Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Elemente constitutive

Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. Elemente constitutive.

Potrivit practicii judiciare constante în materie deţinerea unui imobil în baza unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie efectivă pentru ca încălcarea dreptului părţii vătămate să poată fi sancţionată de normele dreptului penal.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., dec. nr. 112/A/9 noiembrie 2010)

Prin sentinţa penală nr. 1493 din 17 decembrie 2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în baza art. 271 al. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul JI pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, la: 1.000 lei amendă penală.

S-au pus în vedere inculpatului disp.art.63/1 Cod penal.

Prin aceeaşi sentinţă penală, în baza art.271 al.2 Cod penal, a fost condamnată inculpata JR pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, la: 1.000 lei amendă penală.

S-au pus în vedere inculpatei disp.art.63/1 Cod penal.

Potrivit art.348 Cod procedură penală s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor.

S-a respins acţiunea civilă formulată de părţile civile BI şi BM ca neîntemeiată (nedovedită).

În baza art.191 al.2 şi al.2 Cod procedură penală, au fost obligaţi fiecare dintre inculpat să plătească, în favoarea statului, câte 550 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii.

Apelul declarat în cauză este fondat pentru motivele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Din actele şi lucrările dosarului cauzei rezultă că prin sentinţa civilă nr. 981/2000 a Judecătoriei Bistriţa inculpaţii au fost obligaţi să recunoască dreptul de proprietate al părţilor vătămate asupra imobilului înscris în CF 645 Mureşenii-Bârgăului nr. top 522/1/1, să lase în liberă posesie şi folosinţă acestora, dispunându-se şi evacuarea inculpaţilor din imobil. Această hotărâre a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 384/2001 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi apoi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2646/2001 a Curţii de Apel Cluj.

Potrivit disp. art. 271 Cod penal constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă ori parte dintr-o locuinţă sau imobil deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti.

Potrivit practicii judiciare constante în materie deţinerea unui imobil în baza unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie efectivă pentru ca încălcarea dreptului părţii vătămate să poată fi sancţionată de normele dreptului penal.

În speţă însă, această condiţie referitoare la latura obiectivă a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti nu este îndeplinită.

Este real că în baza demersurilor întreprinse de către părţile vătămate s-a întocmit dosar de executare silită iar la data de 27.09.2005 în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti în cauză, executorul AVD s-a deplasat la faţa locului în vederea predării părţilor vătămate a imobilului în litigiu.

Din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie în dosarul execuţional nr. 309/2003, rezultă că inculpaţii-apelanţi (pârâţi în cauza civilă) s-au opus executării silite, dar şi faptul că s-a constatat existenţa unui impediment la executarea silită întrucât titlul executoriu nu dispune evacuarea fiilor pârâţilor şi a lucrurilor proprietatea acestora.

În concret, din dosarul execuţional anexat cauzei cu ocazia judecării apelului, s-a constatat că imobilul în litigiu era locuit de cei doi pârâţi şi de fiii acestora, cei din urmă având o serie de bunuri în proprietate.

Ca urmare a constatării acestui impediment executorul judecătoresc i-a declarat evacuaţi pe pârâţii JI şi JR din imobilul în litigiu.

Procedeul folosit de executorul judecătoresc nu satisface însă cerinţele legale ale textului legal incriminator, deoarece în modalitatea descrisă s-a făcut doar o punere în posesie declarativă şi nu una efectivă, astfel cum presupun disp. art. 271 Cod penal, respectiv nu a procedat efectiv la evacuarea pârâţilor din cauza civilă mai sus amintită şi a bunurilor acestora.

În aceste condiţii, în mod corelativ, nu se poate discuta despre o predare efectivă a imobilului în litigiu către părţile vătămate.

Aşa fiind, tribunalul constată că fapta inculpaţilor apelanţi de a împiedica pe părţile vătămate să folosească imobilul dobândit în instanţă, în condiţiile descrise, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.

În consecinţă, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală apelul declarat în cauză va fi admis, hotărârea atacată va fi desfiinţată în parte şi pronunţând o nouă hotărâre, în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpaţilor de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal.

Ca urmare a soluţiei preconizate se va înlătura din hotărârea atacată dispoziţia referitoare la obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, la fond, urmând ca acestea să rămână în sarcina statului.

Potrivit disp. art. 371 alin. 2 Cod procedură penală tribunalul a examinat întreaga cauză, sub toate aspectele de fapt şi de drept, constatând însă că nu există şi alte temeiuri pentru desfiinţarea hotărârii atacate.

Ca urmare, celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, referitoare la soluţionarea laturii civile a cauzei, vor fi menţinute.

Domenii speta

Spete similare