Modificare sentinţă civilă în calea de atac a recursului. Aplicarea dispoziţiilor art.312 al.3 Cod procedură civilă coroborat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă

Decizie 384 din 03.04.2013


Prin cererea înregistrată sub nr. 1355/270/2012 pe rolul Judecătoriei Oneşti reclamanta S.E. a chemat în judecată pe pârâtul S.T., solicitând majorarea pensiei de întreţinere pentru minorul S.C.A.

Prin sentinţa civilă nr.1660/15.05.2012 pronunţată de Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 1355/270/2012 a fost respinsă acţiunea şi pentru a pronunţa hotărârea de mai sus instanţa de fond a reţinut următoarele:

„Prin adresa nr. 5641/2012 Primăria Oneşti a comunicat că pârâtul nu figurează cu venituri sau bunuri mobile/imobile declarate în evidenţe.

Reclamanta a depus la dosar adresa firmei unde a lucrat pârâtul şi arată că acesta primeşte în continuare venituri prin această firmă (fila 15).

Instanţa a solicitat firmei S.C. H.G. S.R.L. relaţii privind veniturile pârâtului iar aceasta, cu adresa nr. 745/2012 a comunicat că pârâtul nu mai este angajatul societăţii începând cu 20.02.2009.

În această situaţie instanţa constată că minorul se află în stare de nevoie însă veniturile pârâtului nu s-au modificat de la data pronunţării s.c. nr. 1747/2010 (fila 4). Întrucât situaţia materială a pârâtului a rămas aceeaşi instanţa nu poate mări cuantumul pensiei de întreţinere şi urmează a respinge acţiunea.

Reclamanta are posibilitatea promovării unei noi acţiuni de majorare pensie în momentul modificării cuantumului veniturilor pârâtului (prin obţinerea unui nou loc de muncă, majorarea cuantumului pensiei, a salariului, etc.).”

Împotriva sentinţei civile nr.1660/15.05.2012 pronunţată de Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 1355/270/2012 a declarat recurs reclamantă  S.E. solicitând casarea sentinţei recurate, reţinerea cauzei spre rejudecare şi pe fond admiterea acţiunii şi obligarea pârâtului la plata unei pensii majorate raportat la posibilităţile acestuia şi nevoile minorului.

În motivarea recursului, recurenta arată că nevoile minorului au crescut odată cu vârsta, că a probat faptul că acesta este bolnav cronic,  având nevoie de multe medicamente iar pârâtul contribuie cu o sumă modică la toate cele necesare minorului. La termenul de judecată din data de 03.04.2012, pârâtul s-a prezentat personal în instanţă şi a arătat că este pensionar. În încheierea de şedinţă din această dată (fila 13 dosar) s-a consemnat că a depus la dosar copia cuponului de pensie. Nu numai că nu există la dosar acest cupon, dar nici nu s-au solicitat relaţii de la Casa de Pensii Oneşti pentru ca instanţa, la stabilirea cuantumului pensiei datorate să aibă în vedere veniturile actuale ale pârâtului intimat. Mai mult, la fila 25 este indicată noua adresa a pârâtului, respectiv în Oneşti şi se indică şi  CNP-ul acestuia. Verificarea instanţei cu privire la susţinerile recurentei ca acesta are bunuri imobile şi mobile în proprietate (apartament, autoturism) s-a făcut doar la adresa de la fostul domiciliu, în care locuieşte recurenta şi minorul.

 În susţinerea recursului s-a solicitat de către recurenta-reclamantă a se face adrese la Casa de Pensii Oneşti pentru a comunica cuantumul pensiei încasate de pârâtul –intimat cât şi relaţii de la Primăria Oneşti  pentru a se comunica dacă acesta are bunuri mobile şi imobile la adresa nouă.

Intimatul-pârât nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a depus întâmpinare la dosar.

Instanţa de recurs a solicitat relaţii de la Casa locală de pensii Oneşti relaţii privind cuantumul pensiei obţinute de intimatul-pârât, primindu-se de la această instituţie adresa de răspuns nr. 78/22.03.2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de recurs reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1747/2010 (fila 5 dosar fond) pronunţată de Judecătoria Oneşti, intimatul-pârât din prezenta cauză a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 160 de lei pentru minorul C.A., iar pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere instanţa a avut în vedere venitul minim pe economie.

Potrivit art. 529 alin. 1 C.civil „întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti”, iar potrivit dispoziţiilor art. 531 alin. 1 C.civil  „ dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări…. pensia de întreţinere…” .

În prezenta cauză instanţa de fond a reţinut starea de nevoie a minorului însă a reţinut că veniturile pârâtului nu s-au schimbat, dar, în prezent, intimatul-pârât are un venit mediu lunar de 978 lei conform adresei nr. 78/22.03.2013 trimisă de Casa locală de pensii Oneşti la solicitarea instanţei de recurs. Deşi intimatul-pârât, prezent la instanţa de fond la termenul din 03.04.2012, arată că este pensionar, instanţa nu a avut în vedere cele arătate de către parte.

Având în vedere aceste dispoziţii legale şi faptul că în prezent veniturile realizate de pârât sunt mai mari decât cele avute în vedere la pronunţarea sentinţa civilă nr. 1747/2010, instanţa apreciază  acţiunea recurentei-reclamante ca fiind întemeiată.

În consecinţă, instanţa de recurs având în vedere dispoziţiile art. 312 alin 3 din vechiul Cod de procedură civilă coroborat cu dispoziţiile art.304 pct.9 din vechiul Cod de procedură civilă, urmează să admită recursul, să modifice în tot sentinţa civilă recurată şi rejudecând cauza pe fond să admite acţiunea, să majoreze obligaţia de întreţinere datorată de pârât reclamantei în favoarea minorului C.A., născut la 04.10.2004, de la 160 lei la 240 lei lunar, începând cu data introducerii acţiunii - 15.03.2012 şi până la majoratul minorului 04.10.2022. La stabilirea  obligaţiei de întreţinere instanţa va face aplicarea prevederilor art. 529 alin. 2 C.civil. În consecinţă urmează să sisteze efectele sentinţei civile nr. 1747/01.06.2010 pronunţată de Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 2443/270/2010.