Delapidare

Obiect: infracţiune de delapidare -prevăzută  de art.2151 alin. 1 Cod Penal 

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr .3577/P/ 2009 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr  12852/180/2010  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei EB  pentru săvârşirea  infracţiunii de delapidare prevăzută  de art.2151 alin. 1 Cod Penal 

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în calitate de agent de asigurări al SC …. în lunile februarie şi martie 2009 a încheiat 2 poliţe de asigurare auto pentru autoturismele părţilor vătămate IM şi MO de la care a încasat sumele de 2451,57 lei şi 2404,75 lei fără a depune banii în casieria societăţii şi fără a înregistra poliţele acestora astfel că nu au devenit valabile .

Analizînd întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt :

Inculpata a fost angajată de SC ….printr-un contract de mandat din data de 24.06.2008 până în 17.03.2009 când s-a reziliat contractul şi a desfăşurat în acest timp activitatea de agent autorizat de asigurări .

Potrivit acestei activităţi EB a primit documente cu regim special (poliţa de asigurare şi chitanţe ) de la SC”” gata ştampilate şi valabile după completarea şi semnarea lor de către părţi, respectiv de către inculpată (din partea E. ) şi de către beneficiarul poliţei .

Potrivit atribuţiilor de serviciu EB avea obligaţia să predea poliţele de asigurare într-un interval de 72 ore de la încheierea/anularea lor împreună cu sumele aferente .

În această calitate, în data de 12.02.2009 inculpata a încheiat o poliţă de asigurare Casco cu partea vătămată MO pentru autoturismul acesteia  înmânându-i acesteia poliţa Casco şi chitanţa prin care a primit suma de 2404,75 lei . Apoi, în data de 02.03.2009 inculpata a încheiat o poliţă asemănătoare cu partea vătămată IM, pentru autoturismul acestuia – – dându-i poliţa nr.0040129 şi chitanţa prin care primise suma de 2451,57 lei .EB nici nu a înregistrat poliţele de asigurare în evidenţa SC”E” şi nici nu a predat banii încasaţi acestei societăţi, astfel încât în momentul în care IM a suferit o avarie la maşină în data de 08.03.2009 şi s-a prezentat la SC”E” pentru întocmirea dosarului de daună a aflat că poliţa sa nu era înregistrată şi deci nu era valabilă .

Aflând cele întâmplate cu IM care îi era amic, MO s-a deplasat la sediul SC”E” constatând că nici poliţa sa nu figura în baza de date a societăţii nefiind valabilă , iar banii nu erau predaţi de inculpată .

Ambele părţi vătămate s-au constituit părţi civile cu sumele plătite – respectiv cu 2451,57 lei (I.M) şi cu 2404,75 lei (MO).

Audiată , EB a recunoscut fapta susţinând că ea a completat poliţele de asigurare şi chitanţele de încasare a banilor de la cele 2 părţi vătămate – pe care nu i-a predat societăţii ci i-a însuşit din cauza unor probleme personale .

Situaţia de fapt expusă se probează cu : plângerile şi declaraţiile celor 2 părţi vătămate , poliţele de asigurare şi chitanţele încheiate pentru cele 2 părţi vătămate , adresa SC”E” , contractul inculpatei cu SC”E.” , dovada de ridicare a formularelor cu regim special de la inculpată , declaraţii inculpată .

Partea vătămată IM se constituie parte civilă cu suma de 2451,57 lei , iar MO cu suma de 2404,75 lei .

Fapta inculpatei EB care în calitate de agent asigurări la SC”E”SA –în lunile februarie şi martie 2009 a încheiat 2 poliţe de asigurare auto pentru autoturismele părţilor vătămate IM şi MO de la care a încasat sumele de 2451,57 lei şi 2404,75 lei fără a depune banii în casieria societăţii şi fără a înregistra poliţele acestora, astfel că nu au devenit valabile – întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art.2151 alin.1 Cod penal .

La individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod Penal şi anume : gradul de pericol social al faptei , împrejurările concrete în care a fost comisă , urmările produse , prejudiciul nerecuperat  considerabil cauzat celor două părţi vătămate  , atitudinea inculpatei după săvârşirea faptei urmând să aplice inculpatei o pedeapsă privativă de libertate orientată peste minimul special prevăzut de lege .

Instanţa având în vedere că inculpata s-a sustras cercetării judecătoreşti nu are suficiente indicii cu privire la faptul că  scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate , astfel că nu se poate aprecia cu privire la îndreptarea comportamentului inculpatei .

 Având în vedere că prejudiciul cauzat părţilor vătămate nu a fost recuperat şi există indicii asupra întinderii acestuia potrivit declaraţiilor martorilor şi a documentelor  de la dosar  ,  instanţa va obliga inculpată în solidar cu partea  responsabilă civilmente  la plata despăgubirilor civile ce nu au fost recuperate .

Văzând şi dispoziţiile  art. 189 Cod Procedură Penală  şi art. 191 alin. 1 şi 3 Cod Procedură Penală  ;

Domenii speta

Spete similare