Delapidare

Prin rechizitoriul nr.XXXX întocmit la data de XXXX de către Parchetul de pe lângă Judecătoria XXXX, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul AM, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, fapte prev. şi ped. de art.215¹ cu aplicarea art.41 alin.2 din Vechiul Cod penal şi de art.290 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 din Vechiul Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a din Vechiul Cod penal şi a art.5 din Codul penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. de dosar XXXX.

În fapt, s-a reţinut prin rechizitoriu că în cursul anului XXXX, inculpatul, în calitate de lider al Sindicatului XXXX, a completat formulare de retragere numerar din contul sindicatului cu sume mai mici, iar după ce acestea erau semnate de martorul ŞŞ, a modificat sumele, mărindu-le. De asemenea, în cazul a cinci astfel de formulare, repectiv pe cele din datele de XXXX, XXXX, XXXX, XXXX şi XXXX, inculpatul a contrafăcut semnătura martorului ŞŞ. 

Prin adresa nr.125/01.2013 Sindicatul XXXX s-a constituit parte civilă cu suma de 10.254 lei, reprezentând daune materiale.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă în cursul urmăririi penale: copie după procesul-verbal din data de XXXX întocmit de comisia de cenzori şi biroul executiv al Sindicatului XXXX şi după situaţia contabilă pentru anul 2011 –f. 12-14; adresa nrXXXX a Sindicatului XXXX –f. 15; declaraţiile inculpatului AM –f. 19-20; 22-28; declaraţiile martorului ŞŞ – f. 3438; declaraţia martorului CC – f. 39-40; declaraţia martorului CD – f.41-42; declaraţia martorului PG – f. 43-44; declaraţia martorului IGI –f. 45-46; adresa nr. XXXX a CEC Bank – f. 47-48; copii după fişa cu specimene de semnături de la CEC Bank şi după retrageri de numerar efectuate de inculpatul AM în numele Sindicatului XXXX în perioada XXXX– f. 49-60; copii după extras de cont din perioada XXXX şi XXXX efectuate pentru Sindicatul XXXX – f. 63-74; copie după procesul-verbal încheiat în data de XXXX cu ocazia şedinţei Sindicatului XXXX - f. 76-78; copie după procesul-verbal din data de XXXX încheiat cu ocazia întrunirii biroului executiv al Sindicatului XXXX – f. 79; copie după demisia din funcţia de lider al Sindicatului XXXX a inculpatului AM din data de XXXX – f. 80; copie după procesul-verbal din data de XXXX prin care a fost numit lider al Sindicatului XXXX numitul CC – f. 81; copie după procesul-verbal din data de XXXX întocmit cu ocazia şedinţei biroului executiv al Sindicatului XXXX – f. 82; copie după angajamentul de plată a inculpatului AM din data de XXXX – f. 83; copie după modificările la Statutul Sindicatului XXXX înaintate Judecătoriei XXXX în dosarul nr. XXXX – f.84-85; copie după sentinţa civilă nr. XXX din XXXX a Judecătorie XXXX - f.86-87; copii după extras de cont pentru perioada 01.01.2011- 30.11.2011 şi după ordine de deplasare – f. 89-112; copii după borderouri de plată ca ajutor social pentru luna decembrie 2011 – f. 113-120; copie după procesul-verbal din data de XXXX încheiat cu ocazia şedinţei Sindicatului XXXX – f. 121-115; copie după Statutul Sindicatului XXXX – f. 126-129; raportul de constatare tehnico – ştiinţifică grafică nr. XXXX – f. 130- 138.

Prin încheierea din data de XXXX (f. 30-31) judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecării cauzei, constatând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală privindu-i pe inculpatul AM.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constat că nu au fost formulate cereri ori invocate excepţii de către inculpaţi sau apărătorii acestora cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de XXXX, fiind prezenţi la judecarea cauzei, inculpatul AM a arătat că doreşte să se prevaleze de procedura simplificată de judecare a cauzei, în sensul că recunoaşte în totalitate învinuirea ce i se aduce şi solicită ca judecarea cauzei să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza de urmărire  penală, probe pe care le cunoaşte şi pe care şi le însuşesc în totalitate.

După punerea în discuţia părţilor a cererii inculpatului, instanţa a constatat că sunt îndeplinte condiţiile prevăzute de art. 374, alin. 4 şi art. 375, alin. 1 C. proc. pen. şi a admis cererea formulată de acesta.

În şedinţa publică din data de 27.05.2015 instanţa a acordat cuvântul pe fondul cauzei şi a rămas în pronunţare.

Analizând situaţia de fapt prin raportare la ansamblul materialului probator administrat şi dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere că pe parcursul desfăşurării procedurii de cameră preliminară nu au fost invocate excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor, că în cursul judecăţii nu au fost contestate probele şi nici nu s-a propus administrarea unor noi probe, iar inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, instanţa urmează a reţine aceeaşi situaţie de fapt precum cea indicată în actul de sesizare.

Astfel, în fapt, instanţa reţine că la data de XXXX s-a înregistrat la Postul de Poliţie TF XXXX plângerea penală formulată de Sindicatul XXXX, prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări, întrucât liderul de sindicat AM nu a putut justifica lipsa sumei de 8900 de lei din contul sindicatului.

Din cuprinsul Statutului Sindicatului XXXX coroborat cu adresa nr.XXX din XXXX emisă de către XXXX se reţine în perioada XXXX inculpatul AM, în calitate de preşedinte, răspundea de administrarea judicioasă a patrimoniului şi a mijloacelor băneşti, de utilizarea lor corespunzător prevederilor Bugetului de venituri şi cheltuieli şi avea drept de semnătură pentru retragerea sumelor de bani din contul deschis la XXXX împreună cu secretarul organizaţiei.

Întrucât în cursul anului 2011, inculpatul nu a prezentat organizaţiei sindicale niciun bilanţ al cheltuielilor efectuate şi a fondurilor din contul organizaţiei, în luna septembrie 2011, biroul executiv al organizaţiei sindicale, alcătuit din martorii CC, PG, CD şi IGI, i-a solicitat inculpatului să prezinte un bilanţ contabil şi un extras de cont, pentru a se verifica sumele rămase. În continuare, întrucât inculpatul nu a prezentat documente justificative pentru cheltuielile făcute în cursul anului XXXX, în data de XXXX, în urma întrunirii biroului executiv al sindicatului, secretarul organizaţiei, ŞŞ s-a deplasat la XXXX şi a obţinut extrasul de cont nr. XXXX din care a rezultat că pe parcursul anului XXXX a fost retrasă suma de 27.300 lei rămânând în contul sindicatului doar suma de 462 de lei.

Din declaraţia martorului ŞŞ se reţine că inculpatul AP i-a mărturisit faptul că nu erau bani în contul organizaţiei sindicale, întrucât îi retrăsese în cursul anului XXXX şi i-a folosit în interes personal. Întrebat fiind despre modalitatea de retragere a sumelor de bani, inculpatul a precizat în faţa martorilor ŞŞ şi CC, CD, PG şi IGI faptul că a semnat personal o parte din ordinele de retragere numerar în locul semnăturii martorului ŞŞ, iar pe altele semnate deja le-a modificat adăugând o cifră în faţa numerelor înscrise iniţial.

Aceste ultime aspecte de fapt se coroborează de altfel şi cu concluziile raportului de constatare tehnico – ştiinţifică grafică nr. XXXX din care rezultă că în cazul a cinci astfel de formulare, respectiv pe cele din datele de XXXX, XXXX, XXXX, XXXX şi XXXX, inculpatul a contrafăcut semnătura martorului ŞŞ.

Din procesul verbal încheiat în data de XXXX rezultă că în şedinţa organizată de biroul executiv al sindicatului, s-a luat act de situaţia contului bancar, stabilindu-se totodată ca inculpatul să distribuie ajutoarele de sărbători în cuantum de 90 de lei/pers., unui număr de 83 de membri ai sindicatului şi ca până în data de XXXX să prezinte documentele justificative pentru suma de 27.300 de lei retrasă de inculpat în tot cursul anului XXXX.

Totodată, din procesul verbal încheiat în data de XXXX se reţine că în şedinţa din aceeaşi zi, inculpatul AM a prezentat o parte din documentele organizaţiei sindicale şi documente justificative, biroul executiv al organizaţiei stabilind că inculpatul nu putea justifica suma de 4095 de lei, sumă cu privire la care inculpatul şi-a luat angajamentul în scris să o achite până la data de  XXXX.

Ulterior, biroul executiv verificând amănunţit documentele justificative depuse de inculpatul AM şi extrasele de cont, a constatat că prejudiciul provocat de inculpat se ridica la suma de 9898 lei. Întrucât  printre documentele justificative depuse de inculpat au fost şi cele care atestau plata unor facturi  telefonice ale soţiei inculpatului, membrii biroului executiv au constatat că prejudiciul cauzat de inculpat a fost de 10254 de lei, sumă cu care s-au constituit parte civilă potrivit adresei nr.XXXX.

Activitatea infracţională mai sus descrisă întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunilor de delapidare, în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, fapte prev. şi ped. de art.215¹ cu aplicarea art.41 alin.2 din Vechiul Cod penal şi de art.290 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 din Vechiul Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a din Vechiul Cod penal şi a art.5 din Codul penal.

Cu titlu prealabil, în ceea ce priveşte legea penală aplicabilă în cauză, instanţa constată că în conformitate cu art. 104 din Legea nr. 255/2013 privind Legea de punere în aplicare a Codului de Procedură penală, la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală. Conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la aceeaşi dată a intrat în vigoare şi Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

Prin urmare, instanţa constată că devin incidente dispoziţiile legale ale art.5 din Codul penal, potrivit cărora ,,în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea defintiviă a cauzei au intervenit una sau mai mutle legi penale se aplică legea mai favorabilă.”

Astfel, având în vedere că în cazul inculpatului AM s-a reţinut şi forma continuată a infracţiunii, precum şi concursul de infracţiuni, fapt ce ar atrage în mod obligariu aplicarea unui spor de pedeapsă conform art. 39 C. pen., spre deosebire de art. 34 C. pen. de la 1969 la aplicarea căruia sporul are un caracter facultativ, dar mai ales prin prisma modalităţilor de individualizare judiciară a pedepselor, ori consecinţele ce derivă din aplicarea pedepsei, instanţa apreciază că în acest caz este mai favorabilă legea penală veche, urmând a-i da eficienţă.

Constatând aşadar că sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 396, alin. 2 C. proc. Pen., întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni, sub aspectul laturii obiective şi subiective, şi au fost săvârşite de către inculpatul AM cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. de la 1969, respectiv dispoziţiile părţii generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum şi criteriile prevăzute de art. 74 C. pen. ce prevăd că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanţa va avea în vedere prejudiciul cauzat persoanei vătămate şi care a rămas nerecuperat până în prezent, aspectul că au fost săvârşite o pluralitate de infracţiuni, fiecare în formă continuată şi, prin urmare, o pluralitate de acte materiale, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, aspect ce denotă persistenţa infracţională.

În favoarea inculpatului, instanţa va reţine că acesta se află la primul contact cu legea penală şi că a cooperat cu organele de urmărire penală, relatând în detaliu modul în care a comis infracţiunile. De asemenea, instanţa va aplica în privinţa inculpatului prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., având în vedere că acesta a recunoscut săvârşirea infracţiunilor în cursul judecăţii, urmând ca limitele de pedeapsă prevăzute de lege să fie reduse cu o treime în cazul pedepsei închisorii şi cu un sfert în cazul amenzii.

Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracţiunilor, poziţia procesuală adoptată, circumstanţele reale şi personale reţinute, instanţa se va orienta către o pedeapsă îndreptată sub minimul special şi va aplica inculpatului pedepse cu închisoarea după cum urmează:

-pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 215¹, alin. 1 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. de la 1969 şi a art. 396 alin. 10 C. proc. pen., totul cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. pen.

-pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 alin.(1) din C.pen. de la 1969, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. de la 1969 şi a art.396 alin.10 C.proc. pen., totul cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen..

În temeiul art.34 alin.(1) lit.b din C.pen. 1969 instanţa va proceda la contopirea celor două pedepse şi îi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare.

Potrivit art. 12, alin. 1 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

Având  în vedere că în cauză a fost identificată ca lege penală mai favorabilă cea anterioară şi nu Noul Cod penal, potrivit art.71 C.pen. 1969, se va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, teza a II-a şi lit. b C. pen. de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale, sancţiune necesară şi proporţională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia.

În opinia instanţei, condamnarea inculpatului este de natură să îi atragă acestuia atenţia asupra importanţei respectării legii penale şi, prin urmare, ca modalitate de executare a pedepsei rezultante în urma aplicării regulilor concursului de infracţiuni, se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, astfel încât, în baza art. 81 C.P. de la 1969 va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 10 luni închisoare pe o perioadă de 2 ani ce va constitui  termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.P. de la 1969.

 Perspectiva executării pedepsei închisorii în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni (care ar atrage incidenţa art. 83 de la 1969 în sensul revocării beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei) constituie un veritabil impediment în săvârşirea de noi infracţiuni de către acesta, asigurându-se astfel eficienţa şi efectivitatea rolului preventiv şi educativ al pedepsei.

Potrivit art.404 alin.(3) din C.proc.pen., instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 alin. 1 C. pen. de la 1969, în sensul revocării suspendării condiţionate în cazul în care săvârşeşte din nou o infracţiune în termenul de încercare şi cumulării pedepsei din prezenta cauză cu cea aplicată pentru noua infracţiune.

Persoana vătămată Sindicatul XXXX, în termenul legal, s-a constituit parte civilă cu suma de 10.254 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul creat prin săvârşirea infracţiunilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 19, alin. 5 C. proc. pen., repararea prejudiciului material şi moral se  face „potrivit legii civile” ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispoziţiile civile de drept material care reglementează  răspunderea civilă delictuală, cât şi la cele de  drept procesual civil, derogările în materie penală rezultate din alăturarea acţiunii civile  acţiunii penale fiind expres reglementate în Codul de procedură penală. 

Instanţa reţine că răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispoziţiile art. 1349 alin. 1 şi 2 şi art.1357 Cod civil  potrivit cărora orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

 a) infracţiunea să fi cauzat un prejudiciu material sau moral;

 b) între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate;

 c) prejudiciul trebuie să fie cert;

 d) prejudiciul să nu fi fost reparat;

 e) în cazul persoanelor  fizice cu capacitate deplină de exerciţiu să existe cererea de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal.

Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv şi potrivit principiului (restitutio in integrum), cel vinovat de producerea faptului prejudiciabil, trebuie obligat la înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale faptului ilicit şi culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situaţia anterioară a victimei. 

Astfel, tragerea la răspundere civilă a autorului faptei ilicite nu poate să opereze decât în limita valorii prejudiciului real şi efectiv produs, întrucât în caz contrar s-ar transforma într-o îmbogăţire fără temei legal a persoanei care solicită plata despăgubirilor.

Instanţa constată că, în ceea ce priveşte suma solicitată cu titlul de daune materiale, reprezentând contravaloarea prejudiciului, partea civilă a depus la dosar documente justificative, prin care a dovedit întinderea prejudiciului pretins.

Astfel, la dosarul de urmărire penală sunt depuse documente justificative, respectiv dispoziţii de plată ajutor deces şi ajutor social, ordine deplasare preşedinte şi facturi T.V. cablu, toate acestea fiind cuprinse şi avute în vedere la întocmirea raportului contabil pentrul anul 2011(f.13) pentru decontarea sumei de 17.046 lei (rezultată prin însumarea cheltuielilor aferent fiecărei luni).

Totodată, la termenul de judecată din data de XXXX inculpatul a mai depus o serie de înscrisuri în vederea justificării cheltuielilor efectuate, însă instanţa constată că o parte din înscrisurile depuse, respectiv factura upc aferentă lunii ianuarie 2011 şi borderoul de plată ca ajutor social pentru unitatea Pângăraţi din luna decembrie 2011 au fost avute în vedere la întocmirea raportului contabil. În ceea ce priveşte bonurile fiscale pentru contravaloare carburant şi contravaloarea facturilor convorbirilor telefonice emise pe perioada anului XXXX, instanţa constată că din cuprinsul procesului verbal întocmit în data de XXXX (f.121-125) aceste cheltuieli nu sunt aprobate pentru decontare şi nu sunt cuprinse dealtfel nici în situaţia contabilă întocmită pentru anul XXXX cu toate că inculpatul a depus facturile cuprinzând contravalorea convorbirilor telefonice pe perioada anului 2011 anterior întocmirii situaţiei contabile.

Faţă de dispoziţiile de plată ale ajutoarelor sociale depuse la termenul de judecată din data de XXXX, instanţa constată că, în data de XXXX cu ocazia şedinţei Sindicatului XXXX, după cum s-a consemnat în cuprinsul procesului verbal întocmit cu această ocazie şi în adresa nr.XXXX, s-a aprobat acordarea ajutoarelor sociale doar cu ocazia sărbătorilor Pascale, de Crăciun şi 8 Martie. Prin urmare, dispoziţiile de plată ale ajutoarelor sociale către inculpatul AM, în calitate de preşedinte al sindicatului la acea dată şi către şi către alţi doi salariaţi, nu vor fi luate în calcul la justificarea sumelor decontate. În plus, dispoziţiile de plată emise pentru luna aprilie pe numele CE şi luna iunie XXXX pe numele TA nu sunt însoţite de dovada de plată efectivă, sub semnătură.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 397 alin. 1 raportat la art. 25 C. proc. pen. cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1372, art. 1382 Cod civil, urmează să admită în totalitate acţiunea civilă formulată de persoana vătămată constituită parte civilă Sindicatul XXXX şi să oblige pe inculpat la plata către aceasta a sumei de 10.254 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 397 alin. 3 C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. 3 C. proc. pen. instanţa va dispune desfiinţarea în totalitate a înscrisurilor falsificate, respectiv a formularelor de retragere numerar a Sindicatului XXXX de la XXXX întocmite la datele de XXXX, XXXX, XXXX, XXXX şi XXXX.

Totodată, faţă de prevederile art. 2 şi art. 6 din O.G. nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri se va înainta către XXXX, o copie de pe dispozitivul prezentei sentinţe, în vederea înscrierii în cazierul fiscal al inculpatului.

Faţă de prevederile art. 272, alin. 1 C. proc. pen. şi a art. 274, alin. 1 şi 2 C. proc. pen., instanţa va obliga pe inculpatul AM la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat avansate în timpul urmăririi penale şi suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat avansate în timpul judecăţii.

Instanţa va lua act că inculpatul AM a fost asistat în prezenta cauză de apărător ales.

Domenii speta

Spete similare