Litigiu între profesionişti. Suspendarea provizorie a executării vremelnice a hotărârii apelate. Condiţii

Sentinţă civilă 10 din 15.02.2012


Litigiu între profesionişti. Suspendarea provizorie a executării vremelnice a hotărârii apelate. Condiţii

- Codul de procedură civilă – art. 280, art. 581

Până la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei consemnării unei cauţiuni, al cărei cuantum îl va fixa instanţa. Deşi suspendarea executării este facultativă, ea trebuie dispusă de instanţă atunci când o asemenea măsură se justifică, condiţionat însă de o motivarea convingătoare şi de depunerea unei cauţiuni, ca o garanţie împotriva eventualelor acte de rea-credinţă.

Printro soluţie de suspendare provizorie, bazată pe considerente referitoare la aparenţa producerii unui prejudiciu ca urmare a executării silite vremelnice şi necesitatea ca acesta să fie evitat, nu se încalcă condiţia neprejudecării fondului, iar posibilitatea întoarcerii executării, raportat la existenţa dispoziţiilor legale incidente în speţă, nu înlătură o atare soluţie, aceasta nefiind exclusă, ci, dimpotrivă, reglementată de legiuitor, chiar dacă debitorii au deschisă şi calea contestaţiei la executare şi cea a suspendării executării în cadrul acestei proceduri, ca şi posibilitatea solicitării suspendării executării sentinţei în cadrul apelului cu care, de altfel, este corelată.

Sentinţa civilă nr. 10 din 15 februarie 2012, Secţia a II-a civilă

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timişoara în data de 29 decembrie 2011, Societatea Cooperativă C. Vladimirescu a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea executării sentinţei civile nr. 1056 din 1 noiembrie 2011 a Tribunalului Arad până la soluţionarea cererii formulate, în temeiul art. 280 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă, în cadrul apelului declarat împotriva aceleiaşi hotărâri.

Reclamanta a arătat că urgenţa cererii sale derivă din dorinţa de a preveni o pagubă iminentă şi care nu i s-ar mai putea repara, ce se explică prin caracterul executoriu al hotărârii tribunalului, caracter care o obligă la executarea unor dispoziţii care, din punctul său de vedere, au la bază premize care nu corespund stării de fapt, respectiv sistemului judiciar român. În ceea ce priveşte măsurile dispuse de instanţă în vederea repunerii părţilor în situaţia anterioară divizării, urgenţa este indiscutabilă, fiind dispusă măsura radierea din registrul comerţului a înregistrării divizării, respectiv rectificarea cărţilor funciare. Cu privire la evacuare şi la plata sumei de 6.210,00 lei, urgenţa poate fi explicată prin aceea că doreşte să evite cheltuielile aferente unei executări silite iminente, respectiv evitarea perturbării activităţii sale. Se subliniază faptul că sediul reclamantei se află într-unul din imobilele din care s-a dispus evacuarea, fapt care explică cu atât mai mult dorinţa de suspendare a executării unei sentinţe care, în opinia sa, are toate şansele să fie schimbată în tot în urma judecării apelului declarat de societatea reclamantă. Sub acest aspect, Curtea de Apel Timişoara, printr-o soluţie de speţă, a statuat că, în condiţiile în care prin cererea de apel se invocă vicii ale hotărârii atacate, de natură să atragă anularea acesteia, se justifică suspendarea vremelnică a efectului executoriu al hotărârii până la data la care instanţa învestită cu soluţionarea apelului se va pronunţa asupra cererii de suspendare formulată în apel. Partea consideră că se află într-o situaţie similară, prin cererea de apel invocând vicii ale hotărârii atacate de natură să atragă schimbarea ei în tot, aspect care justifică suspendarea vremelnică a efectului executoriu al sentinţei tribunalului până la momentul soluţionării cererii de suspendare din cadrul apelului.

Pârâţii, prin întâmpinare, au solicitat respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială ca neîntemeiată, întrucât, pentru a putea fi admisă o asemenea cerere, aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 alin. (1) Cod procedură civilă, şi anume să aibă un caracter grabnic şi de urgenţă, un caracter vremelnic şi să nu prejudece fondul dreptului. Or, cererea reclamantei nu îndeplineşte toate aceste condiţii.

Prin sentinţa civilă nr. 10 din 15 februarie 2012 Curtea de Apel Timişoara a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta Societatea Cooperativă C. Vladimirescu şi a dispus suspendarea provizorie a executării vremelnice a sentinţei civile nr. 1056 din 1 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 4420/108/2009* până la dezlegarea cererii de suspendare din cadrul apelului declarat de societatea reclamantă împotriva acestei hotărâri judecătoreşti.

În considerente s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 278 pct. 8, coroborat cu art. 7208 din Codul de procedură civilă, hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea. Cu toate acestea, art. 280 din acelaşi cod, permite suspendarea executării vremelnice, care se va putea face fie o dată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanţei de apel, alin. (5) al acestui text stabilind inclusiv că, până la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată vremelnic, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4), respectiv darea unei cauţiuni, condiţie îndeplinită în speţă, prin depunerea la grefa Curţii a recipisei nr. 494447/1 din 11 ianuarie 2012, pentru consemnarea sumei de 500 lei, potrivit celor dispuse de instanţă.

În accepţiunea legiuitorului, deşi suspendarea executării este facultativă, ea trebuie dispusă de instanţă atunci când o asemenea măsură se justifică, condiţionat, însă, de o motivarea convingătoare şi de depunerea unei cauţiuni, ca o garanţie împotriva eventualelor acte de rea-credinţă. În scopul apărării drepturilor care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, art. 581 din Codul de procedură civilă prevede că, în cazuri grabnice, la cererea părţii interesate, instanţa poate lua măsuri vremelnice pe calea ordonanţei preşedinţiale, care va putea fi dată şi fără citarea părţilor.

Ordonanţa preşedinţială constituie o procedură specială edictată în vederea rezolvării temporare a unor cazuri al căror caracter grabnic nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun, hotărârea luată pe calea ordonanţei preşedinţiale urmând să aibă un caracter vremelnic, ea neavând scopul de a stabili definitiv drepturile părţilor, dar tinde să păstreze drepturi care s-ar păgubi prin întârziere sau să preîntâmpine o pagubă iminentă şi ireparabilă. Îndeplinirea cerinţelor pentru admisibilitatea cererii de suspendare vremelnică a executării silite trebuie raportată la faza procesuală a executării silite, fără o examinare, chiar şi superficială, respectiv la nivelul aparenţelor, a fondului pricinii. Din această perspectivă, existenţa apelului declarat împotriva hotărârii primei instanţe şi a cererii de suspendare a executării acesteia în cadrul apelului, coroborat cu aspectele invocate de către apelantă referitoare la situaţia sa comercială şi financiară, precum şi la iminenţa executării sale silite, inclusiv prin poprirea conturilor bancare, constituie o aparenţă suficientă în susţinerea dreptului de a cere suspendarea executării.

Urgenţa luării unei măsuri în sensul solicitat există, raportat la dispoziţiile legale menţionate, în condiţiile hotărârilor cu executare vremelnică, chiar dacă partea adversă nu a întreprins încă demersurile necesare pentru executarea silită, executarea celor dispuse de prima instanţă fiind iminentă, iar împrejurarea că apelul are termen fixat la data de 20 februarie 2012 nu exclude, de plano, netemeinicia cererii de suspendare provizorie, fiind posibil ca judecata să se amâne, pentru diverse motive, inclusiv sub aspectul soluţionării cererii de suspendare a executării vremelnice.

Printro soluţie de suspendare provizorie, bazată pe considerente referitoare la aparenţa producerii unui prejudiciu ca urmare a executării silite vremelnice şi necesitatea ca acesta să fie evitat, nu se încalcă condiţia neprejudecării fondului, iar posibilitatea întoarcerii executării, raportat la existenţa dispoziţiilor legale incidente în speţă, nu înlătură o atare soluţie, aceasta nefiind exclusă, ci, dimpotrivă, reglementată de legiuitor, chiar dacă debitorii au deschisă şi calea contestaţiei la executare şi cea a suspendării executării în cadrul acestei proceduri, ca şi posibilitatea solicitării suspendării executării sentinţei în cadrul apelului cu care, de altfel, este corelată.

Cel puţin în aparenţă, eventualul prejudiciu pe care l-ar încerca pârâţii ca urmare a lipsei de folosinţă a bunurilor ar putea fi acoperit cu mai multă uşurinţă decât prejudiciul pe care l-ar suferi reclamanta, în condiţiile în care societatea îşi are sediul social în unul dintre aceste imobile, chiar dacă celălalt este închiriat unei alte persoane juridice, inopozabilitatea titlului faţă de terţi, invocată în apărare de către pârâţi, deşi reală, ca de altfel şi susţinerile lor referitoare radierea dreptului real din cartea funciară ori a înscrierilor din registrul comerţului privitoare la modificarea actului constitutiv, neputând determina respingerea cererii de suspendare provizorie în condiţiile în care, dacă instanţa dispune o astfel de măsură, nu o poate face numai în ceea ce priveşte o parte a măsurilor adoptate de judecătorul fondului.

În consecinţă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, motiv pentru care cererea a fost admisă, în sensul că s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinţei primei instanţe până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa de apel.