Renunţarea părţilor contractante la pactul comisoriu inserat în contract. Efecte

Decizie 609 din 19.06.2008


Renunţarea părţilor contractante la pactul comisoriu inserat în contract. Efecte

C.civ., art. 969 alin. (2)

Potrivit art. 969 alin. (2) C.civ., părţile contractante pot revoca convenţiile prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege.

Astfel, dacă potrivit pactului comisoriu inserat în contract, contractul este considerat rezolvit de plin drept, pentru neplata diferenţei de preţ până la termenul stabilit, iar ulterior, în cursul procesului cumpărătorul plăteşte această diferenţă, iar vânzătorul o acceptă, înseamnă că părţile au renunţat la pactul comisoriu, acceptând executarea contractului.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă, decizia civilă nr. 609 din 19 iunie 2008

Prin Decizia civilă nr. 254 din 9 noiembrie 2007, Tribunalul Caraş-Severin a respins apelul declarat de pârâtul B.S.F. împotriva Sentinţei civile nr. 1445 din 23 mai 2007, pronunţată de Judecătoria Reşiţa.

În consecinţă, Tribunalul a confirmat hotărârea primei instanţe, care a admis acţiunea formulată de S.C. „R.” S.A. Reşiţa, în contradictoriu cu pârâţii B.S.F., C.V. şi C.I., sens în care a constatat că a intervenit rezilierea de drept a contractului de vânzare-cumpărare în rate nr. 691, pentru neplata preţului la termen de către pârâţi, şi a dispus evacuarea necondiţionată a pârâţilor din imobil.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că între pârâţi s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare în rate nr. 691/09.03.2005 cu privire la imobilul în litigiu pentru preţul de 85.841.800 lei (Rol), preţ din care s-a plătit cu titlu de avans 10.000.000 lei (Rol), iar prima rată în sumă de 4.750.000 lei (Rol), care trebuia achitată până la 30.03.2005, şi nici următoarele 11 rate nu au fost achitate.

Prima instanţă a mai avut în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare părţile au inserat un pact comisoriu de gradul IV, potrivit căruia, în caz de neachitare a preţului stabilit, contractul se consideră rezolvit de plin drept, astfel că, în baza art. 969 şi 970 C.civ., a admis acţiunea reclamantei.

Prin cererea de apel pârâtul B.S.F. a solicitat desfiinţarea sentinţei cu consecinţa respingerii acţiunii motivând neplata preţului datorită unor grave dificultăţi financiare.

Tribunalul a apreciat că este nefondat apelul declarat de pârât în cauză, cu motivarea că pactul comisoriu inserat în contractul de vânzare-cumpărare operează pe deplin drept şi fără somaţie, simpla împlinire a scadenţei antrenând desfiinţarea de plin drept a contractului.

Împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs pârâtul B.S.F., solicitând admiterea recursului şi modificarea ambelor hotărâri în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

În motivare, pârâtul recurent a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. şi art. 969, 970, 1020 şi 1021 C.civ., reiterând motivele invocate în apel, în sensul că din cauza unor grave dificultăţi financiare nu a putut achita la termen ratele şi, de aceea, de comun acord s-a procedat la achitarea ratelor cu penalităţi de 0,5% pe zi de întârziere, conform art. 3 din contract, astfel încât clauzele contractuale trebuiau interpretate în sensul în care să conducă la producerea efectelor specifice.

Prin Decizia civilă nr. 609 din 19 iunie 2008, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de pârât şi a modificat ambele hotărâri în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. „R.” S.A. Reşiţa.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a avut în vedere considerentele ce succed.

Într-adevăr, în cazul pactului comisoriu de gradul IV contractul se consideră rezolvit de plin drept, situaţie în care instanţa judecătorească sesizată nu mai are nici posibilitatea să acorde termen de graţie, numai că prin chitanţele depuse în recurs pârâtul recurent a făcut dovada achitării către reclamanta intimată S.C. „R.” S.A. Reşiţa a diferenţei de preţ de 7.494,18 lei din totalul de 8.594,18 lei, aspect confirmat şi de către reclamanta intimată prin scriptul depus în recurs şi prin care aceasta a arătat că este de acord ca penalităţile neachitate să fie plătite în rate, astfel că la achitarea ultimei rate de penalităţi îi va întocmi pârâtului recurent actele necesare întabulării.

Astfel, din cele evidenţiate mai sus rezultă că părţile, prin acordul lor comun (mutuus dissensus), au renunţat la pactul comisoriu de gradul IV inserat în contract, respectiv au revocat prin voinţa lor comună, potrivit art. 969 alin. (2) C.civ., partea din contract privitoare la acest pact comisoriu.

Cu alte cuvinte, prin acceptarea plăţii diferenţei de preţ, reclamanta intimată a fost de acord cu executarea contractului, conform art. 1021 C.civ., ceea ce înseamnă, implicit, că a renunţat la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare, nemaiexistând nici un motiv pentru menţinerea hotărârilor pronunţate.