Omor

Sentinţă penală 328 din 15.10.2013


Prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 841/P/2011 din 17.09.2012 a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inc. N.M. pentru comiterea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal deoarece la data de 06.11.2011 în jurul orelor 06:45 victima H.C., deţinut aflat în P.S. Târgu Ocna, a fost găsit decedat în camera 101, stabilindu-se că aceasta prezenta echimoze în zona capului, toracelui şi abdomenului, fracturi costale multiple şi ruptura de ficat iar moartea a fost violentă şi s-a datorat loviturilor aplicare acesteia de către inculpat, în cursul zilelor de3 noiembrie, 4 noiembrie şi 5 noiembrie 2011, de mai multe ori, la diferite intervale de timp.

Din întreg probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Inculpatul N.M. se afla în executarea unei pedepse de doi ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 339 din 01.03.2011 pronunţată de Judecătoria Bacău, fiind în prezent deţinut în Penitenciarul Botoşani.

La data de 28.10.2011, inculpatul a fost internat în P.S. Târgu Ocna, în camera 101, unde se mai aflau şi deţinuţii: S.R.C., P.V., V.V., I.I., C.F., L.P., L.C. şi H.C..

La data de 01.11.2011, deţinuţii P.V., V.V., I.I. şi C.F. au fost externaţi sau mutaţi din camera 101 iar la data de 04.11.2011 în această cameră au fost internaţi numiţii B.V., O.M. şi C.C.A.

In perioada în care au stat în camera 101, unii dintre deţinuţi au acordat sprijin numiţilor L.P., L.C. şi H.C. să se deplaseze la masă, la baie ori la alte activităţi, întrucât aceştia erau bolnavi greu transportabili şi erau deseori ajutaţi de către alţi deţinuţi la activităţile curente.

La data de 06.11.2011, deţinutul H.C. a fost găsit decedat în patul său din camera 101, personalul medical constatând decesul cu prilejul examinării periodice şi administrării tratamentului ce se efectua pentru deţinuţii bolnavi internaţi.

Din probele administrate a rezultat că victima H.C. era o persoană dificilă, suferind de afecţiuni psihice, nu păstra liniştea şi curăţenia în cameră, motiv pentru care ceilalţi deţinuţi erau nemulţumiţi iar unii au solicitat să fie mutaţi din cameră.

Inculpatul N.M. a fost deseori deranjat de atitudinea victimei H.C., motiv pentru care acestea cerea deseori victimei să se deplaseze prin cameră, pentru a face „sport”, pentru ca victima să aibă ocupaţie, să nu tulbure liniştea celorlalţi deţinuţi din cameră şi să obosească pentru a putea dormi liniştit. Cu aceste prilejuri, în perioada în care a stat în camera 101, inculpatul a lovit victima H.C., de mai multe ori, cu palmele, cu pumnii şi picioarele, în zona capului, abdomenului, membrelor şi toracelui, dar fără a-i produce leziuni grave care să lase urme vizibile pe corpul victimei.

La data de 05.11.2011, în jurul orelor prânzului, victima H.C. a solicitat să fie ajutat să meargă la baie, şi inculpatul s-a oferit să îl ajute însă victima s-a răzgândit iar inculpatul s-a supărat motiv pentru care a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele în zona abdomenului şi toracelui victimei, urcând deasupra victimei pe care o lovea.

În  cursul aceleiaşi zile, inculpatul a obligat victima să se deplaseze prin cameră şi în jurul orelor 16:00 a aplicat din nou mai multe lovituri victimei după care a condus victima în baie unde a spălat victima la duş. În timpul în care cei doi se aflau în baie, s-au auzit zgomote fapt ce i-a determinat pe ceilalţi deţinuţi să ceară inculpatului să nu mai lovească victima.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 1047/07.05.2012, rezultă că moartea victimei H.C. a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute instalată după fracturi costale, ruptură de ficat şi hemoragie internă, în urma unui traumatism. Leziunile se puteau produse prin lovituri active repetate, nu prin căderi repetate.

La reţinerea situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă:

- actul de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşă fotografică, raportul de constatare medico-legală nr. 1047/07.05.2012 al SML Bacău, planşe  fotografice efectuatecu prilejul examinării medico-

legale, depoziţiile martorilor: C.C.A, O.M., B.V., L.P., S.R.C., I.I.,  V.V., L. M., C.I., L.V., S.M.S., L.C.,  C.D., toate coroborate cu declaraţiile inculpatului N.M. date  în faza de urmărire penală prin care recunoaşte că l-a mai lovit pe H.C., dar că nu l-a omorât.

în drept,  fapta a şa cum a fost comisă în mod concret de către inculpat, instanţa consideră că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat şi nu de lovituri cauzatoare de moarte.

În practica judiciară se pune, în mod frecvent, problema deosebirilor dintre infracţiunea de omor şi lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal.

Elementele de diferenţiere dintre cele două infracţiuni se referă la zona corpului unde sunt aplicate loviturile (dacă este o zonă vitală sau nu), obiectul ori instrumentul folosit la săvârşirea infracţiunii, numărul şi intensitatea loviturilor aplicate victimei, atitudinea făptuitorului după săvârşirea faptei.

Astfel, în practica judiciară s-a statuat că sunt întrunite elementele infracţiunii de omor şi nu cele ale infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte atunci când inculpatul loveşte victima cu pumnii şi cu picioarele în zona capului, a toracelui şi abdomenului, iar în urma acestor lovituri victima a decedat ca urmare a insuficienţei cardiorespiratorii acute survenite consecutiv unor fracturi costale, ruptură de ficat şi hemoragie internă.

Aşadar, aplicarea de către inculpatul N.M. în ziua de 5.11.2011  în două reprize (în jurul prânzului şi după amiază orele 16,00) victimei H.C. - de lovituri cu pumnii şi cu picioarele victimei H.C., în special în zona toracelui şi a abdomenului, având ca efect producerea de leziuni hepatice şi hemoragie internă, ce au determinat decesul victimei, numărul mare de lovituri aplicate şi intensitatea lor, rezultate din gravitatea leziunilor produse, dovedesc trăsăturile şi elementele constitutive ale infracţiunii de omor.

De asemenea, inculpatul N.M. a prevăzut posibilitatea producerii morţii victimei şi, chiar dacă nu a urmărit-o, a acceptat-o, existând intenţia specifică infracţiunii de omor în modalitatea intenţiei indirecte (decizia penală nr. 292/28.01.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

În consecinţă, instanţa apreciază că fapta săvârşită de inculpatul N.M. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. d Cod penal şi nu ale infracţiunii prevăzute de art. 183 Cod penal. Pentru acest motiv, în baza art. 334 Cod procedură penală instanţa va schimba încadrarea juridică a faptei din cea prevăzută de art. 183 Cod penal în infracţiunea prevăzută de art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. d Cod penal pentru care se va dispune condamnarea inculpatului.

Instanţa constată, în pofida rechizitoriului, că  inculpatul obişnuia să lovească victima cu palmele şi cu picioarele însă loviturile erau uşoare şi de mică intensitate astfel încât nu lăsau urme pe corpul victimei. loviturile puternice ce au determinat decesul victimei i-au fost aplicate în ziua de 5.11.2011 în mai multe reprize, înaintea prânzului, apoi după amiaza în jurul orelor 16,00, în salon şi în baie la duş – în prezenţa martorilor oculari O.M., C.C.A, B.V.

Loviturile nu i-au fost aplicate şi în zilele de 3 şi 4 noiembrie 2011 (cum se reţine în rechizitoriu) întrucât în ziua de 4.11.2011 victima H.C. a fost consultat amănunţit de medicul de gardă al penitenciarului – martora C.I., care a declarat că H.C. nu prezenta echimoze pe corp care să-i ridice semne de întrebare precum că ar fi fost lovit de cineva.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social concret al acestuia, valoarea socială supremă ocrotită de lege ce a fost încălcată – viaţa omului, aplicarea repetată şi cu mare intensitate a loviturilor în mai multe etape în cursul aceleiaşi zile, precum şi periculozitatea inculpatului care este recidivist postcondamnatoriu, a comis fapta deşi se afla în executarea  altei pedepse, nu a recunoscut săvârşirea faptei şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei la nici un termen de judecată, deşi a fost citat şi cu mandat de aducere. Faţă  de aceste motive instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată spre minimul special prev. de lege este necesară şi suficientă pentru reeducarea inculpatului.

De asemenea, instanţa îi va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b  cod penal în cuantum de 10 ani.

Întrucât inculpatul a comis infracţiunea dedusă judecăţii în timp ce se afla în executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 339/1.03.2011 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare la 22.03.2011, instanţa în baza art. 39 al. 1, art. 323 lit. a şi art. 34 lit. b cod penal va contopi pedeapsa aplicată în cauză cu această pedeapsă de 2 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea – aceea de 16 ani închisoare şi 10 ani pedeapsă complementară a interzicerii  drepturilor prevăzute de art. 61 lit. a teza a II a şi lit. b C.penal.

Totodată va deduce din pedeapsa de executat durata deja executată de la 14.01.2011 şi până la 26.09.2012 când a fost liberat condiţionat (adică perioada executată din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 339/1.03.2011 a Judecătoriei Bacău).

Se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a şi lit. b cod penal pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 al. 2 cod penal.

În baza art. 7 rap. la art. 4 lit. b Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Va lua act că părţile vătămate H.G. şi H.D.D. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Conform art. 191 al. 1 C.pr.penală va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 1500 lei cheltuieli judiciare din care 800 lei sunt în faza de urmărire penală (200 lei onorariu apărător din oficiu, 383 lei contravaloarea necropsiei victimei H.C.).

Potrivit art. 334 C.pr.penală schimbă încadrarea juridică a faptei din art. 183 C.penal cu aplic. art. 37 lit. a Cpenal în art. 174-175 lit. d C.penal cu aplic. art. 37 lit. a C.penal.

Condamnă pe inc. N.M., pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prevaz. de art. 174-175 lit.d C.penal cu aplicarea art. 37 lit. a C.penal la pedeapsa de 16 ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăz. de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C.penal..

Conform art. 39 al. 1, 33 lit. a şi 34 lit. b C.penal contopeşte pedeapsa aplicată in prezenta cauză cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin S.P. 339/ 1.03.2011 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin nerecurare la 22.03.2011, în pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsă de executat: 16 ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăz. de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C.penal.

Interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C.penal pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 al. 2 C.penal.

Deduce din pedeapsa aplicată perioada executată de la 14.01.2011 şi pînă la 26.09.2012.

În baza art. 7 rap. la art. 4 lit. b Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare după rămînerea definitivă a prezentei hotărîri.

Ia act că părţile vătămate H.G. şi H.D.D. nu se constituie părţi civile în cauză.

Conform art. 191 al. 1 C.pr.penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1500 lei cheltuieli judiciare din care 800 lei sunt în faza de urmărire penală( 200 lei onorariu apărător din oficiu, 383 lei contravaloarea necropsiei victimei H.C.).

Constată că inculpatul a fost asistat de apărător din oficiu.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare cu părţile vătămate şi de la comunicare cu inculpatul.