Fond funciar

Decizie 632 din 31.08.2011


Pronunţând sentinţa civilă nr. 715/07.10.2010 Judecătoria Buhuşi a  respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului S.V., a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Comisia Locală Buhuşi de Aplicare a Legii Fondului Funciar si Comisia Judeţeană Bacău de Aplicare a Legii Fondului Funciar, şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Palatul Copiilor Bacău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională Pentru Tineret, Palatul Copiilor Buhuşi.

A respins plângerea având ca obiect obligarea la punere în posesie, plângere formulată de către reclamantul S.V. în contradictoriu cu pârâţii Palatul Copiilor Bacău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională Pentru Tineret, Palatul Copiilor Buhuşi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis plângerea precizată având ca obiect obligarea la punere în posesie, plângere formulată de către reclamantul S.V. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Buhuşi şi Comisia Judeţeană Bacău de Aplicare a Legii Fondului Funciar.

Au fost obligate pârâtele Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Buhuşi şi Comisia Judeţeană Bacău de Aplicare a Legii Fondului Funciar să procedeze la punerea în posesie a reclamantului S.V. asupra suprafeţei de 2400 mp, situat în oraş Buhuşi, cu vecini: N - S.V., E-M.C., S-Ocolul silvic, V-SC L. SRL.

Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut judecătoria că reclamantul S.V. este succesorul defunctei Stoian Profira, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor nr.206/2005 (f.5). Pentru suprafaţa de 2400 m.p. teren situat în punctul R. pe care e amplasată Tabăra R., reclamantul a formulat cererea nr. 15083/08.09.2005, în baza Legii 247/2005; în urma verificării actelor depuse în susţinerea cererii de reconstituire nr. 15083/2005, s-a constatat că reclamantului este îndreptăţit să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa solicitată, deoarece între evidenţele din rolul agricol din anii 1959-1962 şi din anii 1956 - 1958 rezultă o diferenţă de suprafaţă de 8158 m.p. teren, rămasă de atribuit în punctul numit R.. Din această suprafaţă petentul a solicitat suprafaţa de 2400 m.p. teren pe care este amplasată Tabăra de Vacanţă R..

Pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Buhuşi a refuzat punerea în posesie cu motivarea că reconstituirea dreptului de proprietate nu este posibilă pe amplasamentul solicitat, întrucât terenul nu face parte din rezerva comisiei locale, ci aparţine domeniului public al statului, astfel că i-au fost făcute reclamantului, în conformitate cu prevederile art. 10 din H.G. 890/2005, două oferte pentru acordare de teren  în compensare, şi anume:

prima în punctul numit R., în vecinătatea Taberei de Vacanţă R., care a fost refuzată cu adresa nr. l8626î/04.12.2006;

a doua ofertă în punctul numit Pădure 90, cu adresa nr. 19151/18.12.2006, care a fost refuzată cu adresa nr. 19920/29.12.2006.

Problema esenţială în cauză este aceea dacă reclamantului i se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului pe vechiul amplasament sau pe un altul.

Aşa cum rezultă din anexa la H.G.1705/2006, Tabăra de Vacanţă R. ar face parte din domeniul public al statului. Potrivit dispoziţiilor art. 166  din Legea învăţământului nr. 84/1995 republicată, “Baza materială a învăţământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.

(2) În înţelesul prevederilor alin. (1), baza materială a învăţământului cuprinde: spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică …  tabere şcolare…

(3) Baza materială aferentă procesului de instruire şi de educaţie, prevăzută la alin. (2) şi realizată din fondurile statului sau din fondul instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989 se reintegrează fără plată în patrimoniul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică universitară şi, după caz, în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor…”

Potrivit al. 46 din acelaşi articol, „Terenurile şi clădirile preluate în mod abuziv de stat după data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului în condiţiile legii şi pot face obiectul unor acte normative de restituire.”

Faţă de dispoziţiile de mai sus, instanţa reţine că în mod greşit terenul în cauză a fost considerat ca făcând parte din domeniul public al statului, (potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995 republicată ar putea face cel mult parte din domeniul public al oraşului Buhuşi), însă fiind vorba de un teren preluat în mod abuziv de stat, acesta face parte din domeniul privat  al statului în condiţiile legii şi poate face obiectul unor acte normative de restituire.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 din L.18/1991 astfel cum a fost modificată, principiul general în materia reconstituirii dreptului de proprietate îl reprezintă restituirea terenurilor pe vechiul amplasament, acordarea de terenuri pe ale amplasamente reprezentând o situaţie de excepţie în zonele colinare.

În cauza de faţă instanţa nu a identificat motivul de fapt ori temeiul de drept care să justifice abaterea de la principiul general enunţat mai înainte.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa reţine că refuzul pârâtei Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Buhuşi de a-l pune în posesie pe reclamantul S.V. pe vechiul amplasament nu este justificat, astfel că plângerea reclamantului este întemeiată.

Faţă de considerentele de mai sus, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului S.V.; va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Judeţeană Bacău de Aplicare a Legii Fondului Funciar; va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Palatul Copiilor Bacău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională Pentru Tineret, Palatul Copiilor Buhuşi; va respinge plângerea având ca obiect obligarea la punere în posesie, plângere formulată de către reclamantul S.V. în contradictoriu cu pârâţii Palatul Copiilor Bacău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Autoritatea Naţională Pentru Tineret, Palatul Copiilor Buhuşi,  ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; va admite plângerea precizată având ca obiect obligarea la punere în posesie, plângere formulată de către reclamantul S.V. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Buhuşi şi Comisia Judeţeană Bacău de Aplicare a Legii Fondului Funciar; va obliga  pârâtele să procedeze la punerea în posesie a reclamantului S.V. asupra suprafeţei de 2400 mp, situat în oraş Buhuşi, str. R., nr. 7, T.52, P.974, cu vecini: N - S.V., E - M.C., S-Ocolul silvic, V-SC L. SRL.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, motivat şi scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar potrivit art. 42 din L.1/2000, au declarat recurs, prin reprezentanţii lor legali, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (f. 3 - 5), Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Buhuşi (f. 7 - 9) şi Palatul Copiilor Bacău (f. 10 - 12).

În motivarea recursului său, MECTS  a arătat că prima instanţă a respins în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Stoian D. Vasile, nefiind nedovedită calitatea de proprietar a sa sau a  părinţilor săi asupra terenului pentru care solicită să fie pus în posesie şi că sentinţa a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii şi cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, Tabăra R. aflată pe terenul în litigiu făcând parte din domeniul public al statului, ceea ce îi conferă  caracter imprescriptibil, insesizabil şi inalienabil.

A considerat recurentul ca fiind încălcate dispoziţiile art. 304 pct. 4 şi 9 şi cele ale art.3041 Cpc.

Comisia locală Buhuşi a solicitat modificarea în totalitate a sentinţei civile nr.715/2010 în sensul respingerii ca nefondate a plângerii formulate  de Stoian V., întrucât terenul în suprafaţă de 2400 m.p. pe care e amplasată Tabăra R. face parte din domeniul public al statului, fapt atestat de prevederile art.166 din L.84/1995 şi de lista anexă la HG 1705/2006, nefiind liber de construcţii, astfel cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert Petcu A, construcţii cu privire la care comisia locală nu poate dispune, impunându-se, deci, fie acordarea de teren în compensare pe un alt amplasament, fie acordarea de despăgubiri.

Recursul a fost motivat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.p.c., la dosarul de recurs Comisia locală Buhuşi depunând concluzii scrise (f. 93 - 97).

La rândul său, Palatul Copiilor Bacău a solicitat casarea sentinţei pronunţate de judecătorie cu motivarea că prima instanţă a ignorat dispoziţiile L.84/1994 precum şi lista anexă la HG 1705/2006 din care rezultă că  Tabăra R. face parte din domeniul public al statului, încălcând astfel principiul separării puterilor în stat precum şi împrejurarea că pe acest teren este ocupat de construcţii, motiv pentru care reclamantului i s-au făcut două oferte de punere în posesie pe terenuri vecine cu tabăra, oferte refuzate de reclamant care nu a reuşit să demonstreze că el sau părinţii săi  ar fi fost vreodată proprietarii terenului solicitat, nedepunând acte care să dovedească dreptul de proprietate sau să certifice amplasamentul.

La dosarul de recurs, recurentul Palatul Copiilor Bacău a depus concluzii scrise (f. 55 - 57, 89 - 91), regulament de organizare şi funcţionare a palatelor şi cluburilor copiilor (f. 59 - 74), deciziile ISJ Bacău nr. 118/25.04.2001 (f. 75) şi nr. 1392/1.09.2009 (f. 76, 77), HG 491/1995 (f. 99 - 103), L. 1/2011 (f. 114, 115), adresa nr. 32449/27.07.2009 expediată ISJ Bacău de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (f. 116).

La termenul din 28 iunie 2011 Tribunalul a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a se formula concluzii asupra excepţiei lipsei de interes a recurenţilor MECTS şi Palatul Copiilor (f. 53).

Intimatul-reclamant Stoian D. Vasile nu a formulat întâmpinare şi nici cereri de probe în recurs, solicitând prin concluziile orale şi scrise (f. 117 - 119) respingerea recursurilor formulate atât pe excepţie cât şi pe fond.

Examinând actele dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.715/2010 Judecătoria Buhuşi a constatat lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor MEC, Palatul Copiilor Bacău, Clubul copiilor Buhuşi şi Autoritatea Naţională pentru Tineret.

Prin urmare, faţă de soluţia primei instanţe, Tribunalul constată că recursurile formulate de MECTS şi Palatul Copiilor Bacău sunt lipsite de interes, hotărârea pronunţată neconţinând dispoziţii care să instituie în sarcina acestor instituţii obligaţii susceptibile a fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită.

În ceea ce priveşte recursul declarat de Comisia Locală Buhuşi, se reţine că instanţa de judecată a fost învestită cu cererea d-lui Vasile D. Stoian D. Vasile de obligarea a instituţiilor pârâte la punerea sa în posesie pe suprafaţa de 2.400 mp teren identificat în cuprinsul TP 30044/26.06.1996 eliberat pe numele Stoean V. Profira (f. 85 dosar judecătorie vol. I), temeiul în drept al cererii fiind art. 64 din L.18/1991, republicată.

Ulterior, la termenul de judecată din 10 iulie 2008 (f. 156 dosar judecătorie vol. I) reclamantul precizează că dintr-o eroare de dactilografiere s-a precizat că suprafaţa de teren cu care a solicitat a fi pus în posesie face parte din TP nr.3004/26.06.1996, aceasta fiind doar învecinată cu alte  două suprafeţe cuprinse în titlul de proprietate eliberat autoarei sale, confirmând şi precizând, de asemenea, şi temeiul în drept al cererii sale – dispoziţiile  art.  64 alin. (1) teza a II-a din L. 18/1991, republicată (f. 151, 152 dosar judecătorie vol.I).

Referitor la operaţiunea de punere în posesie, art. 27 din L.18/1991, republicată, stabileşte că „Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile”.

Potrivit art. 64 alin.(1) din acelaşi act normativ, invocat ca temei de drept al cererii deduse judecăţii, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Din analiza dispoziţiilor HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a  modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea  în posesie a proprietarilor, se desprinde concluzia că, în îndeplinirea  atribuţiilor sale, comisia locală poate proceda la punerea în posesie şi înainte de emiterea titlului de proprietate dar după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute.

Aceste dispoziţii care conţin reglementări referitoare la punerea în posesie sunt:

Art.5 lit.i) - Comisiile locale pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;

Art.11 alin.(9) - În toate cazurile cererea poate fi soluţionată şi fără prezenţa solicitantului, dacă acesta nu şi-a exprimat în scris dorinţa de a participa la soluţionare. Prezenţa solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, precum şi la punerea în posesie.

Art. 14 - La cererea proprietarilor sau a moştenitorilor prevăzuţi la art. 27 alin. (2)1 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale înaintează comisiilor judeţene, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererilor, planurile parcelare şi procesul-verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate, însoţite de un extras de carte funciară.

Art.21 alin.(2) - În situaţia în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietatea persoanelor îndreptăţite prevăzute de lege, care nu au primit teren pe amplasamentul iniţial, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. După validarea cererii de reconstituire de către comisia competentă, terenurile acestea vor fi puse la dispoziţia comisiei care efectuează punerea în posesie.

Art. 25 alin.(1) - Terenurile proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat cu personalitate juridică, cu excepţia asociaţiilor cu profil zootehnic care se vor înfiinţa, conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12a). După stabilirea suprafeţei ce revine fiecărui titular şi validarea de către comisiile judeţene a opţiunii lor potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi puşi în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociaţiei.

Art.27 alin.(7)1 - Hotărârile de validare ale comisiei judeţene vor cuprinde, atunci când sunt aplicabile dispoziţiile art. III alin. (1)1 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, un articol distinct prin care se constată trecerea suprafeţei supuse restituirii din domeniul public în domeniul privat al statului sau al localităţilor şi punerea sa la dispoziţie comisiei locale în vederea punerii în posesie.

ART. 34 alin.(1) - Punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general. În situaţia în care volumul lucrărilor depăşeşte posibilităţile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general ai agenţilor economici. Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse de către comisii, în posesie, provizoriu, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. După pronunţarea hotărârii judecătoreşti, punerea în posesie se va face ţinându-se seama de dispoziţiile acesteia.

Alin.(4) - Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 19, şi prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schiţa terenului.

Alin.(7) - La înmânarea titlurilor de proprietate cheltuielile ocazionate de expedierea încunoştinţărilor vor fi achitate, pe bază de chitanţă, de persoanele care primesc titlurile.

Art. 36 alin.(1) - Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.

În cauza de faţă, intimatul-reclamant nu a obţinut până la momentul soluţionării recursului (prin procedura reglementată de dispoziţiile legii fondului funciar, de plângere împotriva propunerii comisiei locale), validarea cererii sale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 2400 mp teren identificată în schiţa anexă la raportul de  expertiză efectuat în cauză de expert tehnic Ghiurcă M. (f. 360 ş.u. dosar judecătorie vol. II) şi pe cale de consecinţă nu poate beneficia nici de protecţia oferită de dispoziţiile art. 64 din L. 18/1991.

În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C.p.c., admiţând recursul declarat de Comisia Locală Buhuşi, Tribunalul va modifica în parte sentinţa recurată şi va respinge plângerea având ca obiect „obligare la punere în posesie”, astfel cum a fost precizată, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.