Prin acordarea daunelor morale s-a avut în vedere necesitatea compensării suferinţelor afective ale soţiei victimei şi copiilor săi minori, cauzate de inculpaţi prin uciderea victimei ci (soţul şi tatăl acestora). Prejudiciul moral suferit de aceste ...

Omor deosebit de grav. Daune morale.

Prin acordarea daunelor morale s-a avut în vedere necesitatea compensării suferinţelor afective ale soţiei victimei şi copiilor săi minori, cauzate de inculpaţi prin uciderea victimei CI (soţul şi tatăl acestora). Prejudiciul moral suferit de aceste părţi civile necesită o compensaţie materială, în cuantumul arătat mai sus, sub acest aspect avându-se în vedere „precizarea” la constituirea de parte civilă depusă anterior începerii cercetării judecătoreşti.

 (Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 45/F/5 mai 2010)

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii VD şi VCV pentru comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav (prin cruzimi) prev.de art.174 alin.1 Cod penal rap.la art.176 alin.1 lit.”a” Cod penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea stare de fapt:

Inculpaţii VD şi VCV locuiesc în localitatea AB, comuna GB, fiind consăteni cu victima CI. Aceştia erau angajaţi la S.C.”M” S.A. Bistriţa, în ziua de 28.05.2007 inculpatul VCD fiind schimbul I, iar victima CI schimbul II.

Între inculpaţi şi CI existau neînţelegeri referitor la un furt de material lemnos, faptă pentru care victima „i-a pârât” la poliţie pe inculpaţi. De asemenea, aceştia nu se înţelegeau şi din cauză că inculpaţii obişnuiau să-şi lase caii la păscut pe terenul familiei C.

În seara de 28.05.2007, în jurul orelor 22, în timp ce părinţii lor dormeau, inculpaţii au plecat să-şi aducă caii lăsaţi la păscut pe o păşune aflată în preajma unui drum comunal, între localităţile GB şi AB. Aceştia au luat asupra lor o ţeavă şi un levier, din metal, ambele de aprox. 60 cm lungime şi 2 cm grosime, sub pretextul că la acea oră drumul era pustiu, neluminat şi le era frică.

În jurul aceleiaşi ore, probabil 23, victima CI se întorcea de la serviciu (din Bistriţa), iar pentru a ajunge acasă, parcurgea o parte din drum pe jos, pe un drum comunal între localităţile GB şi AB, zonă care era pustie şi neluminată la acea oră. La o distanţă de circa 400 m de intersecţia drumului comunal cu DJ 15/A (Teaca Bistriţei) şi la aprox. 2,5 km de intrarea în satul AB, CI s-a întâlnit cu inculpaţii care se aflau în zonă pentru a-şi lua caii lăsaţi pe păşunea din apropiere.

CI le-a reproşat inculpaţilor că lasă caii pe „terenurile oamenilor”, iar aceştia  au reacţionat şi enervându-se au sărit asupra victimei şi i-au aplicat lovituri cu obiectele de metal pe care le aveau asupra lor.

La început victima a fost lovită de VCV care i-a aplicat o lovitură cu levierul în cap, aceasta petrecându-se lângă o tufă din marginea drumului în sensul de mers spre AB. Victima a încercat să fugă, astfel că inculpatul VCV a lovit-o din nou cu levierul, peste picioare, situaţie în care aceasta a căzut în marginea drumului mai jos de acea tufă. În timp ce victima era căzută jos, aceasta a fost lovită în continuare, circa 3 minute, peste tot corpul cu levierul de către inculpatul VCV şi cu ţeava de metal de inculpatul VD.

Loviturile erau extrem de violente şi puternice „încât corpul victimei sărea în sus de la pământ de parcă ar fi vrut să se ridice”, potrivit declaraţiei unui martor căruia inculpatul VD i-a povestit despre comiterea faptei. Inculpaţii au cauzat astfel victimei o multitudine de plăgi şi fracturi la nivelul craniului, fracturi deschise ale oaselor gambei şi alte leziuni tanatogeneratoare produse prin lovire activă, care au adus-o în stare de inconştienţă. Potrivit susţinerilor inculpatului VD, menţionate în declaraţia de la urmărirea penală, de furie, a înţepat victima cu ţeava în zona picioarelor şi în abdomen. Din declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală rezultă că aceştia au lovit-o şi după ce a ajuns în stare de inconştienţă, de teamă să nu se ridice. Ulterior au plecat de la locul faptei, abandonând victima în acel loc pustiu, pe timp de noapte şi au plecat la domiciliu, lăsând-o să strige după ajutor.

În jurul orei 23-23,30, martorul FM efectua paza pe raza localităţii AB, când aproape de miezul nopţii a auzit strigătele de ajutor ale unui bărbat. Speriat, s-a deplasat la numitul MV, pe care-l cunoştea şi l-a rugat să-l însoţească în acel loc. Acesta l-a însoţit pe FM până în apropiere de locul din care veneau strigătele, dar de frică, zona fiind pustie, au anunţat agentul şef principal BT. Cei trei s-au deplasat înspre locul indicat de FM şi MV, care au mers pe jos, de-o parte şi alta a autoturismului cu care venea poliţistul.

La circa 2,5 km de intrarea în satul AB, pe partea stângă a sensului de deplasare înspre intersecţia drumului comunal cu DJ 15/A (Teaca Bistriţei), adică dinspre AB înspre GB, sub un arbust, au găsit un bărbat încă în viaţă, care prezenta plăgi multiple. La lumina lanternei, poliţistul a recunoscut victima căzută la pământ, dându-şi seama că este CI. Poliţistul a întrebat victima cine l-a bătut, însă aceasta din cauza stării în care se afla a pronunţat două cuvinte, percepute de cei prezenţi ca fiind „M, D”, după care a intrat în agonie, decedând până la sosirea la faţa locului a echipajului ambulanţei.

Prin Raportul de constatare medico-legală nr.1089/II/215/18.02.2008, întocmit de serviciul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud s-au concluzionat următoarele: moartea victimei este violentă; moartea se datorează unei insuficienţe cardio-respiratorii acute, consecutivă unei hemoragii meningo-cerebrale cu contuzii  cerebrale multiple, cu fractura bazei craniului; leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire activă repetată cu corpuri dure, dintre care unul cu forme alungite (posibil bâtă) şi cădere la acelaşi nivel; leziunile descrise la punctele 23-26 s-au putut produce prin comprimare, posibil cu viteză redusă dar cu forţă mare, între două planuri dure, dintre care unul aflat în mişcare (posibil sol şi copita unui cal cu potcoavă cu elemente de aderenţă) şi cu contribuit şi ele la deces prin hemoragia externă şi internă provocată; între leziunile tanatogeneratoare  direct (cele craniene) şi deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiţionată; moartea victimei poate data din dimineaţa zilei de 29.05.2007.

În cauză a fost efectuată şi o Completare la acest raport de expertiză determinată de faptul că pe cadavrul victimei au fost identificate o multitudine de plăgi şi urme produse de violenţele fizice la care a fost supusă, stabilindu-se că: leziunile constatate la punctele 9,10 şi 14-20 s-au putut produce prin lovire activă repetată cu corpuri dure (posibil pumni şi picioare), dintre care unul de formă alungită( bâtă); leziunile descrise la pct.11 - examen obiectiv s-au putut produce prin frecare de o suprafaţă relativ moale cu fibre vegetale (iarbă); leziunea descrisă la pct. 12 – examen obiectiv s-a  putut produce prin frecare de o suprafaţă dură sau lovire cu corp dur, cu suprafaţa mare.

Din punct de vedere medico-legal cazul a prezentat câteva aspecte deosebite care au fost explicate într-o secţiune distinctă, parte integrantă a raportului de constatare medico-legală, intitulată : „Discuţia cazului”. Astfel, s-a precizat că la nivelul craniului victimei, în zona occipitală, se observă două focare de fractură, dintre care unul orizontal, corespunzător plăgilor descrise la examenul extern şi celălalt cu direcţie verticală, care pleacă de la nivelul orificiului occipital, aspect care, coroborat cu faptul că a doua linie de fractură se opreşte la nivelul primeia duce la concluzia conform căreia , primul focar de fractură este  cel orizontal, care s-a putut produce cel mai probabil prin lovire activă cu corp dur, corp ce poate avea formă alungită. Această constatare se coroborează cu declaraţia inculpatului VCV care în faza de urmărire penală a relatat că iniţial a lovit victima în cap.

Totodată, mai rezultă din secţiunea „Discuţia cazului” că la nivelul cerebelului s-au constatat mai multe contuzii cortico-subcorticale, unele dintre acestea având un aspect de contralovitură, corespunzând cu fractura verticală, a doua ca succesiune a leziunilor şi care s-a produs cel mai probabil prin cădere la acelaşi nivel.

De asemenea, la nivelul cotului stâng precum şi al ambelor gambe, se constată prezenţa unor plăgi contuze, cu aspect mai mult zdrobit, cu distrucţie tisulară subjacentă, având o adâncime maximă de 1 cm, la un anumit nivel corespunzându-le fractura deschisă a ambelor oase ale gambei, ceea ce duce la ideea că au putut fi provocate prin comprimare, cu o forţă mare între două planuri dure, dintre care unul aflat în mişcare, mai probabil lentă,

Se mai arată în „Discuţia cazului„ că plăgile descrise anterior apar grupate cu distanţă identică între ele, corespunzând cu rupturi ale îmbrăcămintei, acest lucru conducând la concluzia că este vorba de un corp contondent, fără vârfuri sau tăişuri, cu formă prismatică, cu margini rotunjite, posibil ataşate de un corp cu suprafaţă mai mare.

Medicul legist care a efectuat raportul a coroborat această din urmă  susţinere cu concluziile Raportului expertizei fizico-chimice nr. 75815/1.02.2008 întocmită de Institutul de Criminalistică – Serviciul Expertize fizico-chimice al IGPR, prin care s-au stabilit următoarele: în zona orificiilor existente pe materialul textil din plicul nr.1 s-au pus în evidenţă microparticule care intră în compoziţia chimică a solurilor comune; orificiul „A” a fost creat prin străpungerea materialului textil cu un corp dur, neascuţit, fără margini tăietoare, prin aplicarea unei presiuni ridicate cu viteză redusă; orificiul notat „B” a fost probabil creat prin ruperea  fibrelor textile ca urmare a acţiunii a două forţe fizice de sens contrar, neputând fi exclusă posibilitatea creării orificiului prin acţiunea unui corp dur, relativ ascuţit, fără margini tăietoare, care a penetrat materialul textil cu viteză relativ redusă şi presiune ridicată.

Toate probele administrate se coroborează cu declaraţiile de recunoaştere date de inculpaţi în faza de urmărire penală, la data de 23.04.2008, precum şi cea dată la 24.04.2008 de către cel din urmă inculpat.

Susţinerea inculpaţilor că au recunoscut faptele întrucât au fost ameninţaţi şi agresaţi de organele de urmărire penală nu a fost probată.

Sub acest aspect este de menţionat că inculpatul VD a precizat expres că nu înţelege să propună probe. Pe de altă parte, din declaraţia martorului FG a rezultat că la un moment dat, după ce a recunoscut săvârşirea faptei împreună cu fratele său, inculpatul VD s-a autorănit singur lovindu-se cu capul de pereţii camerei de detenţie. De asemenea, cu ocazia reconstituirii înregistrată audio-video şi vizionată în instanţă s-a constatat că ambii inculpaţi au relatat liber despre modalitatea concretă în care au comis fapta, asistaţi de apărător.

Întrucât loviturile aplicate victimei cu obiecte din metal pe durata celor trei minute au fost numeroase, puternice şi de intensitate deosebită, au avut ca urmare fracturi ale cutiei craniene, ale oaselor gambelor, coastelor, rupturi de plămâni şi splină, excoriaţii, echimoze şi alte plăgi multiple la nivelul întregului corp, care nu au produs imediat moartea  ci au cauzat suferinţe profunde acesteia circa 1,5-2 ore, până când a survenit decesul, instanţa apreciază că săvârşirea faptei prin cruzime nu poate fi pusă la îndoială.

Acţionând în modalitatea descrisă în considerentele hotărârii, inculpaţii şi-au reprezentat rezultatul final, a cărui producere au urmărit-o (moartea victimei) şi au realizat că în acest fel îi cauzează premergător morţii, suferinţe grele şi îndelungate, din moment ce au abandonat-o fără milă, pe timp de noapte, într-un loc pustiu şi  necirculat.

Modul feroce în care inculpaţii au înţeles să comită infracţiunea a cauzat chinuri şi suferinţe grele şi prelungite victimei, care au depăşit limita celor inerente oricărei acţiuni de ucidere, stârnind totodată un sentiment de oroare şi revoltă oricărei persoane care i-a cunoştinţă de fapta dedusă judecăţii.

Susţinerea inculpaţilor în sensul că nu au săvârşit infracţiunile pentru care sunt trimişi în judecată va fi înlăturată  în baza probelor  enumerate anterior. Sub acest aspect este deosebit de relevant Raportul de expertiză medico-legală - examen ADN nr.A/15/6775/11.06.2007, întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, în urma examinării unei jachete de fâş de culoare maro închis, care prezenta pete de culoare brun-roşcată, ridicată de la locuinţa familiei V. cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 1.06.2007. Pe baza acestui raport de expertiză s-au concluzionat următoarele: analiza prin teste de identificare rapidă a microurmelor biologice prezente la nivelul mânecii hainei de fâş, a pus în evidenţă prezenţa sângelui de natură umană; analiza genetică a microurmelor de sânge prezente la nivelul probelor de haină de fâş a pus în evidenţă un profil genetic unic, ce aparţine unei persoane de sex masculin, între caracterele genetice  din profilul ADN de referinţă aparţinând victimei şi cele evidenţiate la nivelul probei sus-menţionate existând o corespondenţă perfectă la nivelul tuturor markerilor analizaţi ; din analiza probabilistică reiese că ipoteza „microurmele de sânge prezente  la nivelul hainei de fâş conţin ADN ce provine de la victima CI” este de 1,61 x 10/13 ori mai probabilă decât „microurmele de sânge prezente la nivelul hainei de fâş conţin ADN ce provine de la o persoană necunoscută de sex masculin”, concluzia fiind identică şi în ceea ce priveşte microurmele de sânge evidenţiate pe vegetaţie.

Pentru a se elimina eventuala susţinere a inculpatului VD că nu ar fi purtat haina în discuţie, s-a solicitat o completare la raportul de expertiză sus-menţionat, prin actul din data de 4.02.2008, concluzionându-se următoarele: analiza genetică a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fâş,  eşantion interior dreapta, a evidenţiat un profil ADN unic, aparţinând unei persoane de sex masculin; între caracterele genetice din profilul ADN de referinţă aparţinând inculpatului VD şi cele evidenţiate la nivelul probei sus-menţionate există o corespondenţă perfectă la nivelul tuturor markerilor analizaţi; din analiza probabilistică reiese că ipoteza „microurmele biologice evidenţiate pe haina de fâş, eşantion interior dreapta, conţin ADN care provine de la VD” este de 6,78 x 10/14 ori mai probabilă decât ”microurmele biologice evidenţiate pe haina de fâş, eşantion interior dreapta, conţin ADN ce provine de la o persoană necunoscută de sex masculin”.

Acelaşi raport de expertiză, concluzionează că : analiza genetică a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fâş – eşantion  mânecă dreapta şi eşantion exterior stânga – a evidenţiat un profil ADN unic, aparţinând unei persoane de sex masculin ; între caracterele genetice din profilul ADN de referinţă aparţinând inculpatului VD şi cele evidenţiate la nivelul probei sus-menţionate există  o corespondenţă perfectă la nivelul tuturor markerilor analizaţi; din analiza probabilistică reiese că „ipoteza microurmelor biologice evidenţiate pe haina de fâş, eşantion mânecă  dreapta, conţin ADN care provine de la VD” este de 1,26 x 10/4 ori mai probabilă decât ”microurmele biologice evidenţiate pe haina de fâş, eşantion mânecă dreapta conţin ADN ce provine de la o persoană necunoscută de sex masculin”; de asemenea, analiza genetică a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fâş – eşantion exterior stânga – a evidenţiat un profil  ADN unic, aparţinând unei persoane de sex masculin; caracterele genetice din profilul ADN de referinţă aparţinând inculpatului VD se regăsesc în totalitate la nivelul probei sus-menţionate.

În fine, raportul de expertiză ADN a stabilit şi că „caracterele genetice din profilul ADN de referinţă aparţinând numiţilor VT, VCV, VT (respectiv tatăl şi fraţii inculpatului VD) nu se regăsesc la nivelul probelor.

Aşadar, pe baza acestui raport de expertiză se înlătură , fără echivoc, susţinerile de nevinovăţie ale inculpatului VD, afirmaţia acestuia că nu a părăsit locuinţa în noaptea de 28/29.05.2007, ori că haina de fâş ar fi aparţinut surorii sale.

Este de subliniat că, la un moment dat în faza de urmărire penală, inculpaţii au recunoscut faptele comise, iar cu ocazia reconstituirii au relatat modalitatea concretă în care le-au săvârşit, fără a fi constrânşi de organele de urmărire penală, aspect care rezultă din vizionarea CD-ului pe care au fost înregistraţi (filmată), reconstituirea (proces-verbal aflat la dosar). De asemenea,  din vizionarea înregistrată audio-video a declaraţiilor date de inculpaţi rezultă că aceştia nu au fost influenţaţi în declaraţiile lor de către organele de urmărire penală, aceştia relatând liber despre modalitatea concretă în care au comis infracţiunea de omor.

Afirmaţia inculpaţilor că înainte de săvârşirea faptei victima i-ar fi înjurat şi că l-ar fi lovit cu pumnul în faţă de inculpatul VCV nu va fi însuşită de instanţă, întrucât nu există probe în acest sens. Această apărare va fi înlăturată în primul rând pentru că implică o recunoaştere necondiţionată a faptei, ori în această privinţă inculpaţii au avut o atitudine oscilantă în faza de urmărire penală, iar în cursul cercetării judecătoreşti au negat comiterea ei. În al doilea rând, chiar şi atunci când au recunoscut faptele sub acest aspect nu au fost sinceri. În această privinţă este relevantă declaraţia inculpatului VCV, care audiat în faza de urmărire penală, la data de 23.04.2008 (f.131-132) când a recunoscut fapta a afirmat iniţial că,  victima nu realiza cine a lovit-o pentru ca apoi să spună „CI nu şi-a dat seama iniţial cine îl loveşte dar pe urmă şi-a dat seama cine îl agresează”. De asemenea, referindu-se la momentele anterioare comiterii faptei, inculpatul VD a relatat: „Cred că la un moment dat C. l-a lovit cu pumnul pe VCV, acesta căzând”. În fine,  trebuie amintit că inculpaţii au fost printre primele persoane audiate în cauză (urmărirea penală fiind începută „in rem”) şi nu s-a constatat că prezentau leziuni.

Toate aceste împrejurări dovedesc fără echivoc că acea pretinsă lovitură cu pumnul aplicată în faţă inculpatului VCV, nu a existat, astfel că se exclude şi orice apărare a inculpaţilor în sensul că au acţionat în stare de provocare, ripostând la actul provocator al victimei. Din aceste considerente instanţa apreciază că intenţia inculpaţilor a fost de a se răzbuna pe victimă, cu care se aflau în conflict, prilej ivit în noaptea de 28/29.05.2007, când aceasta se întorcea de la serviciu.

Afirmaţia inculpatului VD că ar fi săvârşit fapta singur este contrazisă de însăşi declaraţia sa, dată în faza de cercetare judecătorească, prin care îl acuza în mod direct pe fratele său, VCV, ocazie cu care a relatat că : „..singur dacă l-aş fi întâlnit pe CI nu m-aş fi încumetat să-l iau la bătaie pentru că era mult mai mare decât mine”.

În acest context trebuie amintit că inculpatul VD , cu ocazia unei reaudieri din faza de urmărire penală (la un moment în care inculpatul VCV nu era încă arestat) a comunicat comisarului şef GA (şeful Serviciului de Investigaţii Criminale), care a pretins că ştie numele persoanei care a fost coautor la omor, că persoana în cauză este fratele său. În concret, la propunerea ofiţerului de poliţie, de a scrie pe un bilet numele persoanei împreună cu care a săvârşit fapta, inculpatul VD a scris numele fratelui său, respectiv „VC”, după care a făcut schimb cu biletul pe care ofiţerul de poliţie a scris numele „C”. Biletele respective au fost depuse la dosarul de urmărire penală împreună cu un proces-verbal. La scurt timp după acest eveniment (schimb de bilete), la data de 23.04.2008 inculpatul VD a fost de acord să fie reaudiat şi eventual confruntat cu fratele său în situaţia în care nu va recunoaşte fapta, ocazie cu care a declarat că a săvârşit omorul împreună cu VCV). Această declaraţie fiind înregistrată şi filmată a fost vizionată de instanţă, împrejurare în care s-a putut constata cu certitudine că inculpatul VD  nu a fost influenţat sau supus la presiuni fizice şi psihice de organele de urmărire penală.

La aceeaşi dată de 23.04.2008, inculpatul  VCV a recunoscut săvârşirea faptei, în modalitatea descrisă în considerentele hotărârii, fiind ulterior reţinut şi apoi arestat preventiv.

Pentru considerentele arătate, instanţa reţine vinovăţia inculpaţilor sub aspectul infracţiunii de omor deosebit de grav, prin cruzimi, pentru care au fost trimişi în judecată, faptă prevăzută de art.174 alin.1 rap.la art. 176 alin.1 lit.”a” Cod penal.

Procedând la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, urmările cauzate şi persoana inculpaţilor.

Sub acest din urmă aspect, deşi inculpaţii nu au antecedente penale şi există date că anterior comiterii faptei au avut un comportament corespunzător în comunitatea locală din care fac parte ( potrivit caracterizărilor făcute de către unii din martorii audiaţi în cauză) instanţa nu va reţine în favoarea acestora circumstanţe atenuante. Neacordarea de circumstanţe atenuante se justifică prin aceea că, nu au manifestat o atitudine constantă de recunoaştere a faptei şi au ascuns-o cu multă abilitate, îngreunând urmărirea penală. De asemenea, mijloacele şi modalitatea concretă în care au suprimat viaţa victimei CI, pe care au lăsat-o să moară în chinuri, depăşind conştient şi voit limita de suferinţe inerente oricărei acţiuni de ucidere, constituie alte argumente pentru care nu se justifică aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

Nu în ultimul rând, trebuie amintit şi că inculpaţii, fiind consăteni cu CI au cunoscut situaţia familială a acestuia şi au conştientizat că prin săvârşirea faptei , cei trei copii minori ai victimei rămân fără sprijinul material şi moral al tatălui lor, singurul care întreţinea familia.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere şi concluziile referatelor de evaluare întocmite în cauză inculpaţilor de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Pentru considerentele arătate şi ţinând seama de urmările deosebit de grave ale faptei comise, instanţa va dispune condamnarea inculpaţilor VD şi VCV la câte o pedeapsă de 20 de ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.”a,b” Cod penal pentru săvârşirea  infracţiunii de omor deosebit de grav, prev.de art. 174 alin.1 Cod penal rap.la art. 176 alin.1 lit.”a” Cod penal, cu executare în regim de detenţie.

Pedepsele accesorii vor fi aplicate inculpaţilor în conţinutul prevăzut de art.64 lit.”a” şi „b” Cod penal, având în vedere gravitatea deosebită a faptei comise.

Din pedeapsa aplicată inculpatului VD se va deduce, conform art.88 Cod penal, reţinerea şi arestarea preventivă începând cu data de 26.02.2008, la zi.

Din pedeapsa aplicată inculpatului VCV se va deduse  în baza aceluiaşi text de lege, reţinerea şi arestul preventiv începând cu data de 23.04.2008, la zi.

Faţă de ambii inculpaţi se va menţine, conform art.350 alin.1 Cod procedură penală, starea de arest.

În latura civilă a cauzei, în baza art.14,346 Cod procedură penală rap. la art. 998, 1003 Cod civil, inculpaţii vor fi obligaţi , în solidar, să plătească părţii civile OI, suma de 800 lei cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale (cota/parte din cheltuielile cu înmormântarea victimei). Despăgubirile civile pretinse de această parte civilă vor fi acordate integral, astfel cum au fost pretinse prin constituirea de parte civilă, fiind apreciate dovedite prin declaraţiile martorilor IM, IMP. Este de menţionat că această parte civilă nu a solicitat daune morale, explicaţia fiind aceea că pe toată durata procesului nu i-a considerat vinovaţi pe inculpaţi (deşi a participat la aproape toate termenele de judecată), acuzându-i de comiterea faptei pe membrii familiei D. (familia soţiei victimei). Spre finalul cercetărilor judecătoreşti, printr-o declaraţie dată în şedinţa publică din 17.03.2010 a acceptat vinovăţia inculpatului VD dar a continuat, fără temei, să formuleze acuzaţii la adresa  membrilor familiei D. şi să exprime bănuieli faţă de soţia victimei (nora sa), partea civilă CEF. Relevantă în acest sens este declaraţia nepotului părţii civile, OI, CB (fiul victimei constituit parte civilă în cauză).

În baza dispoziţiilor art.14,346 Cod procedură penală rap.la art.999, 1003 Cod civil, inculpaţii vor fi obligaţi în solidar să plătească părţii civile CEF suma de 6.000 lei, cu titlul de despăgubiri civile reprezentând daune materiale (cheltuieli cu înmormântarea victimei şi parastasele organizate potrivit Obiceiului locului). Sub acest aspect s-au avut în vedere declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, IM, IMP, MV, SV, RIS, precum şi chitanţele şi facturile aflate în dosarul de urmărire penală.

În baza aceloraşi texte de lege, inculpaţii vor fi obligaţi, în solidar, să plătească daune morale după cum urmează : 12.500 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plăţii, în favoarea părţii civile CEF şi câte 10.000 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plăţii, în favoarea fiecăruia dintre copiii minori ai victimei: CBV, CVI şi CM. (prin reprezentantul lor legal).

Se vor respinge ca neîntemeiate celelalte pretenţii civile formulate în cauză  de către partea civilă CEF (în nume propriu sau ca reprezentant legal al minorilor).

Prin acordarea daunelor morale s-a avut în vedere necesitatea compensării suferinţelor afective ale soţiei victimei şi copiilor săi minori, cauzate de inculpaţi prin uciderea victimei CI (soţul şi tatăl acestora). Prejudiciul moral suferit de aceste părţi civile necesită o compensaţie materială, în cuantumul arătat mai sus, sub acest aspect avându-se în vedere „precizarea” la constituirea de parte civilă depusă anterior începerii cercetării judecătoreşti.

În ce priveşte cererea părţii civile CEF de obligare a inculpaţilor la plata a câte 250 lei lunar, cu titlul de rentă de întreţinere în favoarea fiecăruia dintre cei trei minori ai victimei, instanţa o apreciază neîntemeiată.

Pentru a aprecia în sensul celor de mai sus instanţa a verificat care au fost veniturile pe care victima le realiza la locul de muncă la data săvârşirii faptei, precum şi cu 6 luni înainte de comiterea ei precum şi veniturile care le realiza muncind în  gospodărie. Apoi s-a încercat o comparaţie cu veniturile pe care victima le-ar fi realizat la locul de muncă prin raportare un alt angajat (care are aceeaşi încadrare, pregătire şi calificare).

Astfel, s-a comunicat de către S.C.”M.” S.A. Bistriţa că salariul net realizat de victima CI în luna mai 2007 a fost de 861 lei, acesta beneficiind şi de tichete de masă în sumă de 140,7 lei. Cu 6 luni înainte de săvârşirea faptei, victima realiza la locul de muncă un salariu lunar net de 734 lei, făcând o medie a veniturilor lunare comunicate de S.C.”M.” S.A. Bistriţa. Dacă victima ar fi fost în viaţă, ar fi realizat venituri simulare cu cele pe care le realiza numitul VI, angajat la S.C.”M.” S.A. Bistriţa, potrivit adresei nr. 2002/8.12.2008 emisă de această societate.

Trebuie relevat că victima CI a fost angajat la S.C.”M.” S.A. Bistriţa doar cu aproximativ 7 luni înainte de deces (potrivit adresei nr. 865/28.11.2008).

În urma verificării veniturilor nete lunare realizate de VI după săvârşirea faptei deduse judecăţii se constată că  în medie, aceasta a realizat în anul 2009 (perioada iunie-decembrie) venituri similare cu cele pe care le realiza cu 6 luni înainte de comiterea infracţiunii (decembrie 2006 – mai 2007), de aproximativ 600 lei. Ulterior lunii decembrie din 2009, veniturile acestei persoane, avută în vedere ca titlu de comparaţie au scăzut potrivit datelor comunicate de S.C.”M.” S.A. Bistriţa.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus cât şi susţinerile părţii civile CEF, instanţa apreciază că victima realiza la data comiterii faptei, venituri nete de maxim 1.300 lei lunar (aproximativ 875 lei de la locul de muncă şi circa 400 lei muncind în gospodărie).

Examinând prin comparaţie veniturile victimei cu cele realizate în prezent de un alt angajat al S.C.”M.” S.A. Bistriţa (cu aceeaşi încadrare şi pregătire), instanţa  constată că, dacă ar fi fost în viaţă, CI nu ar fi realizat un salariu net mai mare decât în perioada anterioară decesului.

Copiii victimei beneficiază de o pensie de urmaş totală de 1.050 lei lunar. Comparând această sumă cu venitul net lunar pe care îl realiza (sau ar fi putut să-l realizeze) victima, de 1.300 lei, instanţa apreciază că nu mai există posibilitatea  acordării unei rente lunare (ca diferenţă între pensia de urmaş şi cota parte din veniturile nete pe care un părinte o alocă întreţinerii copiilor minori). În acest context este de menţionat că sub acest aspect nu s-au administrat probe din care să rezulte că victima aloca întreţinerii celor 3 copii minori o cotă mai mare decât ? din venituri, care se prezumă de art.86 din Codul familiei.

Pentru aceste considerente, cererea părţii civile CEF, de obligare a inculpaţilor la rentă de întreţinere în favoarea copiilor minori ai victimei a fost respinsă. De asemenea,  a fost respinsă şi cererea părţii civile CEF de obligare a  inculpaţilor, în solidar, la plata în privinţa sa a unei rente lunare de întreţinere, întrucât nu au fost prezentate probe pentru dovedirea acestei solicitări.

În temeiul art. 7 din Legea nr.7 6/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţii VD şi VCV.

De asemenea, se va dispune restituirea către partea civilă CF a corpurilor delicte reprezentând bunuri aparţinând victimei înaintate instanţei în coletul nr. 3, precum şi către VD a hainei din fâş, la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art.191 Cod procedură penală, inculpatul VD va fi obligat să plătească statului suma de 5.220 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 140 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu PD (pentru faza de urmărire penală şi cercetare judecătorească) şi 100 lei cota parte din onorariul avocatului din oficiu CG (pentru apărarea părţilor civile).

În baza aceluiaşi text de lege inculpatul VCV va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 5.220 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 140 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu SD (pentru faza de urmărire penală şi cea de cercetare judecătorească) şi 100 lei cota parte din  onorariul avocatului din oficiu CG (pentru apărarea părţilor vătămate).

Domenii speta

Spete similare