.Neagravarea situaţiei în propriul apel, atunci când apelul este singular, regulă consacrată în articolul 372 aliniat 1 din Codul de procedură penală.

11.Neagravarea situaţiei în propriul apel, atunci când apelul este singular, regulă consacrată în articolul 372 aliniat 1 din Codul de procedură penală.

Drept  procesual  penal. Partea  specială.

-neagravarea situaţiei în propria cale de atac, atunci când aceasta este singulară

-soluţie la judecata în apel

-imposibilitatea soluţionării laturii civile, în condiţiile în care inculpatul a declarat apel, doar pe latură penală, iar la instanţa de fond, partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză

Instanţa de apel, sesizată numai cu apelul inculpatului, nu poate soluţiona cererea de constituire de parte civilă, formulată de către intimata parte vătămată, care în faţa instanţei de fond a declarat că nu are nici o pretenţie civilă faţă de inculpat,solicitând doar condamnarea acestuia pentru fapta comisă.

Curtea de Apel Bacău Decizia penală nr.25 din 17 februarie 2009.

Tribunalul Neamţ în dosarul nit.2325/103/2008, a dispus condamnarea inculpatului L, M. S., tară antecedente penale, arestat preventiv în Penitenciarul Bacău la pedeapsa de 12(doisprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b Cod penal pe o durată de 6(şase) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 alin. 2 Cod penal.

S-a Interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b Cod penal, pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.

În temeiul art. 350 alin. 1 C.p.p. s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi, în baza art. 88 Cp. s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 23.05.2008 până la data de 04.12.2008.

S-a luat act că partea vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul L. M. S. a locuit împreună cu tatăl său, nefiind căsătorit şi muncind ocazional pe la diferiţi cetăţeni din comună. Deşi făcea parte dintr-o familie numeroasă, având şapte fraţi, inculpatul a rămas la domiciliu numai cu un frate mai mic, de 13 ani, mama sa şi ceilalţi fraţi fiind plecaţi în străinătate, la muncă.

Inculpatul a absolvit 10 clase şi o perioadă scurtă de timp a lucrat pe un şantier, după care a renunţat. Deşi cunoştea faptul că atunci când consumă băuturi alcoolice devine violent şi are un comportament agresiv, la data de 21 mai 2008, fiind şi sărbătoare, a consumat în exces băuturi alcoolice.

După lăsarea întunericului, inculpatul s-a reîntors la domiciliu de mai multe ori şi tatăl său 1-a sfătuit să rămână acasă deoarece este băut, dar acesta a plecat din nou la bar şi a mai consumat băuturi alcoolice.

În jurul orei 24:00, inculpatul s-a întors de la bar, a intrat în casă, dar şi-a adus aminte că vecinul său, G. A., 1-a acuzat mai demult că i-a furat o butelie şi un motor. Ştiind că victima se va întoarce la domiciliu, inculpatul a aşteptat circa o oră în stradă şi când victima  s-a apropiat de el, i-a spus să se oprească . Când victima s-a oprit, inculpatul i-a reproşat de ce îl învinuieşte că i-a furat acele bunuri şi 1-a lovit puternic cu pumnul în zona capului. Victima, fiind mai în vârstă, a căzut la pământ.

După ce a lovit victima şi a lăsat-o în stare de inconştienţă, a plecat la domiciliul său şi a povestit tatălui său că a avut un conflict minor cu G. A. Tatăl inculpatului 1-a sfătuit să meargă înapoi şi dacă 1-a lovit grav, să-1 ajute să ajungă acasă . Inculpatul a ieşit în stradă, a luat victima , a dus-o până la poarta sa, s-a întors acasă şi i-a spus tatălui său că victima nu mai vorbeşte, geme şi crede că a murit. Inculpatul a sunat la „112" , spunând că vecinul său a căzut. Deşi ambulanţa a sosit, a constatat că victima a decedat.

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 154/22 mai 2008, întocmit de S.M.L. Piatra Neamţ, a rezultat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio respiratorie acută, consecinţa unui politraumatism cu: traumatism cranio cerebral şi facial (obiectivat prin echimoze faciale, infiltrat hemoragie epicranian, hemoragie subarahnoidiană), contuzie toraco abdominală forte(obiectivată prin multiple echimoze pe feţele anterioare şi laterale ale toracelului şi abdomenului, fracturi costale bilaterale pe două linii, hemotorax bilateral, ruptură hepatică, hemoperitoneu, contuzie renală) contuzii ale membrelor superioare şi inferioare (obiectivate prin echimoze şi escoriaţii) iar între politraumatism şi deces, s-a constatat că există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.

Inculpatul Lupu Mihai Sorin a fost arestat preventiv prin încheierea nr.l5/U/24.05.2008 a Tribunalului Neamţ, fiind reţinut de la data de 23.05.2008. Măsura arestării preventive a fost prelungită ulterior prin încheierea nr.23/P.A.P./18 iunie 2008 şi menţinută în cursul judecăţii.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul, pe care nu 1-a motivat în scris, fiind susţinut oral în faţa instanţei de către apărătorul desemnat din oficiu. Acesta a criticat hotărârea pronunţată de prima instanţă, pe motiv că în mod nejustificat nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă a provocării prevăzută de art.73 litera b Cod penal.

Instanţa de control judiciar, analizând hotărârea apelată, atât prin prisma motivelor invocate de către inculpat, cât şi din oficiu, constată că aceasta este temeinică şi legală.

Astfel, instanţa de fond, pe baza probelor administrate în cauză, respectiv procesul verbal de cercetare la faţa locului, cu planşă fotografică, raportul medico-legal de necropsie, cu planşă fotografică, declaraţiile martorilor L.A., P.A., N.D., H.L., M.V., C.l.C., M.M. şi ale inculpatului, raportul medico legal de expertiză psihiatrică, a reţinut o situaţie de fapt corectă şi pe baza căreia s-a stabilit vinovăţia acestuia din urmă.

În cursul judecăţii, au fost reaudiaţi martorii susmenţionaţi, care şi-au menţinut declaraţiile date iniţial.

Din cele de mai sus rezultă că inculpatul a apelat hotărârea primei instanţei, doar pe latură penală şi numai cu privire la nereţinerea circumstanţei atenuante a provocării prevăzută de art.73 litera b Cod penal. De altfel din sentinţă rezultă că pe latură civilă, tribunalul, a luat act că partea vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, a avut în vedere următoarele:

 În cursul urmăririi penale, partea vătămată G. M., soţia victimei, a relatat că în ziua la care s-a comis fapta, era plecată în străinătate. A apreciat partea vătămată că inculpatul a comis fapta cu premeditare, deoarece a cunoscut că soţul său era singur, situaţie în care a hotărât că este momentul prielnic să acţioneze, întrucât, de mai multe ori îl urmărise şi ameninţase cu moartea. Partea vătămată s-a constituit parte civilă, în această fază, cu suma de 5.000 euro reprezentând daune materiale (constând în cheltuieli de înmormântare, praznice ulterioare) şi cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale pentru suferinţa adusă familiei sale compusă din 7 copii şi 22 nepoţi.

Ulterior, în faza judecăţii, în şedinţa publică din data de 03.09.2008, după ce instanţa de judecată a adus la cunoştinţa pârtii vătămate faptul că se poate constitui parte civilă, aceasta a declarat că nu înţelege să facă acest lucru, sens în care a dat şi declaraţie, prin care a solicitat doar condamnarea inculpatului, semnată personal, iar referitor la fapta acestuia, a arătat că întrucât la data respectivă nu s-a aflat la domiciliu , nu poate spune nimic.

În apelul inculpatului, partea vătămată, a formulat o cerere de constituire de parte civilă,cu motivarea că la data susmenţionată, datorită stării profunde de emoţie şi temere pe care i-a creat-o prezenţa inculpatului în sală de judecată, a declarat că nu mai are nevoie de nimic ,iar instanţa de fond în mod eronat a considerat că nu înţelege să se constituie parte civilă în cauză. în atare situaţie, a apreciat că instanţa de fond trebuia să ia în considerare constituirea sa de parte civilă, făcută în faza de urmărire penală. Apărătorul părţii vătămate, a solicitat respingerea apelului inculpatului pe latură penală, iar cu privire la latura civilă, admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii primei instanţe sub acest aspect şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.

Curtea de Apel consideră că nu se poate pronunţa cu privire la cererea formulată de partea vătămată, prin apărător, întrucât ar încălca principiul „non reformatio in pejus",consacrat prin art.372 alin.l Copd procedură penală, în care se arată că „instanţa de apeI, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel".

Astfel, în cauza de faţă a declarat apel numai inculpatul, doar pe latură penală, întrucât pe latură civilă nu avea nici un interes să se modifice hotărârea primei instanţe, atâta timp cât s-a soluţionat în favoarea sa, prin constatarea că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Dacă partea vătămată era nemulţumită de modul de soluţionare a laturii civile, avea posibilitatea legală, ca în momentul primirii dispozitivului sentinţei, pentru care a semnat personal, să se consulte cu persoane abilitate asupra posibilităţilor legale pe care le poate utiliza, pentru valorificarea dreptului său de constituire de parte civilă.

Faţă de cele arătate, considerând temeinică şi legală hotărârea atacată, în conformitate cu dispoziţiile art.379 pct.l litera b Cod pr.penală, s- a respins ca nefondat apelul inculpatului.

Domenii speta

Spete similare