Contestatie decizie de concediere

Sentinţă civilă 1431 din 15.04.2013


Înlocuirea sancţiunii disciplinare de desfacere a contractului individual de muncă, cu sancţiunea reducerii salariului cu 10% pe o perioadă de o lună.

Prin sentinţa civilă nr.1431/15.04.2013 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr.9176/108/2012 s-a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul S. T., s-a dispus înlocuirea sancţiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă aplicată prin decizia nr.611/09.11.2012, cu sancţiunea disciplinară a reducerii salariului cu 10% pe o perioadă de o lună şi s-a dispus reîncadrarea contestatorului pe postul deţinut anterior emiterii deciziei de sancţionare nr.611/09.11.2012 şi obligarea intimatei la plata drepturilor salariale de la momentul concedierii până în momentul reîncadrării.

S- reţinut că prin decizia nr.611/09.11.2012 (fila 3 dosar), contestatorul a fost sancţionat cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă începând cu data de 16.11.2012, conform art.248 al.1 lit.e din Codul Muncii-republicat, coroborat cu art.61 lit.a din codul muncii-republicat şi art.63, art.64 lit.f din regulamentul intern al societăţii intimate, fapta constând în aceea că în data de 12.10.2012 fiind de serviciu pe traseul Ineu-Mocrea, nu a oprit la semnalul echipei de control, iar la verificarea actelor s-a constatat că foaia de parcurs nu era semnată şi completată corespunzător şi nu avea asupra lui licenţa de traseu şi caietul de sarcini.

Tribunalul constată că intimata a respectat prevederile art.251 din codul muncii-republicat şi a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă, l-a convocat în scris pe salariat conform adresei de convocare din data de 19.10.2012 (fila 22 dosar).

Contestatorul a dat notă explicativă în cursul cercetării prealabile (fila 23 dosar).

Decizia de sancţionare disciplinară nr.611/09.11.2012, cuprinde toate menţiunile prevăzute de art.252 al.2 din codul muncii-republicat, astfel încât aceasta nu este lovită de nulitate absolută.

Potrivit art.247 al.2 din codul muncii-republicat, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca, constând într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Susţinerile contestatorului din contestaţie, instanţa nu le poate reţine în totalitate deoarece din declaraţia martorilor B. I., H. D. şi F. I., rezultă că contestatorul nu avea asupra lui licenţa de traseu, caietul de sarcini iar foaia de parcurs nu era completată corespunzător.

Cu privire la neoprirea la semnalele agenţilor de control, din chiar declaraţia martorului F. I., care a efectuat controlul pe traseu, rezultă că aceştia nu au fost echipaţi corespunzător cu veste reflectorizante şi cu baston reflectorizant de oprire, astfel încât contestatorul nu era obligat să îi recunoască şi să oprească între staţii.

De asemenea, predarea licenţei de traseu, trebuia să fie făcută de şeful de coloană care l-a trimis pe contestator pe un traseu care nu era al lui, astfel încât nu i se poate imputa contestatorului lipsa acestei licenţe de traseu.

Prin urmare, din abaterile reţinute în decizia de concediere atacată, nu i se pot imputa contestatorului neoprirea la semnalul agentului de control, deoarece acesta nu era echipat corespunzător şi nici faptul că nu avea asupra lui licenţa de traseu, aceasta trebuind să îi fie înmânată de către şeful de coloană.

Astfel, contestatorului i se poate imputa doar necompletarea foii de parcurs şi lipsa caietului de sarcini, fapte dovedite prin declaraţia martorului F. I..

Instanţa apreciază că cu toate că şi aceste abateri sunt grave, totuşi nu se impune desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului, care este cea mai gravă sancţiune disciplinară prevăzută de art.248 al.1 din codul muncii-republicat.

Faptele contestatorului de necompletare a foii de parcurs şi lipsa caietului de sarcini, sunt abateri disciplinare de la normele legale, de la regulamentul intern al societăţii intimate, sunt săvârşite cu vinovăţie de către contestator şi atrag o sancţiune disciplinară conform art.248 din codul muncii-republicat.

Instanţa apreciază că raportat la faptele săvârşite de contestator, o sancţiune constând în reducerea salariului cu 10 % pe o perioadă de o lună, este proporţională cu gravitatea faptei, astfel încât se impune înlocuirea sancţiunii aplicate de desfacere a contractului individual de muncă, cu această sancţiune disciplinară de reducere a salariului cu 10 % pe o perioadă de o lună.

Având în vedere considerentele anterior menţionate, în temeiul art.247-252 din codul muncii-republicat, instanţa va