.

Din declaraţiile inculpatei şi ale mătuşii sale, C.P.M., a rezultat că relaţiile dintre inculpată şi  victimă erau tensionate, mai ales după ce  au apărut pe Internet fotografii indecente ale inculpatei  şi a fost contactată de D.I.I.C.O.T., în legătură cu o reţea de prostituţie .

De atunci, victima verifica permanent unde se află pe fiica sa  şi îi cerea să participe la treburile gospodăreşti, să facă curăţenie, inculpata  afirmând că tatăl său era o persoană obsedată de curăţenie, verifica dacă este praf pe mobilă sau  sunt scame pe covor, atunci când venea acasă.

În tot acest timp, mama inculpatei a luat foarte rar legătura cu fiica sa, deşi cunoştea că victima nu se înţelegea cu inculpata .

Pe fondul acestei relaţii conflictuale, în seara de 23.11.2012, după ce victima se certase la telefon cu inculpatul B.I.S. şi acasă cu inculpata , cei doi inculpaţii au luat hotărârea de a-i suprima viaţa  victimei. Aceasta a plecat în oraş , pe la orele 19:00 şi s-a întors în jurul orelor 00:00, într-o vădită stare de ebrietate.

Inculpatul B.I.S. a mers la locuinţa victimei pe la orele 23:00, a întreţinut relaţii sexuale cu inculpata în camera victimei şi au aşteptat sosirea acesteia din urmă acasă. Înainte de venirea victimei, inculpaţii au stins toate luminile, aşa cum rezultă din declaraţia martorei M.C., iar inculpata i-a dat inculpatului cârligul din fier.

Victima a coborât din taxi împleticindu-se, în jurul orelor 00:30,  întrucât era într-o stare avansată de ebrietate. Inculpata a privit pe fereastră, a văzut-o pe victimă şi i-a comunicat inculpatului că tatăl său sosise. Atunci, inculpatul  a luat bara din fier (cârligul ) şi a aşteptat-o pe victimă la colţul casei . Când victima a ajuns în dreptul său, inculpatul a lovit-o cu fierul în cap, ameţind-o. 

Apoi, inculpatul a susţinut că s-a retras în spatele curţii, unde spaţiul este mai mare, pentru ca victima să-l urmeze şi să o poată lovi mai bine.

Victima a mers după inculpat în spatele casei şi acolo inculpatul i-a aplicat în zona capului mai multe lovituri cu cârligul din fier, doborând-o la pământ.

La un moment dat, s-a apropiat de cei doi şi inculpata care l-a lovit pe tatăl său cu un vătrai în cap, apoi i-a înmânat vătraiul inculpatului,  zicându-i : ”loveşte-l cu acesta”.

Inculpatul a susţinut că a continuat să o lovească pe victimă circa 15 minute, timp în care inculpata  stătea şi privea.

 După aceea, inculpatul a intrat în casă, s-a spălat de sânge pe mâini , a luat cele două bare de fier şi geaca plină de sânge, le-a introdus într-un sac şi a plecat cu un taxi, după ce şi-a luat rămas bun de la inculpată.

În drum spre locuinţa sa, inculpatul i-a spus taximetristului (martorul I.D.) că l-a omorât pe tatăl prietenei sale, însă martorul nu l-a luat în seamă, crezând că fabulează.

Dimineaţa, în jurul orelor 08:30, inculpata a sunat-o pe mătuşa sa C.P.M. care locuieşte alături şi i-a spus să vină la locuinţa lor, pentru că tatăl său e căzut în curte.

În urma loviturilor aplicate de către inculpaţi, care au acţionat cu o cruzime ieşită din comun şi au premeditat cu sânge rece săvârşirea faptei, victima a fost efectiv desfigurată, prezentând multiple plăgi, dintre care unele rotunde , cu pierdere de os şi de ţesut , resturi umane găsite pe gardul din beton , lângă care a căzut victima.

Din raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. ...... din ......,  emis de către  Serviciul de Medicină Legală Gorj, rezultă că moartea victimei C.P.I. a fost violentă, cauza decesului fiind insuficienţa cardio - respiratorie acută de origine centrală, consecinţa edemului cerebral acut şi a contuziilor  hemoragice difuze cerebrale (mai ales pontine), urmarea unui politraumatism cranian şi de membre, cu multiple plăgi epicraniene, faciale şi fractura osului malar, a piramidei nazale şi a maxilarului superior şi inferior.

Leziunile traumatice au fost produse prin loviri repetate cu corp dur cu margine ascuţită şi corp dur cu vârf ascuţit.

Din rapoartele de expertiză medico - legală psihiatrică nr. ......, privindu-l pe inculpatul B.I.S. şi nr. ......, privind-o pe inculpata C.P.A.F., efectuate la Institutul Naţional de Medicină Legală ,, Mina Minovici”, rezultă că cei doi inculpaţi au discernământul păstrat în raport cu fapta de omor calificat pentru care sunt cercetaţi.

În baza autorizaţiei nr. ...... din dosar nr........, al T.G., s-a efectuat de către Institutul Pentru Tehnologii Avansate raportul de percheziţie informatică nr. ........, având ca obiect telefoanelor mobile ridicate de la inculpaţi, însă nu s-au obţinut date relevante cauzei, întrucât a fost posibilă analizarea doar a SMS - urilor, iar în noaptea crimei, inculpaţii susţin că au purtat convorbiri telefonice.

Săvârşirea infracţiunii de către inculpaţi a rezultat din: procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorilor, raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. ...din ..., emis de către  Serviciul de Medicină Legală G.

Starea de fapt expusă mai sus a rezultat din următoarele mijloace de probă : proces -  verbal de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, declaraţiile inculpaţilor, raportul de constatare medico-legală  (autopsie), rapoarte de expertiză  medico-legală psihiatrică, planşe fotografice, mijloacele materiale de probă menţionate în anexă

Fapta inculpaţilor care , la data de ......., orele ........, în timp ce se aflau la locuinţa victimei C.P.I., au aşteptat sosirea acesteia acasă, timp în care au pregătit uciderea victimei, stingând luminile şi procurându-şi din locuinţă două obiecte din fier (un vătrai şi un cârlig), cu care  i-au aplicat lovituri repetate în zona capului, producându-i leziuni traumatice foarte grave, în urma cărora victima a decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1  raportat la art. 175 alin 1 lit. a) C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. lit. d) deoarece au săvârşit omorul din motive josnice (ură, răzbunare).

 În acest sens, inculpata a declarat că îşi ura tatăl pentru că o persecuta permanent, iar ambii inculpaţi erau revoltaţi pentru că victima se opunea vehement relaţiei lor. 

 În sarcina inculpatei C.P.A.F. se va reţine săvârşirea omorului şi în forma mai gravă, prev.de art.175 alin.1 lit. c, victima fiind tatăl său, precum şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. d C.pen., iar în sarcina inculpatului se va reţine şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. c C.pen., întrucât a săvârşit fapta împreună cu inculpata, care este minoră.

 Poziţia psihică a inculpaţilor rezultă din modul în care au comis fapta şi din atitudinea acestora după săvârşirea faptei, împrejurări care conduc la concluzia că inculpaţii au premeditat uciderea victimei.

Fratele victimei, C.P.C., a declarat că împreună cu un alt frate, C.P.M., care lucrează în Italia, a suportat cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei, însă nu se constituie parte civilă în această fază a procesului penal.

Iniţial, inculpaţii au încercat să ascundă săvârşirea faptei, însă ulterior, inculpatul B.I.S. a recunoscut comiterea omorului. Inculpata C.P.A.F. a recunoscut că l-a chemat pe inculpat la locuinţa sa şi că i-a pus la dispoziţie cârligul din fier, însă nu  a recunoscut că l-a lovit pe tatăl său cu vătraiul în cap, ci doar cu piciorul în spate.

 Această susţinere a inculpatei este contrazisă, pe de o parte, de faptul că au fost aplicate lovituri cu două obiecte din fier (cârlig şi vătrai) şi, pe de altă parte, de declaraţiile inculpatului, care afirmă că inculpata l-a lovit cu vătraiul în cap pe tatăl său, care a căzut astfel de pe inculpat. În încercarea de a se apăra, victima s-a  luptat cu inculpatul şi a ajuns deasupra  lui, moment în care a intervenit inculpata, lovind-o pe victimă cu vătraiul în cap.

La data de ........, a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului  B.I.S., pentru săvârşirea infracţiunii omor calificat, prev. de art. 174 - 175 alin. 1 lit. a C.pen. şi împotriva inculpatei C.P.A.F., pentru săvârşirea infracţiunii omor calificat, prev. de art. 174-175 alin. 1 lit. a şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen.

Prin ordonanţele  de reţinere din data de ......., ale  Parchetul de pe lângă T.G., s-a luat faţă de  inculpatul  B.I.S. măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de ........, orele ...  până la data de .., orele .. şi  faţă de inculpata C.P.A.F. de la data de ... , orele ...  până la data de ... , orele ....

Prin ordonanţele din data de ......, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul B.I.S.,  pentru  săvârşirea  infr.  prev. de art. 174 C.pen., raportat la art. 175 lit. a C. pen.  şi faţă de inculpata C.P.A.F., pentru săvârşirea infr.  prev. de art. art. 174 C.pen., raportat la art. 175 lit. a şi c C. pen.  cu aplic. art. 99 şi urm.  C.pen..

Prin încheierea nr. ....... pronunţată de T.G. în dosar nr. ......... s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B.I.S. pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de  ........, până la data de .......... şi arestarea preventivă a inculpatei minore C.P.A.F.pe o perioadă de 19 zile, începând cu data de  ....., până la data de .......

Prin încheierea nr. ...... pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ......  s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului B.I.S.pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de  ......, până la data de .... şi prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei minore C.P.A.F.pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de  ..., până la data de .....

 Prin încheierea nr. ... pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr. ......  s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului B.I.S.pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de  ..... până la data de ........, inclusiv, şi prelungirea duratei arestării preventive a inculpatei minore C.P.A.F. pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de  ....., până la data de ........ inclusiv.

 Prin încheierea nr. ...... pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar nr. ....... s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a  inculpatei minore C.P.A.F. pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de  ........., până la data de ........., inclusiv.

Materialul de urmărire penală le-a fost prezentat inculpaţilor la data de ......., în prezenţa apărătorilor aleşi , avocaţi  O.F. şi B.S.A.

Cauza a fost înregistrată la T.G. sub nr. ....., la termenul din 04.02.2012 în baza art. 3001 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 160 alin. 2 C.pr.pen. constatându-se ca fiind legală şi temeinică luarea şi prelungirea măsurii arestării preventive, dispunându-se menţinerea stării de arest a inculpaţilor.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

În ziua de........., jurul orelor ....... organele de cercetare penală au fost sesizate prin serviciul S.N.A.U. 112 de către C.P.M. din T.J  că victima C.P.I., cumnatul său se află decedat în curtea casei sale situată în str. x.

În baza celor sesizate, organele de urmărire penală au efectuat o cercetare la faţa locului, constatând că în curtea interioară a imobilului situat în str. x , se află cadavrul numitului C.P.I., aşezat cu faţa în sus, având piciorul drept întins, piciorul stâng îndoit de la genunchi, mâna stângă este întinsă pe lângă corp iar mâna dreaptă este întinsă şi îndepărtată de corp, orientată spre gardul din bolţari, ce asigură limita între proprietăţi.

Cu ocazia examinării efectuate de medicul legist au fost constatate mai multe leziuni la nivelul feţei, corpului şi picioarelor.

Ulterior, victima a fost transportată la S.M.L.G. în vederea efectuării examenului de necropsie, din raportul de constatare medico – legală nr. ......... rezultând că moartea numitului C.P.I. a fost violentă, ea datorându-se insuficienţei cardio – respiratorie acute de origine centrală, consecinţa edemului cerebral acut şi contuziilor hemoragice difuze cerebrale, consecinţa unui politraumatism cranian şi de membre, cu multiple plăci epicraniene şi faciale, leziuni ce s-au putut produce prin loviri repetate cu un corp dur cu margine ascuţită şi corp dur cu vârf ascuţit, moartea putând data din ........

După efectuarea unor investigaţii specifice, s-a constatat că autori ai infracţiunii sunt inculpaţii C.P.A.F., fiica victimei în vârstă de 16 ani şi inculpatul B.I.S., prietentul acesteia în vârstă de 18 ani.

Astfel, reţine instanţa în baza probelor administrate la urmărire penală că victima împreună cu fiica sa, inculpata C.P.A.F locuiau într-un imobil situat în str. x, din anul 2008, în urma divorţului mama minorei plecând în Italia la muncă.

În această perioadă relaţiile dintre inculpata minoră şi tatăl său au devenit tensionate, mai ales după ce au apărut pe internet fotografii indecente ale acesteia şi efectuarea de cercetări de către DIICOT – Biroul Teritorial G.în legătură cu o reţea de prostituţie.

În ideea supravegherii îndeaproape a fiicei sale, victima i-a impus acesteia un program strict, implicând-o în activităţile gospodăreşti şi supraveghind-o după orele de şcoală.

Inculpata minoră a cunoscut în luna ianuarie 2012 pe internet pe inculpatul B.I.S., elev la un liceu din ....., ulterior cei doi întâlnindu-se împrejurare în care minora i-a prezentat pe larg relaţia tensionată pe care o are cu tatăl său şi interesul acestuia de a-i controla îndeaproape programul liber.

Apoi, tocmai pentru a încerca să înlăture cât de cât comportamentul tatălui său, minora i-a prezentat victimei pe inculpatul B.I.S., toţi trei întâlnindu-se într-un bar din oraşul ...., supă care acesta a fost invitat la locuinţa din strada x.

După acest moment, victima i-a interzis fiicei sale, inculpata minoră să se mai vadă cu inculpatul şi chiar să discute telefonic, mai mult chiar acestuia i-a solicitat să o lase în pace, întrucât trebuie să înveţe.

Inculpata minoră nu a respectat interdicţiile impuse de victimă şi a continuat să se întâlnească cu prietenul său şi să discute telefonic destul de des, împrejurări în care i-a repetat că tatăl său are un comportament inadecvat, că o loveşte, că o ceartă zilnic, că este nemulţumit de activităţile pe care le desfăşoară în gospodărie, exprimându-şi de fiecare dată ura pe care o poartă acestuia.

Pe fondul acestor relaţii tensionate, în ziua de ....., victima s-a certat cu fiica sa pentru o cartelă telefonicăâ, împrejurări în care a ameninţat-o, repetându-i să înceteze prietenia cu inculpatul B.I.S.

După aceste discuţii, inculpata minoră l-a sunat pe B.I.S. prezentându-i pe larg discuţiile cu tatăl său şi împrejurarea că este disperată, urmare a comportamentului acestuia, solicitându-i în acelaşi timp să se întâlnească la locuinţa sa.

Apoi, între inculpatul B.I.S. şi victimă au avut loc discuţii telefonice în care s-au ameninţat reciproc, victima spunându-i acestuia că va veni în locul unde se află şi îl va bate dacă mai continuă să ţină legătura cu fiica sa şi să o mai sune la telefon.

În urma unor noi discuţii telefonice şi solicitărilor inculpatei minore, B.I.S. a luat hotărârea, profitând şi de faptul că victima nu se afla în locuinţă, să se deplaseze în strada x, la prietena sa şi să-l pedepsească pe C.P.I. pentru comportamentul pe care-l are vis-a-vis de fiica sa.

Această stare de ameninţare a fost transmisă şi martorului I.D., taximetrist, persoana la care a apelat inculpatul în deplasarea de la locuinţa sa la locuinţa victimei, ameninţând că îl va omorî în bătaie în momentul în care acesta se va întoarce acasă.

Apoi, demn de reţinut în ceea ce priveşte atitudinea inculpatului, este declaraţia aceluiaşi martor cu privire la momentele ulterioare săvârşirii infracţiunii, când B.I.S. a început să spună că l-a omorât în bătaie pe tatăl prietenei sale.

Ajuns la imobilul din str. x, în jurul orelor ..., conform înţelegerii cu inculpata minoră, B.I.S. a escaladat gardul de la stradă (poarta fiind asigurată), deplasându-se în una din camerele locuinţei unde îl aştepta minora.

După ce au întreţinut raporturi sexuale, inculpaţii au pus la punct în detaliu împrejurările în care vor acţiona în momentul sosirii din oraş a victimei, stingând luminile în întreaga locuinţă, stabilind cu ce obiecte contondente şi în ce loc din curtea casei urma să aştepte victima, mai ales că ştiau că aceasta se afla în stare de ebrietate.

Astfel, inculpata minoră a pus la dispoziţia celuilalt inculpat un cârlig din fier cu un mâner din lemn folosit la centrala termică, obiect apt să producă moartea, stabilind în acelaşi timp să pândească sosirea victimei de pe fereastra unde aveau vizibilitate către poarta de la intrarea în curtea casei.

Victima a sosit la locuinţa sa cu un taxi în jurul orelor .... într-o stare avansată de ebrietate, din declaraţiile martorilor M.C., K.A. şi M.M.N., reţinându-se că se consumase o cantitate însemnată de alcool, inculpata minoră transmiţându-i celuilalt inculpat să iese în curte şi să-l aştepte la unul din colţurile casei, din locul unde se face accesul către curtea interioară.

După ce i-a înmânat cârligul din fier, profitând de întunericul instalat, inculpatul B.I.S. s-a deplasat în locul indicat şi a lovit victima cu putere peste cap, aceasta dezechilibrându-se dar nu a căzut.

Apoi cei doi s-au retras spre interiorul curţii în apropierea unei magazii de lemne, unde a început o luptă, împrejurare în care, profitând de forţa fizică mai mare, victima a pus la pământ inculpatul, mai ales că acesta pierduse cârligul de fier folosit anterior.

În situaţia dată, inculpata minoră înarmată cu o altă bară din fier s-a apropiat şi a lovit pe tatăl său peste cap, apoi cu piciorul peste corp, determinând înlăturarea acestuia de pe inculpatul B.I.S., după care i-a înmânat obiectul respectiv, solicitându-i să-l lovească cu acesta.

Profitând de starea precară în care se afla victima, urmarea consumului de alcool şi loviturilor primite anterior, prăbuşită pe sol, inculpatul B.I.S. a mai lovit de câteva ori cu bara din fier, cu pumnii şi picioarele până când şi-a dat seama că acesta nu mai poate mişca.

În toate aceste momente, inculpata minoră a fost prezentă, după care s-a retras în locuinţă, fiind urmată de celălalt inculpat, pe care l-a îndrumat în baie să se spele de sânge pe mâini, apoi i-a pus la dispoziţie un sac în care au introdus cele două bare de fier şi o geacă care prezentau urme de sânge.

Inculpatul B.I.S. a părăsit, în jurul orelor ...., locuinţa victimei, apelând la acelaşi taximetrist în persoana martorului I.D., apoi în zona străzii x a aruncat la un container pentru resturi menajere cele două bare de fier, una din acestea, respectiv cârligul (vătraiul) fiind ridicat de organele de poliţie a doua zi de la firma de salubrizare.

Geaca personală de culoare neagră, ce prezenta urme de sânge, a lăsat-o în aceeaşi noapte pe scara blocului unde locuia, aceasta fiind ridicată de organele de poliţie.

Inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor, prezentând în cursul cercetărilor efectuate pe larg, împrejurările în care au hotărât să comită infracţiunea, obiectele contondente pe care le-au folosit, acţiunile pe care le-au desfăşurat fiecare din aceştia.

La termenul din ...inculpaţii au solicitat, prin apărătorii aleşi, să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C.pr.pen. privind judecarea conform recunoaşterii vinovăţiei.

Analizând cererile inculpaţilor, prin care au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în conformitate cu dispoziţiile art. 3201 C.pr.pen., instanţa a constat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul legal menţionat respectiv: instanţa este competentă să judece cauza şi legal sesizată,  inculpaţii au declarat personal înainte de citirea actului de sesizare al instanţei că recunosc în totalitate faptele reţinute în rechizitoriu, aceştia solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În legătura cu dispoziţiile art. 3201 C.pr.pen., instanţa reţine din perspectiva conţinutului, acordul de recunoaştere a vinovăţiei are o dublă natură, pe de o parte, este o instituţie procesuală, iar pe de altă parte, este o instituţie de drept material. Astfel, potrivit art. 3201 alin. 1 şi 7 C.pr.pen.: ,,instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii”.

Chiar dacă judecătorul este ţinut de principiul cu rang constituţional al aplicării legii penale mai favorabile - art. 15 alin. (2) din Constituţie, ecranat în art. 13 din Codul penal -, instanţa reţine că norma de drept penal se regăseşte în corpul unei norme de procedură şi este condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii procedurale.

Referitor la criteriile de delimitare a normelor de drept penal de cele de procedură penală, instanţa reţine că aşezarea acestor norme în Codul penal sau în Codul de procedură penală nu constituie un criteriu pentru deosebirea lor. De asemenea, dacă se ia în considerare criteriul obiectului de reglementare al normei, se observă că art. 3201 alin.1 şi 7 C.pr.pen. este o normă care priveşte cuantumul pedepsei aplicabile anumitor infracţiuni, putând fi încadrată în categoria normelor de drept substanţial, şi nu în categoria celor de procedură penală.

La acest punct de vedere se ajunge şi dacă se ia în considerare criteriul scopului normei, care atribuie un drept, o facultate, nefiind o normă care să reglementeze proceduri.

În acelaşi context, nu poate fi înlăturat nici criteriul rezultatului la care conduce norma cu privire la răspunderea penală pe care o poate înlătura, reduce sau agrava. În ipoteza în care aplicarea concretă a unei norme la o speţă dedusă judecăţii, indiferent de ramura de drept căreia îi aparţine, aduce o schimbare cu privire la condiţiile de incriminare, de tragere la răspundere penală şi de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidenţa legii penale mai favorabile.

Drept urmare, faptul că textul în discuţie se află în Codul de procedură penală nu este un impediment în considerarea lui ca fiind o normă de drept penal susceptibilă de a fi aplicată retroactiv, în cazul în care este mai blândă. În acest sens s-a pronunţat instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 1483 din 8 noiembrie 2011, precum şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunţată în Cauza Scoppola împotriva Italiei.

Dovedită fiind vinovăţia inculpatului B.I.S. privind infracţiunea prev.de art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. a  C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. şi inculpatei minore C.P.A.F., privind infracţiunea prev.de art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit.a  şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. urmează a se proceda la condamnarea acestora la o pedeapsă cu închisoarea cu privare într-un cuantum care să asigure reeducarea, urmând a fi reţinute dispoziţiile art. 99 şi următoarele C.pen., privind minoritatea inculpatei, art. 3201 C.pr.pen., privind modificările aduse prin Legea nr. 202/2010 (în cazul persoanelor care recunosc faptele săvârşite).

Pentru a decide sub aspectul individualizării pedepselor, tribunalul are în vedere pe lângă pericolul social generic sporit şi împrejurarea că infracţiunea săvârşită de inculpaţi prezintă un pericol social deosebit de mare, date fiind modul şi mijloacele folosite pentru a fi comis.

Lipsa antecedentelor penale a inculpaţilor nu constituie „o performanţă civică”, ci este o stare de normalitate în contextul gravităţii extreme a infracţiunilor comise de aceştia.

Tribunalul urmează să dea eficienţă în acelaşi timp dispoziţiilor art. 63 alin. 2 C.pr.pen. referitoare la aprecierea probelor, reţinându-se că inculpaţii au acţionat cu o violenţă ieşită din comun, premeditând săvârşirea faptei, victima fiind efectiv desfigurată, urmare a loviturilor ce i-au fost aplicate, prezentând multiple plăgi, cu pierderea de os şi de ţesut, resturi umane fiind găsite şi pe gardul din beton unde a fost găsită căzută victima.

Că violenţa inculpaţilor a fost ieşită din comun o dovedesc şi aspectele menţionate în raportul de constatare medico-legală, din care se reţine că moartea victimei a fost violentă, cauza decesului fiind insuficienţa cardio-respiratorie acută de origine centrală, consecinţa edemului cerebral acut şi a contuziilor hemoragice difuze cerebrale, urmare a unui politraumatism cranian şi de membre, cu multiple plăgi epicraniene faciale şi fractura osului malar, a piramidei nazale, a maxilarului superior şi inferior.

Potrivit art. 52 C.pen. pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară atât în ceea ce priveşte fapta penală comisă cât şi în ceea ce priveşte comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în aşa fel încât inculpatul să conştientizeze pe deplin necesitatea respectării legii penale şi să evite pe viitor săvârşirea de fapte asemănătoare.

Individualizarea pedepsei trebuie să aibă ca scop determinarea şi aplicarea unei pedepse juste, corecte atât sub aspectul ordinii de drept încălcate, cât şi din punct de vedere al nevoii de reeducare a făptuitorului, în această manieră retribuţia justă realizează şi scopul pedepsei – cel de prevenţie generală şi specială.

Analiza criteriilor generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C.pen., este obligatorie şi trebuie făcută cumulativ, având în vedere faptul că primele două criterii, dispoziţiile părţii generale ale Codului Penal şi limitele de pedeapsă fixate în partea specială a acestuia, vizează legalitatea operaţiunilor de individualizare judiciară şi trebuie insistat asupra celorlalte criterii, respectiv gravitatea faptei săvârşite, persoana făptuitorului, împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Analiza ultimelor trei criterii generale amintite trebuie efectuată de asemenea cumulativ, întrucât ele se intercondiţionează reciproc, fără a da o pondere mai mare aspectelor care conturează personalitatea infractorului sau deopotrivă, celor care caracterizează fapta săvârşită.

Gradul de pericol social al faptei săvârşite trebuie analizat în mod deosebit, nu în detrimentul celorlalte criterii de individualizare, iar analiza trebuie să fie reflectată în considerentele hotărâri judecătoreşti pronunţate.

Pentru a aprecia în mod corect gravitatea concretă a faptei şi pentru a realiza o justă individualizare a pedepsei, judecătorul trebuie să raporteze fapta dedusă judecăţii, la sistemul general de valori acceptat de societate şi care ar trebui să se reflecte în jurisprudenţă.

Evaluarea gravităţii faptei nu se poate realiza în afara analizei serioase a personalităţii infractorului, a atitudinii psihice a acestuia faţă de fapta gravă pe care a săvârşit-o, urmările acesteia.

Având în vedere împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele folosite în ducerea la bun sfârşit a acţiunii hotărâte, de acţiunea extrem de violentă desfăşurată de inculpaţi, de gradul de rudenie existent (tată – fiică), tribunalul urmează, după ce va avea în vedere reducerile succesive prevăzute de dispoziţiile art. 99 şi următ. C.pr.pen., respectiv art. 3201 alin. 7 C.pen. să aplice inculpaţilor o pedeapsă orientată spre maxim, considerând în acest sens  că este atins pe deplin scopul prev.de art. 52 C.pen. în ideea prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială.

Faţă de aceste aspecte, urmează a se dispune în baza art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. a  C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. şi art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., art. 53 pct. 2 lit.a C.pen. condamnarea inculpatului Brînzan Ion Sorin, la 16 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa  complementară prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., după executarea pedepsei principale.

Va interzice inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit.a  şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. şi art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., va condamna inculpata minoră C.P.A.F, la 8 ani închisoare.

Va aplica inculpatei minore pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev.de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., pe durata prev.de art. 71 C.pen., pedeapsă accesorie a cărei executare va începe după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 88 alin.1 C.pen. va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv începând cu 24.11.2012 la zi, iar în baza art. 350 C.pr.pen. va menţine starea de arest.

În baza art. 118 lit. b C.pen. se va dispune confiscarea unui vătrai metalic de aproximativ 50 cm cu mâner din lemn, obiect folosit de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii şi aflat în Camera de Corpuri delicte a Tribunalului G.

Se va lua act că părţile civile C.P.C., C.P.V. şi C.P.M, moştenitori ai autorului C.P.I., nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Văzând şi dispoziţiile art. 191 alin. 1 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererile formulate de inculpaţii B.I.S. şi C.P.A.F privind judecarea conform dispoziţiilor art. 3201 C.pr.pen.

Respinge cererea inculpatului B.I.S. privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin. 1 lit.a  C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174 alin. 1 C.pen.

Respinge cererea formulată de inculpata minoră C.P.A.F privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin. 1 lit.a  şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. în infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art.174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. c cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen.

În baza art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit. a  C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c şi d C.pen. şi art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., art. 53 pct. 2 lit.a C.pen. condamnă inculpatul B.I.S., la 16 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa  complementară prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., după executarea pedepsei principale.

Interzice inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 174 alin.1 raportat la art. 175 alin. 1 lit.a  şi c C.pen. cu aplicarea art. 99 şi următ. C.pen. şi art. 75 alin. 1 lit. d C.pen. şi art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., condamnă inculpata C.P.A.F, la 8 ani închisoare.

Aplică inculpatei minore pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev.de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., pe durata prev.de art. 71 C.pen., pedeapsă accesorie a cărei executare va începe după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 88 alin.1 C.pen. deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor reţinerea şi arestul preventiv începând cu 24.11.2012 la zi.

În baza art. 350 C.pr.pen. menţine starea de arest a inculpatului B.I.S. şi a inculpatei minore C.P.A.F.

În baza art. 118 lit. b C.pen. dispune confiscarea unui vătrai metalic de aproximativ 50 cm cu mâner din lemn, obiect folosit de inculpaţi la săvârşirea infracţiunii şi aflat în Camera de Corpuri delicte a Tribunalului G.

Ia act că părţile civile C.P.C., C.P.V. şi C.P.M., moştenitori ai autorului C.P.I., nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. obligă fiecare din inculpaţi la câte 1500 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 1250 lei pentru fiecare, reprezintă cheltuieli judiciare efectuate la urmărirea penală, incluzând şi onorariul apărător oficiu în sumă de 600 lei fiecare.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţa publică din ... la T.G..

Domenii speta

Spete similare