Infracţiuni silvice

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 7/R

Şedinţa publică din 25 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE DRR - judecător

Judecător ANM

Judecător CI

Grefier ITP

Cu participare procuror – AB–Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, împotriva încheierii Camerei de Consiliu  nr.9 din data de 23.01.2013, pronunţată de Judecătoria Braşov, in dosar penal nr.1872/197/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă intimaţii inculpaţi GG, MC şi MSG, în stare de deţinere din Arestul IJP Braşov şi asistaţi de avocat  ales Radu Sorin, cu delegaţie la dosar.

Dezbaterile în cauză au fost înregistrate conform art. 304 Cod procedură penală .

Procedura  de citare este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către, după care;

În temeiul art. 70 Cod procedură penală, instanţa procedează la verificarea identităţii recurenţilor inculpaţi GG, MC  şi MSG cărora  l-i se aduce la cunoştinţă motivul prezenţei  în instanţă şi  fapta ce formează obiectul cauzei.

Nefiind chestiuni prealabile de invocat, în temeiul art.70 al.2 Cod procedură penală, instanţa  aduce la cunoştinţa intimaţilor inculpaţi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-le  totodată atenţia că  ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor, precum şi obligaţia de a anunţa instanţa  în scris, în 3 zile , orice schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal.

Intimaţii inculpaţi GG, MC şi MSG, arată că  nu doresc să declare în faţa instanţei de recurs.

Întrebate fiind părţile, arată că nu mai sunt alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată  cauza in stare de judecată si acordă părţilor cuvântul la dezbateri  asupra recursului.

Reprezentanta parchetului având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii atacate şi în cadrul rejudecării, admiterea propunerii e arestare preventivă a inculpaţilor pentru perioada solicitată de procurorul de caz şi pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestora.

Arată că din încheierea recurată rezultă că instanţa de fond a constatat ca fiind întrunite condiţiile obiective prev.de art.143 Cod procedură penală, indicii temeinice din care rezultă că respectiva infracţiune a fost săvârşită de către inculpaţi, modalitatea în care au fost surprinşi, şi obiectele cu care au fost surprinşi, iar din procesul verbal întocmit la faţa locului rezultă că  arborii au fost tăiaţi cu topoarele.

Relativ la temeiurile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală, instanţa de fond a constat că aceste temeiuri privind condiţia subiectivă nu sunt întrunite în cauză, raportat la circumstanţele reale şi cele personale ale inculpaţilor, respectiv lipsa antecedentelor penale.

Apreciază aceste argumente ca neîntemeiate. Lipsa motofierăstrăului dar prezenţa topoarelor, apte pentru doborârea celor patru arbori, sunt suficiente indicii pentru reţinerea condiţiei  obiective raportat la legea silvică, dar şi acest fenomen infracţional din zonă, impun măsuri ferme din partea organelor de cercetare penală pentru descurajarea acestui fenomen.

În subsidiar, în situaţia în care, raportat la lipsa antecedentelor penale, se va aprecia necesară aplicarea unei măsuri preventive mai blânde, solicită luarea măsurii obligării inculpaţilor de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu stabilirea obligaţiilor ce se impun pentru verificarea comportamentului şi activităţilor pentru prevenirea altor fapte.

Apărătorul ales al intimaţilor inculpaţi, avocat Radu Sorin având cuvântul, solicită respingerea recursului Parchetului şi menţinerea încheierii instanţei de fond ca legală şi temeinică. În mod corect instanţa de fond, analizând actele dosarului, a apreciat că la acest moment nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru arestarea preventivă a inculpaţilor, având în vedere latura subiectivă a prev.art.148 lit.f Cod procedură penală privind pericolul concret pentru ordinea publică, raportat la lipsa antecedentelor penale, dar şi la  împrejurarea că inculpaţii nu puteau reteza arborii respectivi cu toporul.

Solicită a se observa că de la depistarea lor din 10.01.2013, aceştia nu s-au opus arestării, sau prezentat de bună voie la poliţie şi în faţa instanţelor de judecată, dând dovadă de cooperare cu instanţa şi cu organele de cercetare penală, astfel că scopul avut în vedere de legiuitor poate fi atins şi cu inculpaţii în stare de libertate.

Ca argument împotriva afirmaţiilor acuzării, arată că au fost găsiţi trei arbori doborâţi, din care unul a fost retezat cu motofierăstrăul, asupra inculpaţilor fiind găsit material lemnos cu dimensiuni reduse, iar secţionarea arborilor nu a fost realizată cu topoare.

Relativ la cererea în subsidiar formulată de reprezentanta parchetului pentru măsura preventivă alternativă, solicită a se avea în vedere că  inculpaţii MC şi MSG, lucrează fără forme legale în Zărneşti, iar dacă se impune o măsură preventivă alternativă solicită aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara, pentru a se putea deplasa la locul de muncă din Zărneşti.

Intimatul  inculpat GG având ultimul cuvânt, arată că nu au tăiat ei arborii, ci erau trântiţi la pământ deja.

Intimatul inculpat MC având ultimul cuvânt, arată că nu au tăiat ei copacii. Are 5 copii, a adunat lemne de foc şi când să plece cu crăcile, a venit poliţia.

Intimatul inculpat MSG  având ultimul cuvânt, arată că nu  e adevărat că au tăiat ei copacii. Toată pădurea era dărâmată. Nu trebuie pusă pe ei fapta. Are 5 copii, a adunat lemne de foc. A lucrat la patron la Zărneşti fără acte, la numitul Vasile unde trage lemne de la pădure .

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra recursului penal de faţă ,

Constată că prin încheierea nr. 9/23.01.2013 Judecătoria Braşov a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov privind arestarea preventivă a inculpaţilor GG, MC şi  MSG.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că prin referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov nr. 1011/P/2013 din data de 23.01.2013, înregistrat la aceasta instanţa sub numărul de mai sus, s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive, în baza art. 148 lit. f Cod procedură penală, faţă de inculpaţii GG, MC şi MSG, fiecare fiind cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional prev. de art. 108 al. 1 lit. c, al. 2 lit. a din Legea 48/2008 şi furt de arbori din păduri prev. de art. 110 al. 1 lit. c, al. 2 lit. a din Legea 46/2008, în cazul inculpatului Mihai fiecare dintre fapte cu aplic. art. 37 lit. a Cp, în final cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal .

Analizând actele şi lucrările dosarului,prima  instanţă a  reţinut următoarele:

La data de 15.01.2013, prin rezoluţie a organelor de poliţie, s-a dispus începerea urmării penale împotriva celor trei inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 108 al. 1 lit. c, al. 2 lit. a din Legea 46/2008 şi art. 110 al. 1 lit. c, al. 2 lit. a din Legea 46/2008, cu aplic. art. 33 lit. a Cp, rezoluţia fiind confirmată de procuror la aceeaşi dată.

Prin ordonanţa din data de 23.01.2013 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului MSG prin reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cp precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de cei trei inculpaţi pentru cele două infracţiuni amintite mai sus.

În data de 22.01.2013 s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii pentru 24 de ore cu privire la cei trei inculpaţi iar la data de 23.01.2013 s-a formulat propunere de arestare preventivă în ceea ce-i priveşte pe aceştia.

Analizând propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, instanţa reţine că arestarea inculpatului poate fi realizată în condiţiile art. 148 Cod procedură penală, respectiv dacă sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 Cod procedură penală  şi există unul dintre cazurile enumerate în cuprinsul acestei dispoziţii legale.

Pentru a reţine existenţa unor astfel de indicii instanţa a avut în vedere procesul verbal de depistare  cu privire la faptul că la data de 10.01.2013 cei trei inculpaţi au fost surprinşi de agenţi din cadrul Poliţiei Săcele în timp ce sustrăgeau material lemnos, în fapt aceştia legând de cai câte o bucată dintr-un arbore specia fag, în zonă fiind identificaţi un număr de 4 arbori proaspăt tăiaţi. Asupra inculpaţilor au fost găsite bunuri care puteau fi folosite la săvârşirea infracţiunilor, respectiv topoare, pene metalice, lanţuri. De asemenea, fiind audiaţi în cauză, cei trei inculpaţi au recunoscut prezenţa în pădure, la locul menţionat în procesul verbal, precum şi intenţia sustragerii de material lemnos, negând însă tăierea arborilor în acest scop, susţinând că i-au găsit deja doborâţi.

Aceste declaraţii sunt însă contrazise de declaraţiile lui CG  care a relatat că am auzit zgomot de lovituri de topor urmat la scurt timp de căderea unui arbore, declaraţii similare fiind oferite şi de CIC (fl. 27) şi SC (fl. 28).

În ceea ce priveşte aplicabilitatea art. 148 lit. f Cpp, reţinut ca temei al propunerii de arestare, deşi este îndeplinită condiţia obiectivă privind pedeapsa prevăzută de lege care este mai mare de 4 ani închisoare, instanţa a considerat că nu există pericolul concret la care face referire acest text de lege astfel că apreciază că acesta nu îşi găseşte aplicabilitatea în speţă.

Astfel, instanţa a avut în vedere faptul că inculpaţii s-au deplasat în pădure cu instrumente care nu sunt apte să ducă la producerea unui prejudiciu important, tăierea arborilor doar cu topoare necesitând evident un timp mai îndelungat în raport cu ipoteza utilizării unor instrumente adecvate (de exemplu, motofierăstrău) care ar fi putut fi procurate cu uşurinţă de inculpaţi. Fiind surprinşi de organele de poliţie la faţa locului, aceştia nu au încercat să fugă, manifestând în acest fel o atitudine de asumare a responsabilităţii dar şi de respect faţă de autorităţile statului, de natură a indica o periculozitate mai redusă a acestora.

Cel mai important element în opinia instanţei l-a reprezentat însă faptul că nici unul dintre inculpaţi nu a fost anterior condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni similare şi nici nu au fost furnizate date cu privire la eventuale sancţiuni contravenţionale pentru asemenea fapte astfel că nu se poate reţine un caracter de obişnuinţă a procurării lemnului în această formă ilicită. Mai mult, inculpaţii G şi M nu au antecedente penale de nici un tip în timp ce inculpatul M a fost condamnat o singură dată pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală. În raport de acestea, nu există nici un fel de date care să susţină afirmaţiile din referatul procurorului cu privire la faptul că inculpaţii îşi câştigă mijloacele de subzistenţă prin săvârşirea de infracţiuni contra patrimoniului, indiferent de tipul acestora.

Prin urmare, fără a ignora amploarea acestui tip de fenomen infracţional, instanţa consideră că în privinţa celor trei inculpaţi nu există nici o informaţie din care să rezulte că anterior datei de 10.01.2013 au contribuit la acest fenomen sau că după pronunţarea prezentei vor avea un comportament infracţional similar, rezultând astfel lipsa pericolului concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termenul legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov criticând-o pentru netemeinicie, solicitând raportat la circumstanţele reale ale faptelor cu caracter organizat, pentru care există indicii temeinice la dosar, admiterea propunerii de arestare preventivă dar şi la circumstanţele personale ale inculpaţilor - fără loc de muncă sau altă sursă de venit şi care îşi câştigă existenţa din săvârşirea de infracţiuni silvice, casarea încheierii, admiterea propunerii şi dispunerea faţă de cei trei inculpaţi a măsurii arestării preventive.

 Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate Tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte existenţa unor date şi indicii temeinice în sensul dispoziţiilor art. 143 CPP, ca o condiţie prealabilă pentru a justifica arestarea preventivă a unei persoane şi totodată ca o garanţie împotriva unei privări arbitrare de libertate, instanţa reţine că, în interpretarea art. 5 par.1 lit.c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a considerat că existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prev de legea penală, presupune fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care se solicită arestarea.

Astfel ,Tribunalul constată că în mod judicios prima instanţă a constatat că materialul  probator administrat în cauză până în prezent  confirmă existenţa unor astfel de indicii temeinice care să justifice o presupunere rezonabilă în sensul că inculpaţii ar fi putut săvârşi  infracţiunile deduse judecăţii astfel: procesul verbal de depistare întocmit de organele de u.p.,declaraţiile martorilor CG, CI, SC care se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor.

În ceea ce priveşte temeiul prev de art 148 lit f Codul de procedura penală solicitat a fi reţinut la arestarea preventivă a acestui inculpat,Tribunalul constată că în mod judicios prima instanţă a constatat că nu este îndeplinită condiţia subiectivă raportat la circumstanţele reale  ale faptei dar  în special la cele personale ale inculpaţilor. Astfel inculpaţii G şi M nu au antecedente penale de nici un tip în timp ce inculpatul M a fost condamnat o singură dată pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală, nici unul dintre inculpaţi nu a fost anterior condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni similare şi nici nu au fost furnizate date de acuzare cu privire la eventuale sancţiuni contravenţionale pentru asemenea fapte astfel că nu se poate reţine un caracter de obişnuinţă a procurării lemnului în această formă ilicită (astfel cum susţine procurorul prin motivele de recurs),au o locuinţă stabilă,au avut o poziţie relativ sinceră şi de regret în cursul procedurii. În consecinţă actele dosarului nu conturează în sarcina inculpaţilor acea persistenţă infracţională de natură a justifica temerea că lăsat în libertate aceştia s-ar implica în fapte similare constituind în acest fel un pericol cert pentru ordinea publică. Împrejurarea că în cauză s-a început urmărirea penală, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi se continuă cercetarea penală constituie de asemenea un răspuns ferm al autorităţilor statului faţă de faptele reprobabile pentru societate,scopul procesului penal putând fi atins şi cu cercetarea acestor inculpaţi în stare de libertate. 

În consecinţă în baza art 385/15al 1 pc 1 lit b Cod procedură penală, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi va menţine încheierea recurată ca fiind legală şi temeinică.

Văzând şi dispoziţiile art. 189,192 al 2  Cod procedură penală,

Domenii speta

Spete similare