Dincolo însă de normele rutiere încălcate şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei dedusă judecăţii, la stabilirea sancţiunii penale aplicate, instanţa este datoare a analiza nu doar împrejurările care caracterizează persoana celui în cauză, ...

Despăgubiri civile. Accident de circulaţie.

Dincolo însă de normele rutiere încălcate şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei dedusă judecăţii, la stabilirea sancţiunii penale aplicate, instanţa este datoare a analiza nu doar împrejurările care caracterizează persoana celui în cauză, ci şi cele ce definesc consecinţele faptelor încriminate, în vederea stabilirii cât mai corecte a gradului de pericol social al faptei comise.

Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., dec. nr. 59/R/17 martie 2011

Prin sentinţa penală nr. 84/2010 pronunţată de Judecătoria Beclean a fost condamnat inculpatul BŞ pentru săvârşirea infracţiunilor de  vătămare  corporală din culpă prev. de art. 184  al. 1 şi 3  Cod penal,  la pedeapsa de 3 luni  închisoare  şi  vătămare  corporală din culpă prev. de art. 184  al. 1 şi 3  Cod penal,  la pedeapsa de 3 luni  închisoare .

S-a constatat că aceste infracţiuni au fost comise în concurs ideal prev. de art. 33 lit. „b” Cod penal , motiv pentru care în baza disp. art. 34 Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. „a” Teza II şi lit. „b” Cod penal.

În baza disp. art. 81 Cod penal s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate, stabilindu-se potrivit art. 83 C. penal un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni.

S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83  Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 alin.5 Cod penal.

A fost obligat inculpatul,  în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „D” SRL, la plata sumei totale de 2.329,14 lei , cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, din care 1.356 lei către Spitalul  Judeţean de Urgenţă Bistriţa, iar 973,14 lei către Spitalul Orăşenesc Beclean.

S-au admis, în parte, acţiunile civile formulate de părţile civile RI şi PEM şi în consecinţă inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „D” SRL, la plata sumei totale de 16.300 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea vătămată RI, din care 10.000 lei reprezentând daune morale, iar 6.300 lei daune materiale, precum şi la plata unei rente viagere, în cuantum de 253 lei/lună , începând cu data de 04.06.2009 şi până la momentul însănătoşirii acesteia şi la plata sumei totale de 10.991 lei, cu titlu de despăgubiri civile, către partea vătămată PEM, din care 10.000 lei reprezentând daune morale, iar 991 lei daune materiale.

S-a respins, ca neîntemeiat, respectiv, ca nedovedit, capătul de cerere formulat de către partea vătămată PEM privitor la obligarea inculpatului la plata daunelor materiale în cuantum de 500,33 lei (reprezentând diferenţa dintre valoarea salariului şi valoarea indemnizaţiei de concediu), respectiv la plata sumei totale de 1.372 lei (din care 1.072 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor şi a îmbrăcămintei, iar 300 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea la şedinţele de fizioterapie).

Inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „D” SRL,  la plata sumei totale de 3.476,50 lei , cu titlul de cheltuieli judiciare , din care 1.000 lei în favoarea părţii vătămate RI 2.026 lei în favoarea părţii vătămate PEM, iar 450 lei în favoarea statului.

S-a dispus ca asiguratorul SC „GA” S.A. să răspundă pentru repararea pagubei cauzate prin faptele deduse judecăţii, în limita şi în condiţiile contractului de asigurare. 

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpatul Barta Stefan şi părţile vătămate RI, PEM.

Analizând hotărârea atacată prin prisma  motivelor de apel invocate în latura penală a cauzei de partea vătămată PEM, tribunalul constată că, în baza materialului probator administrat, prima instanţă a reţinut o corectă stare de fapt stabilind în mod just asupra culpei exclusive a inculpatului BŞ în producerea accidentului de circulaţie soldat cu vătămarea corporală a celor două părţi civile.

Inculpatul, aflat la volanul unui autovehicul cu un gabarit crescut, a rulat prin oraşul Beclean cu viteză ridicată, neadaptată condiţiilor concrete de drum, respectiv pe timp de ploaie şi cu vizibilitate specifică circulaţiei pe timp de noapte, motiv pentru care a pierdut controlul volanului şi a părăsit partea carosabilă, colizionând imobilul de la marginea şoselei.

Dincolo însă de normele rutiere încălcate şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei dedusă judecăţii, la stabilirea sancţiunii penale aplicate, instanţa este datoare a analiza nu doar împrejurările care caracterizează persoana celui în cauză, ci şi cele ce definesc consecinţele faptelor încriminate, în vederea stabilirii cât mai corecte a gradului de pericol social al faptei comise.

În concret, traumele suferite de cele două părţi vătămate în urma accidentului de circulaţie ca şi pagubele produse prin fapta inculpatului (distrugerea în proporţie de 80% a magazinului „Profing”, fisurarea în zona balconului a imobilului din spatele magazinului, afectarea porţii de acces şi a unui stâlp de la imobilul aparţinând lui ZV, dislocarea ţevii reţelei de alimentare cu gaze, distrugerea în totalitatea a capului autotractorului şi deteriorarea semiremorcii) relevă un grad sporit de pericol social al faptei inculpatului în raport de cel avut în vedere de prima instanţă.

Aşa fiind, se apreciază că pedepsele de 3 luni închisoare aplicate pentru faptele deduse judecăţii, sunt prea blânde în raport de gradul de  pericol social al acestora.

Ca urmare, în baza disp. art. 385/15 pct. 2 lit. „d” Cod procedură penală, recursul părţii vătămate PEM, va fi admis, hotărârea atacată va fi casată sub aspect penal şi rejudecând pricina din perspectiva celor anterior reţinute se va dispune majorarea pedepselor aplicate inculpatului BŞ pentru săvârşirea celor două infracţiuni de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin.1 şi 3 Cod penal de la  câte 3 luni închisoare la câte 10 luni închisoare, apreciindu-se că aceste pedepse reflectă gradul de pericol social al faptelor şi sunt în măsură să asigure realizarea scopurilor prev. de art. 136 Cod procedură penală.

Se va constata că faptele au fost comise în condiţiile concursului ideal de infracţiuni prev. de art. 33 lit. „b” Cod penal, iar în baza disp. art.  34 lit. „b” Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa  cea mai grea, de 10 luni închisoare.

Apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia se vor menţine dispoziţiile referitoare la aplicarea art. 81 Cod penal, stabilindu-se, potrivit disp. art. 82 Cod penal, un termen de încercare de 2 ani şi 10 luni.

Totodată se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate în latura penală a cauzei, constatându-se că nu există alte  temeiuri pentru casarea acesteia.

Sub aspectul laturii civile a cauzei sunt de făcut precizări atât în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale acordate, cât şi a celor materiale.

În privinţa daunelor morale stabilite în favoarea părţilor civile este de remarcat faptul că, în raport de urmările suferite de cele două părţi vătămate – numărul mare de zile de  îngrijiri medicale pentru vindecarea rănilor, necesitatea unor internări şi a efectuării unor intervenţii chirurgicale, procentele de reducere a capacităţii de muncă, cu consecinţele ce decurg din această împrejurare sub aspect profesional şi social – suma acordată cu titlu de daune este prea mică şi că majorarea acestor despăgubiri  este în măsură să acopere prejudiciul moral încercat.

Aşa fiind, în raport de criteriile anterior menţionate, se va proceda la acordarea unor despăgubiri morale de 25.000 lei în favoarea părţii vătămate recurente RI şi de 20.000 lei în favoarea recurentului PEM.

În ceea ce priveşte daunele materiale este de observat că, în baza probelor administrate în cauză rezultă că partea civilă recurentă RI este îndreptăţită a primi sumele de 333 lei reprezentând diferenţa dintre salariul ce îl realiza anterior (409,60 lei) şi îndemnizaţia de concediu medical (289,30 lei) pe perioada celor 3 luni de concediu; 1.192 lei rentă globală de întreţinere calculată pe perioada de la data pronunţării acesteia; 4.06.2009 şi până la data pronunţării prezentei decizii, calculată în raport de salariul mediu obţinut anterior accidentului (410 lei/lună) şi pensia de incapacitate de muncă (375 lei/lună), adică 53 lei/lună x 22 de luni şi 2 săptămâni şi 53 lei lunar, cu titlu de rentă de întreţinere începând cu data prezentei hotărârii şi până la încetarea stării de nevoie.

Pe de altă parte, partea civilă PEM este îndreptăţită a primi, cu acelaşi titlu, despăgubiri civile în cuantum de 1.792 lei, reprezentând deplasări la unităţile sanitare (300 lei) contravaloarea intervenţiei stomatologice (860 lei); contravaloarea a două examinări medicale (76 lei), precum şi costul a două investigaţii medicale /55 lei).

La aceste sume se adaugă şi suma de 500,33 lei reprezentând diferenţa dintre salariul realizat anterior şi valoarea îndemnizaţiei de concediu medical, diferenţă ce  rezultă din adresele emise de Depoul de locomotive Cluj nr. 985/2010 şi nr. 1395/2010.

La sumele astfel stabilite în favoarea recurentului PEM se va calcula şi dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la plata efectivă.

Celelalte aserţiuni ale părţilor civile recurente sunt neîntemeiate, alte pretenţii civile nefiind dovedite, motiv pentru care celelalte pretenţii civile emise în cauză vor fi respinse.

În fine, este de menţionat că susţinerea recurentului PEM potrivit căreia se impunea a se dispune obligarea solidară a asiguratorului şi a inculpatului la plata despăgubirilor civile în limita contractului de asigurare este neîntemeiată.

Contrar, susţinerilor recurentului, citata Decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (nr. 1/2005) a statuat că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurator de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plăţii despăgubirilor civile.

Aşa fiind, cum despăgubirile civile acordate au fost modificate, unele dintre acestea fiind reduse în raport cu cele stabilite de prima instanţă, în latura civilă a cauzei vor fi admise toate recursurile declarate.

Potrivit disp. art. 385/6 Cod procedură penală, tribunalul a examinat întreaga cauză sub toate aspectele constatând însă că nu există şi alte temeiuri de  reformare a hotărârii atacate.

În consecinţă, celelalte dispoziţii civile ale hotărârii recurate vor fi menţinute.

Domenii speta

Spete similare