Rectificare carte funciară

Decizie 341 din 29.11.2011


Pronunţând sentinţa civilă nr.10705/15.12.2010 Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC B.C.R. SA, invocată de aceasta.

A respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta SC B.C.R. SA – Sucursala Iaşi cu sediul în mun. Iaşi, ca fiind  introdusă împotriva unei persoane  lipsite de  calitate procesuală pasivă.

A respins excepţia lipsei de interes a reclamantei S.C. S.M.O. S.R.L. cu sediul în Oradea invocată de pârâta  SC S.C. SRL cu sediul în mun. Bucureşti,  ca neîntemeiată.

A admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta SC S.C.  SRL  şi în consecinţă  respinge cererea formulată în contradictoriu cu SC  S.C. SRL.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria că:

„În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC B.C.R. SA, invocată de aceasta, instanţa reţine că la data de 9.12.1999, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.4985, prin care SC C.C. SRL a vândut societăţii reclamante terenul în suprafaţă de 3100 m.p., situat în jud. Bacău, precum şi staţia de distribuţie carburanţi, situată pe acest teren.

La data de 5.07.1999, s-a încheiat acordul de garanţie/contract de credit nr.58, având ca obiect emiterea de către pârâta SC B.C.R. SA, Sucursala Iaşi a unei scrisori de garanţie bancară, în sumă de 3.050.000.000 lei vechi, la ordinul SC C.C. SRL, care s-a obligat să constituie ipoteca de rang 1 asupra imobilului staţie de distribuţie benzină Bacău, sens în care s-a încheiat contractul de garanţie imobiliară de rang 1 nr.58 din 2.07.1999, privind imobilul anterior indicat compus din spaţiu comercial şi teren.

Prin contractul de cesiune de creanţă nr. J927/28.08.2009, B.C.R. SA, în calitate de cedent, a transferat, vândut către SC S.C. SRL, în calitate de cesionar, creanţele datorate de debitorii menţionaţi în anexele contractului, printre aceştia la poziţia nr.71 din anexe, numărându-se şi SC C.C. SRL, în baza acordului de garanţie/contract de credit nr.58 din 5.07.1999.

Ipoteca înscrisă sub nr.84/5.07.1999 în Cartea Funciară a jud. Bacău, constituie garanţia rambursării creditului acordat, ipotecă preluată de reclamantă în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.4985/9.12.1999, astfel cum rezultă şi din cuprinsul contractului.

Instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art.1391-1392 Cod civil, cesionarul devine creditor în locul cedentului, preluându-i toate drepturile, astfel încât în cauza de faţă pârâta SC B.C.R. SA nemaiavând calitatea de creditor în raportul juridic dedus judecăţii nu mai justifică nici calitate procesuală pasivă.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC B.C.R. SA, invocată de aceasta şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind  introdusă împotriva unei persoane  lipsite de  calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta  SC S.C. SRL, instanţa reţine că formularea de către BCR Iaşi a declaraţiei de creanţă în dosarul nr.5759/2000/COM al Tribunalului Oradea-Judecător Sindic, în baza titlurilor executorii, inclusiv a contractului de ipotecă, dat fiind faptul că societatea reclamantă se află în procedura prevăzută de Legea nr.85/2006, iar creanţa rezultată din titlurile executorii nu a fost satisfăcută, nu exclude existenţa unui interes din partea reclamantei în promovarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Pentru aceste considerente, va respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, invocată de pârâta  SC S.C. SRL, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta SC S.C. SRL, instanţa reţine că prin acţiunea având nr.16155/2005, iar apoi în rejudecare nr.4170/180/2007 a Judecătoriei Bacău, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu SC B.C.R. SA – Sucursala Iaşi, desfiinţarea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr.24/2005 al executorului bancar D.C., constatarea încetării executării silite, radierea ipotecii nr.84/5.07.1999 în favoarea BCR Iaşi şi radierea somaţiei nr.41/2002 din CF nr.72 .

În motivarea capătului de cerere privind radierea ipotecii, s-a arătat că aceasta intervine ca urmare a constatării prescrierii dreptului de a cere executarea silită.

Prin sentinţa civilă nr.5969/1.10.2007, pronunţată în dosarul nr. 4170/180/2007, Judecătoria Bacău a admis în parte acţiunea reclamantei, iar în privinţa capătului de cerere având ca obiect radiere ipotecă, instanţa a pronunţat soluţia respingerii acestui capăt de cerere, arătând că în temeiul art.1758 Cod civil, inscripţiile conservă privilegiile şi ipotecile timp de 15 ani de la data când s-a făcut înscrierea.

Prin decizia civilă nr.200 din 12.12.2008, irevocabilă la data pronunţării, Tribunalul Bacău a admis recursul împotriva sentinţei civile nr. 5969/1.10.2007 şi a modificat în parte sentinţa recurată, în sensul admiterii capătului de cerere având ca obiect constatarea încetării executării silite prin efectul prescripţiei executării în dosarul de executare nr.24/2005 al executorului bancar D.C., precizând în mod expres faptul că sunt menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Instanţa reţine că prezenta cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect şi aceeaşi cauză cu acţiunea ce a format obiectul dosarului nr. 4170/180/2007 al Judecătoriei Bacău, în ambele acţiuni reclamanta solicitând radierea ipotecii nr. 84/5.07.1999, motivat de constatarea prescripţiei executării silite.

Reclamanta nu a invocat în prezenta acţiune o altă cauză, iar prin menţinerea soluţiei de respingere a capătului de cerere având ca obiect radiere ipotecă de către Tribunalul Bacău, acest capăt de cerere a devenit irevocabil.

De asemenea, instanţa reţine că pe lângă identitatea de obiect şi cauză, există şi identitate de părţi, pârâta SC S.C. SRL fiind succesoarea cu titlu particular a pârâtei din prima acţiune, în virtutea contractului de cesiune de creanţă nr. J927/28.08.2009, ţinând seama şi de faptul că sentinţa civilă nr.5969/1.10.2007 a devenit irevocabilă anterior încheierii cesiunii de creanţă.

Potrivit art.1201 Cod civil, „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”.

Având în vedere toate aceste considerente, instanţa va admite excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta SC S.C.  SRL, apreciind-o întemeiată şi în consecinţă  va respinge cererea formulată în contradictoriu cu SC  S.C. SRL.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată”.

Împotriva acestei sentinţe, prin reprezentantul  său convenţional – d-na avocat S.B., cu împuternicire avocaţială depusă la f.4 dosar judecătorie, societatea reclamantă a declarat în termen, legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei şi timbru judiciar în valoare 0,15 lei (f.8) apel, calificat astfel prin încheierea din 12.09.2011 (f.23), solicitând respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat şi trimiterea  cauzei spre rejudecare primei instanţe, arătându-se în motivare, în esenţă, că deşi părţile sunt aceleaşi, nu este întrunită condiţia identităţii de obiect şi de cauză, în dosarul nr.4170/180/2007 obiectul constituind-ul o contestaţie la executare iar cauza  dispoziţiile art.399 şi urm. cpc, în timp ce în prezentul litigiu obiectul îl constituie o cerere de rectificare a cărţii funciare iar cauza e reprezentată de dispoziţiile art.33 din L.7/1996, 39 din DL 115/1938 şi art.1800 alin.(1) pct.4 Cod civil şi că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art.1786 cod civil ci cele ale D.115/1938 şi ale art.33 din L.7/1996.

În apel nu au fost administrate probe.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul apelul ca nefiind fondat, în mod corect reţinându-se prin sentinţa civilă nr.10705/15.12.2010 incidenţa dispoziţiilor art.1201 cod civil, dată fiind identitatea de obiect, părţi şi cauză cu sentinţa civilă nr.5969/1.10.2007 pronunţată în dosar nr.4170/180/2007 al Judecătoriei Bacău. Astfel, dacă cerinţa identităţii de părţi se recunoaşte de către apelantă a fi îndeplinită, instanţa de apel constată că există şi identitate de obiect şi de cauză; astfel, prin cererea ce făcut obiectul dosarului nr.4170/180/2007 al Judecătoriei Bacău, cerere înregistrată iniţial sub nr.16155/2005 la aceeaşi judecătorie, completată după casarea sentinţei pronunţate în acest ultim dosar, SC S.M.O. SRL Oradea a solicitat, ca un capăt de cerere accesoriu contestaţiei la executare, şi radierea somaţiei din cartea funciară ca urmare a anulării actelor de executare şi ca efect al cererii de întoarcere a executării silite, motivat de împrejurarea că dreptul de a cere executarea silită s-a prescris. Faptul că în cauza pendinte aceeaşi cerere, de radiere a ipotecii nr.84/5.07.1999 a fost formulată distinct nu poate conduce la concluzia că acţiunea are un alt obiect, concretizat în raport de mijlocul procesual folosit, acest obiect fiind parţial, este adevărat, dar identic cu cel formulat pe cale accesorie în dosar nr.4170/180/2007.

Apelanta este în eroare şi cu privire la cauza celor două acţiuni, pe de o parte întrucât, omiţând să indice temeiul juridic cererii ce a fost soluţionată în dosarul nr.4170/180/2007, nu poate pretinde că acesta îl constituie dispoziţiile art.399 cpc invocate ca temei juridic al contestaţiei la executare iar pe de altă parte, întrucât prin cauza unei acţiuni trebuie înţeles scopul către care se îndreaptă voinţa celui ce reclamă sau se apără, scopul care exprimă şi caracterizează voinţa juridică a acestuia de a afirma pretenţia sa în justiţie, scop explicat cu împrejurările şi motivele speciale care au determinat partea să acţioneze. Astfel înţeleasă cauza unei acţiuni, se constată că atât în cazul acţiunii ce a fost soluţionată în dosarul nr.4179/180/2007 cât şi în cazul acţiunii de faţă, scopul şi deci cauza demersului juridic al apelantei-reclamante este acelaşi: radierea ipotecii înscrise sub nr.84/5.07.1999 înscrisă în CF 72/N ca urmare a intervenirii prescripţiei.

Or, această cerere a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr.5969/1.10.2007 pronunţată de Judecătoria Bacău, rămasă irevocabilă prin decizia 200/12.12.2008 pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, astfel încât cerinţele art.1201 Cod civil se constată a fi pe deplin îndeplinite, motiv pentru care apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.10705/15.12.2010 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost respins ca nefondat.

Domenii speta