Exceptia inadmisibilitatii actiunii

R O M A N I A

TRIBUNALUL BRASOV

SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINTA CIVILA NR. 3876/CA

Sedinta publica din data de 18 iunie 2012

Completul compus din:

PRESEDINTE – M.O.

GREFIER – D. M.

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra cererii formulate in baza Legii contenciosului administrativ,

de reclamantul T.I. in contradictoriu cu paratele Universitatea Transilvania Brasov si COMISIA DE INTOCMIRE A

METODOLOGIEI DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A ALEGERILOR DIN UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV, avand ca obiect „

anulare act administrativ”.

La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal indeplinita.

Dezbaterile in fond asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din 11 iunie 2012,  cand partile

au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din

prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea partilor de a depune concluzii scrise , in baza art. 146 Cod

procedura civila a amanat pronuntarea pentru data de 18 iunie 2012.

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de fata:

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 953/62/2012, reclamantul T.I. a chemat in judecata

pe paratele UNIVERSITATEA TRANSILVANIA si COMISIA DE INTOCMIRE A METODOLOGIEI DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A

ALEGERILOR DIN UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, solicitand anularea art. 23 din Cap. 2 a MODA, validata de Senatul

Universitatii la 26.07.2011 si obligarea paratelor la reformularea acestui articol cf. Leg. 1/2011. Reclamantul a

solicitat si suspendarea executarii art. 23 pana la solutionarea cauzei pe fond.

In motivare, reclamantul arata ca prin art. 23 din MODA se stabilesc conditii e care candidatii la functia

de rector trebuie sa le indeplineasca, respectiv. „ sa fie personalitati stiintifice si academice, avand gradul

didactic de profesori universitari, conducatori de doctorat”.

Legea 1/2011, la art. 118 si 123, stabileste principiile care stau la baza invatamantului superior,

precizandu-se ca principiul autonomiei universitare este cel mai important principiu de care trebuie sa se tina

seama.

Autonomia universitara, cf. art. 123, se exprima prin dreptul fiecarei universitati de a stabili propria

misiune, strategie , structura, organizare si gestionare, dar cu stricta respectare a legislatiei in vigoare. Nu

pot fi incalcate, asadar, normele juridice interne sau internationale. Prin MODA nu se poate adauga la Leg.

1/2011.

Reclamantul apreciaza ca prin art. 23 din MODA au fost incalcate dispozitiile art. 209 si 210 din leg.

1/2011, intrucat s-au adaugat, la conditiile legale, limitativ prevazute, si conditii suplimentare. In acest fel,

se incalca si dispozitiile art. 54 din Constitutia Romaniei.

Reclamantul precizeaza ca a contestat, pe calea plangerii prealabile, dispozitiile art. 23 din MODA care

imbraca forma abuzului de drept prin completarile introduse. Sustine ca se ingradeste accesul spre functia de

rector a multor cadre universitare competente si cu reale calitati manageriale de rector si care, printr-un

management performant, ar putea imbunatati substantial calitatea procesului didactic si a activitatii de cercetare

in cadrul universitatii.

Un alt aspect al art. 23 din cap. 2 al MODA este si faptul ca prevede ca „pot candida la functia de rector

si personalitati care nu au gradul didactic de profesor universitar, dar care indeplinesc criteriile de abilitare,

cf. Legii Educatiei Nationale. Pentru celelalte functii pot candida numai persoane care au titlu de doctor”.

Aceasta prevedere este restrictiva la fel ca si cele din prima parte a art. 23 deoarece in cadrul Universitatii

Transilvania nu a fost abilitat nici un cadru didactic sau cercetator stiintific, metodologia de abilitare nefiind

elaborata.

Aceasta prevedere a fost facuta, desigur, pentru a induce in eroare atat candidatii la functia de rector,

cat si alte persoane si institutii ce ar putea avea statutul adaugat la lege (abilitati), lucru considerat

inadmisibil si care echivaleaza cu incalcarea legii.

In drept, se invoca art. 1, 8, 15 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 , art. 118, 123,

209, 210 si urm. din Leg. 1/2011.

In probatiune, reclamantul a depus Metodologia De Organizare Si Desfasurare A Alegerilor Din Universitatea

Transilvania, calendarul alegerilor, plangerea prealabila, raspunsul dat de parata.

Actiunea a fost legal timbrata.

Prin intampinare (fila 26), paratele au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei de

intocmire a Metodologiei De Organizare Si Desfasurare A Alegerilor Din Universitatea Transilvania fata de art. 2

lit. c din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004  si art. 88 din MODA, intrucat aceasta metodologie a

fost adoptata prin vot de Senatul Universitatii. De asemenea, se invoca exceptia inadmisibilitatii fata de

indeplinirea tardiva a procedurii prealabile. Pe fond, paratele au facut doar aparari cu privire la cererea de

suspendare a executarii. Prin concluziile scrise depuse la data de 18.06.12, paratele au formulat aparari si pe

fondul cauzei, invocandu-se autonomia universitara, asa cum e definita de art. 123 al. 2 din Leg. 1/2011 si de

Carta Universitatii Transilvania din Brasov. Se arata ca Metodologia a fost transmisa Ministerului Educatiei,

Cercetarii, Tineretului si Sportului care, cf. art. 128 al. 5 din Leg. 1/2011, a emis Rezolutia pozitiva privind

avizul de legalitate, apreciindu-se, asadar, ca Metodologia este conforma cu legislatia in  vigoare.

Cererea de suspendare a executarii art. 23 din Cap. 2 MODA a fost respinsa prin Incheierea din data de

05.03.2012.

Pentru solutionarea exceptiei inadmisibilitatii actiunii, instanta a solicitat paratelor sa faca dovada

comunicarii MODA catre reclamant. S-a depus dovada publicarii MODA pe site-ul Universitatii si o corespondenta

purtata cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Reclamantul a depus o nota de sedinta prin care si-a exprimat punctul de vedere cu privire la exceptiile

invocate. De asemenea, acesta a depus inscrisuri din care rezulta conditii indeplinite de rectori la alte

universitati din tara.

Exceptiile invocate au fost unite cu fondul.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile aflate la dosar.

Analizand actele si lucrarile dosarului si, deliberand cu prioritate asupra exceptiilor invocate, in 

conditiile art. 137 al. 2 Cod Procedura Civila, instanta retine urmatoarele:

Pentru solutionarea exceptiei inadmisibilitatii actiunii trebuie lamurita, mai intai, natura actului supus

controlului, respectiv daca este un act administrativ individual sau unul cu caracter normativ.

Fata de definitia data de art. 2 lit. c din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 si de cele

stabilite prin Metodologia De Organizare si Desfasurare a Alegerilor din Universitatea Transilvania (MODA) este

evident ca aceasta Metodologie este un act administrativ normativ, intrucat cuprinde reglementari de principiu

aplicabile unui numar nedeterminat de persoane (erga omnes) si nu unei anumite persoane.

Avand in vedere caracterul de act administrativ normativ si dispozitiile art. 7 al. 1 ind. 1 din Legea

contenciosului administrativ Nr. 554/2004 potrivit carora „in cazul actului administrativ normativ, plangerea

prealabila poate fi formulata oricand” nu se poate retine ca actiunea reclamantului este inadmisibila pentru ca a

formulat plangerea prealabila cu depasirea termenului prevazut de art. 7 al. 1. Pe cale de consecinta, exceptia

inadmisibilitatii va fi respinsa.

In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei COMISIA DE INTOCMIRE A METODOLOGIEI DE

ORGANIZARE SI DESFASURARE A ALEGERILOR DIN UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, instanta o apreciaza ca nefondata si o va

respinge. Legitimarea procesuala a paratei este data de faptul ca aceasta, dupa cum rezulta din insasi denumirea

sa, a intocmit Metodologia supusa analizei, fiind lipsit de relevanta ca actul administrativ normativ (MODA) a

fost, ulterior intocmirii, supus votarii de catre Senatul Universitatii Transilvania din Brasov.

Pe fond, instanta retine ca, potrivit art. 23 din MODA, „candidatii pentru functia de Rector trebuie sa

fie personalitati stiintifice si academice, avand gradul didactic de profesor universitar, conducator de doctorat.

Pot candida la functia de rector si personalitati care nu au gradul didactic de profesor universitar, dar care

indeplinesc criteriile de abilitare, cf. Legii Educatiei Nationale (detaliate CNADTCU). Pentru celelalte functii,

pot candida numai persoane care au titlul de doctor”.

Conform art. 209 din Leg. 1/2011, „(1) Rectorul universitatilor de stat si particulare se desemneaza prin

una dintre urmatoarele modalitati:

a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu

prezenta lege; sau

b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul

universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor.

(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevazute la alin. (1), se stabileste cu minimum 6 luni

inainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si

de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din

consiliile facultatilor”.

Dupa cum rezulta din actele dosarului, in cadrul Universitatii Transilvania s-a optat pentru desemnarea

rectorului prin vot universal, cf. art. 209 al. 1 lit. b, modalitate stabilita in urma referendumului organizat de

Universitatea Transilvania din Brasov in  data de 14 iunie 2011.

Potrivit art. 210 din acelasi act normativ, „(1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru desemnarea

rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevazuta de prezentul articol.

(2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de selectie si de recrutare a rectorului formata, in

proportie de 50%, din membri ai universitatii si, in proportie de 50%, din personalitati stiintifice si academice

din afara universitatii, din tara si din strainatate. Aceasta comisie contine minimum 12 membri, dintre care cel

putin un reprezentant al studentilor sau un absolvent al universitatii desemnat de catre studentii din senatul

universitar, conform Cartei universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba

metodologia de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legii.

(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfasoara in baza metodologiei prevazute la alin. (2).

Comisia de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la alin. (2).

(4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa personalitati stiintifice sau academice din

tara si din strainatate care, pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales, au obtinut avizul de

participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor

senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati.

Candidatii avizati de senatul universitar nou-ales participa apoi la concursul organizat conform alin. (3)”.

Asadar, din interpretarea acestui articol s-ar parea ca trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de

art. 210 al. 4 numai persoana care candideaza la functia de rector si numai atunci cand desemnarea pe aceasta

functie se face prin concurs public.

Desi parata Universitatea Transilvania a stabilit, dupa cum am aratat anterior, prin referendum, ca

modalitatea de desemnare sa se faca prin vot, adica potrivit art. 209 al. 1 lit. a din leg. 1/2011, totusi, a

elaborat metodologia impusa de art. 210 al. 2, prevazuta pentru situatia in  care modalitatea de desemnare ar fi

fost prin concurs public. De asemenea, prin metodologia amintita, s-au stabilit conditiile pe care ar trebui sa le

indeplineasca viitorul rector, respectiv „sa fie personalitati stiintifice si academice, avand gradul didactic de

profesor universitar, conducator de doctorat”, stipulandu-se ca „pot candida la functia de rector si personalitati

care nu au gradul didactic de profesor universitar, dar care indeplinesc criteriile de abilitare, cf. Legii

Educatiei Nationale (detaliate CNADTCU)”  si ca „pentru celelalte functii, pot candida numai persoane care au

titlul de doctor”.

In raspunsul dat la plangerea prealabila formulata de reclamant si in concluziile scrise, parata invoca

autonomia universitara.

Cu privire la aceasta chestiune, instanta retine ca, potrivit art. 123 din Leg. 1/2011, autonomia

universitara da dreptul comunitatii universitare sa  isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala,

structura, activitatea, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, dar cu

respectarea stricta a legislatiei  in vigoare. Ea insa  nu  implica existenta unei autonomii de reglementare si de

decizie a institutiei de  invatamant superior  in afara cadrului legal, care este general  obligatoriu, autonomia

universitara exprimata in Carta universitara, aprobata de Senatul universitar si toate hotararile adoptate la

nivelul universitatii trebuind sa concorde cu legislatia  in vigoare.

Nu se poate retine apararea potrivit careia prin Rezolutia data, Ministerul Educatiei, Cercetarii,

Tineretului si Sportului ar fi apreciat ca fiind conforma cu legislatia in  vigoare Metodologia in  discutie si

aceasta deoarece, cf. art. 128 al. 5 din leg. 1/2011, rezolutia amintita vizeaza strict Carta universitara.

Avand in vedere ca paratele au optat nu numai pentru desemnarea rectorului prin vot, in  conditiile art.

209 al. 1 lit. a din Leg. 1/2011, dar si pentru stabilirea unor conditii, acestea trebuiau sa concorde cu cele

stabilite de art. 210 al. 4, respectiv candidatii sa fie personalitati stiintifice sau academice din tara si din

strainatate. Or,  conditiile impuse de art. 23 din MODA sunt mai restrictive, candidatii trebuind sa fie atat

personalitati stiintifice cat si academice, sa aiba grad didactic de profesor universitar si conducator de

doctorat. Candidatii care nu au acest grad de profesor universitar, trebuie sa indeplineasca conditiile de

abilitare cf. Legii Educatiei Nationale. Pentru celelalte functii, se stabileste, fara ca legea sa prevada,

conditia detinerii titlului de doctor.

Aceste cerinte sunt cu atat mai restrictive si mai nejustificate cu cat atributiile legale prevazute de

art. 213 din Leg. 1/2011, atat pentru rector, cat si pentru decan vizeaza, in special, managementul, organizarea

administrativa si reprezentarea Universitatii.

Raportat considerentelor expuse, in temeiul art. 18 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 ,

va fi admisa actiunea reclamantului in sensul celor ce urmeaza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

 HOTARASTE

Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei

COMISIA DE INTOCMIRE A METODOLOGIEI DE ORGANIZARE SI DESFASURARE A ALEGERILOR DIN UNIVERSITATEA TRANSILVANIA.

Admite actiunea formulata de reclamantul T.I., cu domiciliul in Brasov, C. B., Nr. X, Bl. X, Sc. X Ap. X, in

contradictoriu cu paratele UNIVERSITATEA TRANSILVANIA si COMISIA DE INTOCMIRE A METODOLOGIEI DE ORGANIZARE SI

DESFASURARE A ALEGERILOR DIN UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, ambele cu sediul in Brasov, Bvd. E., nr. x si, in

consecinta:

Anuleaza art. 23 din Cap. 2 a Metodologiei de Organizare si Desfasurare a Alegerilor din Universitatea

Transilvania Brasov si obliga paratele sa reformuleze acest articol cf. Leg. 1/11.

Fara cheltuieli de judecata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 18.06.11.

 PRESEDINTE,  GREFIER,

M. O. D. M.

Tehnored.MO/19.06.2012

Dact.MD/19.06.2012

- 5 exp. -

Domenii speta

Spete similare