Recurs-Proces funciar

Dosar nr.4303/327/2008

DECIZIA CIVILĂ NR.81

Şedinţa publică din data de 05 februarie 2009

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea înregistrata la Judecătoria Tulcea la 08.09.2008, reclamanta ....... a solicitat instanţei desfiinţarea hotărârii nr.411/2008 emisa de către pârâta Comisia judeţeană de fond funciar, precum si reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 246 de metri pătraţi de teren intravilan situată in municipiul Tulcea.

Prin sentinţa civilă nr.3125/21 nov.2008 Judecătoria Tulcea a respins cererea formulată de reclamantă, ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 246 de metri pătraţi de teren intravilan situat municipiul Tulcea ce a aparţinut bunicului sau ........ Autorii reclamantei, potrivit propriilor susţineri au deţinut acest teren până in anul 1980 când a fost preluat fără nici un titlu de autorităţile locale din acea vreme in vederea lărgirii străzii si creării unui sens giratoriu (din .....).

Pentru rezolvarea prezentei cauze, instanţa a apreciat necesar să se stabilească aplicabilitatea legilor funciare in privinţa reconstituirii terenului cerut si numai în măsura in care acest lucru este posibil se vor analiza si celelalte elemente de legalitate si temeinicie ale solicitării.

Potrivit art.1 alin.1 din Legea 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989 … , se restituie, în natură, în condiţiile prezentei legi. Prin urmare, legea cadru in materie de restituiri de imobile este din anul 2001 legea 10, celelalte prevederi in materie de retrocedare având caracter special.

De asemenea, conform art.8 alin.1 din aceeaşi lege, nu intră sub incidenţa legii 10/2001, terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Din această prevedere legala rezulta ca terenurile extravilane  nu sunt vizate de legea 10/2001, iar dintre terenurile intravilane sunt excluse de la aplicabilitatea acestei legi doar acelea care sunt vizate de legile funciare si care au fost cerute conform legii 18/1991 si legii 169/1997.

Imobilul în discuţie nu este unul care să se circumscrie ipotezelor reglementate de art.23-26 din legea 18/1991 pentru ca detenţia terenului de 246 de metri pătraţi nu aparţinea reclamantei, si nici celor prevăzute de art.36 alin.1-5 din aceeaşi lege pentru ca premisele din aceste texte nu sunt realizate in cauza (textele legale enumerate mai sus fiind cele care, in sistemul legilor funciare, reglementează retrocedarea terenurilor intravilane).

Astfel, terenul în discuţie nu este unul care sa fi fost primit in folosinţa veşnică sau pe perioada existentei construcţiei de la stat (alin.2); nu a făcut obiectul unei înstrăinări in perioada 1974-1989 care sa determine aplicarea art.30 din lg.58/1974 (alin.3); de asemenea nici nu a fost preluat la stat cu titlu, adică prin aplicarea unor acte normative speciale de preluare (alin.5).

Invocarea prevederilor art.2 din legea 18/1991 nu poate fi primita de către instanţă pentru ca acest text se refera la o enumerarea a categoriilor posibile de terenuri, fără ca acest lucru sa însemne ca ele formează in exclusivitate obiectul de reglementare ala acestei legi. Apoi, prevederile art.11 alin.21 din legea 18/1991, nu schimba cu nimic considerentele de mai sus ale instanţei pentru ca si in sistemul legilor funciare pot fi terenuri (nu neapărat intravilane) care au fost preluate fără nici un titlu de către stat si care sunt supuse reconstituirii in baza acestor legi funciare (respectiv fără limitări pentru terenurile extravilane si cu limitări si condiţii- art.23-26 si 36 din legea 18/1991- pentru cele intravilane).

Terenul în discuţie este unul intravilan care nu se încadrează in ipotezele art.23-26 şi 36 din legea 18/1991, astfel ca el, prin intermediul art.8 din legea 10/2001, este supus dispoziţiilor de retrocedare prevăzute de aceasta din urma (art.2 lit.i din legea 10/2001, spre exemplu).

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal, a formulat recurs reclamanta ......., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Arată în esenţă recurenta că, cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.18/1991, şi de asemenea, că a făcut dovada faptului că este moştenitoarea defunctului ......., bunicul său, la dosarul de fond existând şi actele doveditoare ale dreptului de proprietate.

Examinând hotărârea atacată, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, se reţine că recursul este neîntemeiat.

Recurenta reclamantă a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 246 mp. teren situat în intravilanul mun.Tulcea şi care a aparţinut bunicului său ........

A mai susţinut recurenta şi faptul că, auitorii săi au deţinut acest teren până în anul 1980 când a fost preluat fără nici un titlu de autorităţile locale din acea vreme în vederea lărgirii străzii şi creării unui sens giratoriu.

În rezolvarea acestei cauze, în mod corect instanţa de fond a stabilit aplicabilitatea legilor funciare în privinţa reconstituirii terenului.

Imobilul în cauză, nu este unul la care să se aplice prevederile art.23 – 26 din Legea nr.18/1991 întrucât detenţia terenului de 246 mp. nu aparţinea recurentei reclamante şi nici celor prevăzute de art.36 alin.1 – 5 din aceeaşi lege deoarece premisele din aceste texte nu sunt realizate în cauză, ele reglementând în sistemul legilor funciare retrocedarea terenurilor intravilane.

Terenul nu este unul care să fi fost primit în folosinţă veşnică, sau pe perioada existenţei construcţiei de la stat (alin.2); nu a făcut obiectul unei înstrăinări în perioada 1974 – 1989 care să determine aplicarea art.30 din Legea nr.58/1974 (alin.3) şi de asemenea, nici nu a fost preluat la stat cu titlu, prin aplicarea unor acte normative speciale de preluare (alin.5).

Totodată, se mai reţine faptul că, invocarea prevederilor art.2 din Legea nr.18/1991, de asemenea nu poate fi primită, întrucât acest text de lege enumeră o categorie posibilă de terenuri, fără ca ele să formeze în exclusivitate obiectul de reglementare al acestei legi.

Terenul în discuţie este unul intravilan care nu se încadrează în prevederile art.23-26 şi art.36 din Legea nr.18/1991, fiind supus dispoziţiilor de retrocedare prevăzute de Legea nr.10/2001 (art.8).

Pentru aceste considerente, hotărârea instanţei de fond fiind temeinică şi legală, urmează a respinge recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare