Evaziune fiscală

Sentinţă penală 490 din 18.12.2012


Sentinţa penală nr. 490 din 18 decembrie 2012 – Tribunalul Arad

În baza art.11 pct.2, lit. a, raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală, achită pe inculpatul S.C. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 4 şi 9 al.1 lit. f din Legea nr.241/2005.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Tribunalul a constatat că prin încheierea penală nr. 409 din 22 octombrie 2012 în dosar nr. 4913/108/2012, al Tribunalului Arad, a fost admisă în baza art. 278/1 alin.8 lit.c Cod procedură penală  plângerea formulată de petenta D.G.F.P. a judeţului Arad – A.I.F., în nume propriu şi în reprezentarea ANAF împotriva ordonanţei procurorului  din 24 mai 2012 dată în dosarul nr. 504/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad şi rezoluţiei prim procurorului adjunct din 26 iunie 2012 dată în dosarul nr. 363/II/2 /2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, pe care le desfiinţează şi în consecinţă:

A fost pusă  în mişcarea acţiunea penală faţă de inculpatul  S.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 4  şi art. 9 alin.1 lit. f din Legea nr. 241/2005 şi s-a reţinut cauza spre judecare în primă instanţă, sub aspectul acestor infracţiuni.

Au fost menţinute soluţiile procurorului cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 9 alin.1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut că: prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 12 iulie 2012 petenta D.G.F.P. Arad – A.I.F., în nume propriu şi în reprezentarea ANAF, a formulat plângere împotriva ordonanţei procurorului din 24 mai 2012 dată în dosarul nr. 504/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad şi rezoluţiei prim procurorului adjunct din 26 iunie 2012 dată în dosarul nr. 363/II/2/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, solicitând admiterea acesteia, desfiinţarea soluţiilor şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de numitul S.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 4 şi art. 9 alin.1 lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005.

În motivarea plângerii, s-a arătat că societatea a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în perioada 22.05.2008- 16.06.2008, ocazie cu care la sediul declarat al acesteia din localitatea Nădlac, str. Ion Luca Caragiale nr. 25 jud. Arad, nu a fost identificată nici o persoană care să reprezinte societatea, astfel că organele fiscale au trimis învinuitului S.C. 3 invitaţii, atât pe adresa de domiciliu a acestuia cât şi pe adresa sediului societăţii, invitaţii care au fost returnate, fără a fi confirmată primirea acestora, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 9 alin.1 lit. f din Legea nr.241/2005.Invitaţiile trimise pe adresa de domiciliu au fost confirmate de primire de tatăl susnumitului, dar nici acesta, nici altă persoană nu s-au prezentat la  organul fiscal cu actele solicitate, fapt ce constituie infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr.241/2005. Totodată, s-a susţinut că inspecţia fiscală s-a desfăşurat în baza formularelor de schimb de informaţii SCAC 2004, constatându-se că societatea a înregistrat achiziţii intracomunitare nedeclarate de societate la organele fiscale şi prin neînregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economice intracomunitare efectuate, urmată de nedeclararea acestora şi neachitarea obligaţiilor fiscale aferente, s-a produs un însemnat prejudiciu bugetului de stat, în cuantum total de 558.759 lei, fapte ce constituie infracţiunile prevăzute de art.9 alin.1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005.

Învinuitul S.C.  a fost legal citat  la domiciliul cunoscut  şi prin afişare la Consiliul  local Arad, dar nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a depus înscrisuri privind plângerea formulată.

Procedând la verificarea soluţiilor procurorului, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 278/1 alin. 7 Cod procedură penală, tribunalul reţine următoarele: 

Prin sesizarea penală nr. 4058 din 16 iunie 2008  petenta D.G.F.P. Arad – A.I.F. a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală faptul că numitul S. C., în calitate de administrator al SC Mengullu SRL Nădlac, jud. Arad, deşi a fost somat de trei ori, nu a prezentat organelor de inspecţie fiscală documentele solicitate, considerându-se că se sustrage în mod intenţionat de la efectuarea controlului fiscal, precum şi că sediul societăţii este fictiv. De asemenea, se menţionează că, în baza formularelor de schimb de informaţii,  SCAC 2004, organele de control au întocmit raportul de inspecţie fiscală 4000/12.06.2008, prin care au stabilit că învinuitul S.C., în calitate de administrator, nu a evidenţiat în documentele contabile venituri şi TVA aferente achiziţiilor efectuate, producând un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 393.117 lei.

În urma cercetărilor efectuate, prin rezoluţia procurorului din 12 aprilie 2011, dată în dosarul nr.3750/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de învinuitul M. M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 şi aplicarea unei amenzi administrative  în sumă de 1000 lei; scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin.1 lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005, faţă de învinuitul S.C., deoarece faptelor le lipseşte latura obiectivă; neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.4 di Legea nr.241/2005, faţă de învinuitul S.C., întrucât lipseşte latura subiectivă a infracţiunii.

Pentru a pronunţa această soluţie, procurorul a reţinut că SC Mengullu SRL a fost înfiinţată de învinuitul M.M., în anul 2001, acesta deţinând calitatea de asociat şi administrator, obiectul principal de  activitate al acestea fiind „comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor proaspete”, iar sediul iniţial  fiind stabilit în Arad, str. Abatorului nr.1 C, ulterior acest sediu fiind mutat în mai multe locaţii din municipiul Arad. În luna decembrie 2006, învinuitul M. M. a cesionat societatea învinuitului S.C., sediul societăţii fiind mutat în localitatea Nădlac, str. I.L. Caragiale nr. 25 jud. Arad.

În luna ianuarie 2009, administrator al societăţii a fost numit lichidatorul judiciar Casa de insolvenţă Rava IPURL, deoarece a fost deschisă procedura de insolvenţă iar în luna august 2009, această societate a fost radiată.

Din raportul de inspecţie fiscală  nr. 4000/13.06.2008 al DGFP Arad, rezultă că la sediul social al SC Mengullu SRL din localitatea Nădlac, str. I. L. Caragiale nr. 25 jud. Arad, nu a putut fi identificat numitul S.C. administratorul societăţii, organele fiscale efectuând controlul pe baza formularelor de schimb de  informaţii SCCA 2004. În urma acestui control, a rezultat că în perioada 1.01.2007 – 31.03.2007, societatea a avut un singur furnizor  - Moletta Luigi di Moletta & C.S.N.C. Italia.

În cauză s-a dispus comisie rogatorie internaţională, precum şi audierea administratorului societăţii comerciale Moletta Luigi di Moletta &C.S.N.C. Italia, ocazie cu care, numitul M.C., reprezentantul acestei societăţi, a pus la dispoziţie copii  ale facturilor şi CMR –urilor, emise în perioada 1.01.-31.03.2007, către S.C. Mengullu SRL, cu sediul în Arad, deşi la vremea respectivă sediul societăţii fusese deja mutat în localitatea Nădlac. Din analiza acestor documente s-a constatat că acestea nu au fost semnate de către reprezentanţii societăţii Mengullu SRL, în declaraţiile date la organele de cercetare penală, cei doi învinuiţi precizează că după cesionare nu au desfăşurat activităţi comerciale în numele SC Mengullu SRL.

Prin urmare, nu s-a dovedit faptul că marfa a fost livrată şi recepţionată de către această societate, acestea putând fi întocmite fictiv în numele SC Mengullu SRL, date de identificare ale firmei neavând caracter secret şi putând fi obţinute din diverse medii.

În cursul cercetărilor s-a stabilit că SC Euroman SRL, societate deţinută şi administrată de învinuitul M.M., a fost singura societate comercială, care a avut relaţii comerciale cu societatea Moletta Luigi di Moletta & C.S.N.C. Italia.

Având în vedere că în contabilitatea SC Mengullu SRL nu au fost înregistrate operaţiuni comerciale arătate mai sus, pentru a se stabili  realitatea acestora, s-a solicitat organelor fiscale teritoriale, lista neconcordanţelor. Din aceasta a rezultat că SC Mengullu  SRL, în perioada de referinţă, a figurat cu o singură operaţiune efectuată, în urma căreia a fost emisă factura fiscală nr.2174658 din 30.03.2007.

Tot în cursul cercetărilor, s-a stabilit că învinuitul S.C. nu a desfăşurat nici o activitate comercială în numele societăţii după cesionare, din verificările efectuate stabilindu-se că acesta a fost plecat în Italia pentru o perioadă mai lungă de timp, din primăvara anului 2008. În aceeaşi perioadă în care a lipsit din ţară, învinuitului i-au fost transmise  mai multe invitaţii  de către DGFP Arad, pentru a se prezenta în vederea efectuării controlului fiscal, invitaţii trimise atât la sediul societăţii, de unde au fost returnate, întrucât nu a fost găsit destinatarul, cât şi la domiciliul său, de unde au fost ridicate de tatăl acestuia. De asemenea, s-a constatat că factura a fost emisă în numele SC Mengullu SRL, cu sediul în Arad şi nu în Nădlac, aşa cum figura după cesionare şi preluarea administrării de către învinuitul S.C..

În declaraţiile date la organele de cercetare penală, învinuitul M.M. a precizat că este posibil ca factura nr. 2174658 din 30.03.2007 să fi fost emisă de către el, dintr-o greşeală, fără a se putea preciza cu exactitate cauzele pentru care a întocmit-o, condiţii în care, în cursul urmăririi penale, a achitat contravaloarea impozitului pe TVA –ul aferent acestei operaţiuni(300 lei TVA şi 253 lei impozit pe profit) depunând la dosar chitanţa TS3B0896499/ 15.03.2011. 

Deoarece nu s-a putut stabili că facturile emise de M.L. di Moletta & C.S.N.C. Italia, au fost eliberate ca urmare a unor operaţiuni comerciale desfăşurate cu SC Mengullu SRL, nu s-a putut dovedi că marfa a intrat în ţară sau a fost primită de către societate şi că a fost comercializată de aceasta, în cauză nu s-a putut reţine săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În ceea ce priveşte sediul societăţii Mengullu SRL s-a constatat că acesta nu a fost stabilit în mod fictiv în localitatea Nădlac, str. I. L. Caragiale nr. 25, jud. Arad, existând un contract de comodat între învinuitul S.C. nu s-a preocupat efectiv de administrarea acesteia, astfel că nu s-a putut considera că schimbarea şi declararea sediului în localitatea Nădlac s-a făcut în scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor financiare, mai ales că învinuitul nu a desfăşurat activităţi comerciale.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petenta şi prin ordonanţa prim procurorului din 27 mai 2011 dată în dosarul nr. 657/II/2/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, aceasta a fost respinsă. Această soluţie a fost atacată de către petentă şi prin sentinţa penală nr. 448 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. 9755/55/2011, în baza art. 278/1 alin.8 lit. b Cod procedură penală s-a admis plângerea petentei împotriva soluţiilor date de procurori  în dosarele 3570/P/2008 şi 657/II/2/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad privind pe învinuitul S.C., pe care le-a desfiinţat şi a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad în vederea începerii urmăririi penale faţă de învinuitul S.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 şi redeschiderea urmăririi penale faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 9 lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005.

Drept urmare, prin ordonanţa procurorului din 14 noiembrie 2011 dată în dosarul nr. 504/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, în baza art. 273 alin.2 şi 4 Cod procedură penală s-a dispus redeschiderea urmăririi penale cu privire la învinuitul S.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005 şi începerea urmăririi penale faţă de acesta pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005. În acest sens, s-a încercat găsirea învinuitului S.C., în vederea ascultării sale, dar fără rezultat întrucât din verificările efectuate s-a constatat că acesta este plecat din ţară.

În urma actelor de urmărire penală efectuate în cauză, prin ordonanţa procurorului din 24 mai 2012 dată în dosarul nr. 504/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad s-a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 249 Cod procedură penală rap. la art. 11 pct.1 lit. b şi art. 10 lit. d Cod procedură penală scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului S.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 şi art.9 alin.1 lit. a, b şi f din Legea nr. 241/2005, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni sub aspectul laturii obiective, motiv pentru care acţiunea penală nu poate fi pusă  în mişcare.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petenta şi prin rezoluţia prim procurorului adjunct din 26 iunie 2012 dată în dosarul nr. 363/II/2/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, aceasta a fost respinsă ca nefondată.

Petenta D.G.F.P a judeţului Arad - AIF, în nume propriu şi în reprezentarea ANAF a formulat plângere împotriva rezoluţiei susmenţionate, care formează obiectul prezentului dosar.

Plângerea este fondată din următoarele considerente, ce urmează a fi prezentate în continuare.

S.C. Mengullu SRL a fost înfiinţată de numitul M.M., în cursul anului 2001 având ca obiect principal de activitate „comerţ cu ridicata  al fructelor şi legumelor proaspete”. Iniţial sediul societăţii a fost stabilit în Arad, str. Abatorului nr. 1C, ulterior fiind mutat în mai multe locaţii din Arad, respectiv pe str. Abatorului nr.4 şi str. Deltei nr. 2.

În cursul lunii decembrie 2006, numitul M.M. a cesionat societatea numitului S.C., ocazie cu care sediul social a fost mutat în oraşul Nădlac, str. I.L. Caragiale nr. 25 jud. Arad.

În luna ianuarie 2009 administrator al SC Mengullu SRL a fost numit lichidatorul judiciar Casa de Insolvenţă RAVA IPURL, fiind deschisă procedura insolvenţei, iar în cursul lunii august 2009 societatea a fost radiată.

Înainte de demararea procedurii insolvenţei, societatea a făcut obiectul unei inspecţii fiscale, ca urmare a tematicii ANAF nr. 302232/6.08.2007. Inspecţia trebuia să cuprindă verificarea modului de constituire, înregistrare în contabilitate, declarare şi virare a impozitului pe profit şi a TVA aferentă perioadei 1.01.2007- 31.03.2007.

În vederea efectuării inspecţiei, învinuitul a fost înştiinţat că organele de inspecţie s-au deplasat la sediul societăţii din localitatea Nădlac, str. I. L. Caragiale nr. 25, însă nu a fost găsit nici un reprezentant, astfel încât inspecţia fiscală nu a putut fi efectuată(fila 118 dosar u.p.).Învinuitul S.C. a fost invitat să se prezinte la sediul DGFP Arad în data de 8 mai 2008, cu toate documentele prevăzute de art. 86 şi 94 din OG. nr. 92/2003.  De asemenea, au fost trimise  alte trei invitaţii pe adresa de domiciliu a acestuia, care au fost confirmate de primire de tatăl său, dar nici învinuitul, nici un alt reprezentant sau împuternicit al acestuia nu s-au prezentat la sediul organului de inspecţie. Drept urmare, au fost emise alte două invitaţii, pentru zilele de 12 mai 2008 şi respectiv 13 mai 2008, însă nici urmare a acestor invitaţii nu s-a prezentat nici o persoană, astfel că inspecţia fiscală s-a efectuat la sediul APF.

Susţinerile din soluţia procurorului potrivit cărora învinuitul a fost plecat din ţară în perioada respectivă, întemeiate doar  pe declaraţia numitului B.Ş., nu conduc la exonerarea de răspundere penală a acestuia, răspunderea pentru actele şi faptele societăţii revenind reprezentantului legal al acesteia care este obligat să se conformeze şi să pună la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală toate documentele necesare efectuării inspecţiei fiscale, obligaţie ce rezultă din dispoziţiile art. 56 alin.1 şi 2 din Codul de procedură fiscală. Rezultă aşadar, că refuzul nejustificat al reprezentantului legal de a se conforma cererilor organelor fiscale a fost făcută în scopul de a se împiedica verificările financiar - fiscale, fapta fiind comisă cu intenţie directă şi constituind infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005.

Pe de altă parte, din declaraţia numitului Anton Ion, proprietarul imobilului situat în Nădlac, str. I. L. Caragiale nr. 25 jud. Arad, unde s-a stabilit sediul social al SC Mengullu SRL şi a învinuitului, rezultă că la această  adresă societatea nu a funcţionat nici un moment, nu a desfăşurat nici un fel de activitate, iar învinuitul a precizat că  nu a preluat respectiva societate, doar a dorit să se angajeze ca încărcător - descărcător  la această  societatea,  fapt infirmat de înscrisurile depuse la dosarul cauzei (încheiate în prezenţa unui avocat), împrejurare  care confirmă existenţa infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. f din Legea nr. 241/2005.

În privinţa infracţiunilor prevăzute de art. 9 alin.1 lit. a şi b din Legea nr. 241/2005, tribunalul reţine  din raportul de inspecţie fiscală  nr. 4000/13.06.2008 al DGFP Arad,  că la sediul social al SC Mengullu SRL din localitatea Nădlac, str. I. L. Caragiale nr. 25 jud. Arad, nu a putut fi identificat numitul S.C. administratorul societăţii, astfel că  organele fiscale au efectuat controlul pe baza formularelor de schimb de  informaţii SCCA 2004. În urma acestui control, a rezultat că în perioada 1.01.2007 – 31.03.2007, societatea a avut un singur furnizor  - Moletta Luigi di Moletta & C.S.N.C. Italia.

În cauză s-a dispus comisie rogatorie internaţională, precum şi audierea administratorului societăţii comerciale Moletta Luigi di Moletta &C.S.N.C. Italia, ocazie cu care, numitul M.C., reprezentantul acestei societăţi, a pus la dispoziţie copii  ale facturilor şi CMR –urilor , emise în perioada 1.01.-31.03.2007, către S.C. Mengullu SRL, cu sediul în Arad, deşi la vremea respectivă sediul societăţii fusese deja mutat în localitatea Nădlac. Din analiza acestor documente s-a constatat că acestea nu au fost semnate de către reprezentanţii societăţii Mengullu SRL, în declaraţiile date la organele de cercetare penală, cei doi învinuiţi precizează că după cesionare nu au desfăşurat activităţi comerciale în numele SC Mengullu SRL.

Prin urmare, nu s-a dovedit faptul că marfa a fost livrată şi recepţionată de către această societate, acestea putând fi întocmite fictiv în numele SC Mengullu SRL, date de identificare ale firmei neavând caracter secret şi putând fi obţinute din diverse medii.

În cursul cercetărilor s-a stabilit că SC Euroman SRL, societate deţinută şi administrată de învinuitul M.M., a fost singura societate comercială, care a avut relaţii comerciale cu societatea Moletta Luigi di Moletta & C.S.N.C. Italia.

Având în vedere că în contabilitatea SC Mengullu SRL nu au fost înregistrate operaţiuni comerciale arătate mai sus, pentru a se stabili  realitatea acestora, s-a solicitat organelor fiscale teritoriale, lista neconcordanţelor. Din aceasta a rezultat că SC Mengullu  SRL, în perioada de referinţă, a figurat cu o singură operaţiune efectuată, în urma căreia a fost emisă factura fiscală nr.2174658 din 30.03.2007.

Din declaraţia numitului M.M. rezultă că ar fi posibil ca factura  nr.2174658 din 30.03.2007 să fi fost emisă de către el, dintr-o eroare, fără a putea preciza cu exactitate cauzele pentru care a întocmit-o. Acesta şi-a însuşit emiterea facturii şi neînregistrarea sa, fiind de acord să achite contravaloarea impozitului şi a TVA –ului  aferent acestei operaţiuni. Ca urmare a acestui fapt, învinuitul a achitat suma de 300 lei (TVA) şi 253 lei (impozit pe profit) conform chitanţei TS3B nr. 0896449 din 15 martie 2011.

Câtă vreme nu s-a putut stabili că facturile fiscale emise de Moletta Luigi di Moletta Claudio & C.S.N.C. au fost eliberate ca urmare a unor operaţiuni comerciale desfăşurate cu SC Mengullu SRL, nu s-a putut dovedi că marfa a intrat în ţară sau a fost primită de societate şi că a fost comercializată de către acesta pe teritoriul naţional, în mod corect s-a apreciat că acestor fapte le lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectivă.

Procedându-se la judecarea inculpatului pentru comiterea infracţiunilor  prevăzute de art. 4 şi 9 al.1 lit. f din Legea nr.241/2005,aşa cum s-a decis prin încheierea nr.409 pronunţată în şedinţa din 22 octombrie 2012, instanţa a apreciat că judecata urmează să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, nefiind necesar a se administra alte probe pentru aflarea adevărului în cauză, cu privire la cele două infracţiuni deduse judecăţii.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.4 din legea nr.241/2004, se va aprecia că nu suntem în prezenţa unui refuz nejustificat al inculpatului, de a prezenta organelor competente documentele solicitate cu scopul împiedicării verificărilor financiare, întrucât nu este dovedit fără putinţă de tăgadă, faptul că inculpatul a luat efectiv la cunoştinţă de existenţa şi conţinutul celor trei somaţii ce i-au fost adresate, în condiţiile în care este probat că inculpatul  a fost plecat din  ţară; tot în legătură cu această infracţiune instanţa va aprecia că refuzul de a prezenta documentele contabile trebuie să rezulte dintr-o atitudine explicită a inculpatului, un astfel de refuz neputând fi dedus din simpla neprezentarea a acestuia la indicaţia organului de control.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 9 alin.1 lit. f din legea nr. 241/2005, instanţa va aprecia că nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale acestei infracţiuni întrucât lipseşte latura obiectivă a infracţiunii, întrucât inculpatul a declarat un sediul real al societăţii în localitatea Nădlac, str.I.L.Caragiale, nr. 25, împrejurare ce rezultă din contractul de comodat încheiat între inculpat şi martorul A.I., împrejurarea că societatea nu a desfăşurat activitate în sediul social declarat, neputând fi apreciată ca fiind o nedeclarare, o declarare fictivă sau inexactă a sediului social, în sensul pretins de textul incriminator.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel partea vătămată DGFP Arad în reprezentarea ANAF şi prin decizia penală nr. 43/A din 28 februarie 2013 Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins apelul declarat, apreciind că hotărârea penală atacată este legală şi temeinică, în deplină concordanţă cu starea de fapt şi ansamblul probator administrat în cauză.

Partea civilă ANAF prin DGFP Arad a declarat recurs şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia penală nr. 2903 din  27 septembrie 2013 a respins ca nefondată calea de atac exercitată.