Persoane impozabile şi activitatea economică; art.127 Cod fiscal

Sentinţă penală

Constată că, la data de 29 august 2011 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr.17275/63/2011, plângerea formulată de către petenta ONG "Lupta Împotriva Corupţiei, Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România", cu sediul în Tg.Jiu, , reprezentantă a membrului C.Ş, domiciliat în com.Stejari. împotriva rezoluţiei nr.659/P/2011 din 04.07.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, confirmată prin rezoluţia nr.783/II/2//2011  prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În motivarea plângerii s-a arătat că prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale emisă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în dosarul nr.659/P/2011 s-a dispus respingerea plângerii şi menţinerea dispoziţiilor rezoluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, soluţii pe care le consideră netemeinice şi  nelegale.

În acest sens s-a solicitat a se reanaliza dosarul nr.659/P/2011, urmând a se observa că afirmaţiile făcute de către numiţii C.D.C, P.N şi L.C, în sensul dării şi luării de sume de bani au adus un prejudiciu moral şi material lui C.Ş, întrucât acestuia i-a fost schimbat locul de muncă. De asemenea, s-a precizat că acesta a fost şi scopul, respectiv ca numitul C.Ş să fie schimbat de la locul de muncă şi totodată să fie denigrat în sensul că ar fi bolnav.

În final, s-a precizat că şi în prezent numiţii C.D.C, P.N şi L.C fac afirmaţii în sensul că s-ar fi dat anumite sume de bani, afirmaţii de care au cunoştinţă şi alte persoane.

În concluzie, s-a solicitat admiterea plângerii şi trimiterea în judecată a intimaţilor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.255 şi art.254 C.p.

În vederea unei juste soluţionări a cauzei s-a dispus ataşarea dosarului nr.659/P/2011 al Tribunalului Dolj.

Analizând plângerea formulată, în raport de motivele invocate, instanţa constată următoarele:

Prin rezoluţia nr.659/P/2011 din 04.07.2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus, în temeiul art.228 alin.6 şi art.10 lit.a C.p.p., neînceperea urmăririi penale faţă de P.N, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de date de mită, prev. de art.255 C.p. şi faţă de B.D şi C.C, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev. de art.254 C.p.

S-a reţinut că, prin rezoluţia nr.386/P/2011 din data de 01.06.2011, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de S.A şi R.A.S pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.246 C.p.

De asemenea, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în vederea efectuării de cercetări faţă de C.C, P.N şi B.D, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.254, 255 C.p.

În acest sens, s-a reţinut că numitul C.Ş a afirmat, la data de 29.03.2011, cu ocazia audierii sale la sediul Poliţiei Mediaş, că numiţii C.C, P.N şi B.D, care deţin funcţii de conducere la SNGN ROMGAZ SA Mediaş, punct de lucru Craiova, au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită.

Examinând actele premergătoare administrate în cauză se retine că numitul C.Ş este angajat la S.N.G.N. ROMGAZ SA Mediaş.

Acesta a avut calitatea de sondor până la data de 1S.04.2O1O, când, urmare propunerii făcute de către S.A - doctor de medicina muncii, a fost declarat apt condiţionat din punct de vedere medical, pentru a lucra la înălţime, cu utilaje şi mediu de zgomot.

Având în vedere recomandarea de a se evita munca la înălţime, tratament, dispensar izare şi consult neurologic cu tratament lunar şi abandonarea consumului de alcool a fost schimbat locul de muncă al numitului C.Ş.

Ulterior, acesta a solicitat efectuarea de cercetări faţă de S.A şi R.A.S-doctori de medicina muncii, pentru săvârşirea infr. de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, prev. de art. 246 din C.pen., întrucât nu a fost de acord cu diagnosticul " epilepsie, etilitism ", care a determinat schimbarea locului de muncă din sondor în recondiţioner scule şi , totodată diminuarea remuneraţiei lunare.

Cu ocazia audierii sale la data de 29.03.2011 C.Ş a afirmat că, de la numitul C.D.C, domiciliat în corn. Stejari, a aflat că P.N pentru angajarea fiului său i-a dat lui C.C o sumă de câteva mii de euro.

De asemenea, a mai precizat că, pentru ocuparea postului său, B.D, sondor şef i-ar fi cerut lui L.C suma de 10.000 lei.

C.Ş a declarat că aceste aspecte le-a aflat chiar de la L.C .

În cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de P.N, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 din C.pen., dar şi faţă de C.C şi B.D, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 din C.pen., apreciindu-se că faptele nu există.

Astfel, s-a reţinut că simplele afirmaţii ale denunţătorului, nesusţinute de probe, nu sunt de natură a angaja răspunderea penală a făptuitorilor sub aspectul săvârşirii acestor infracţiuni. De asemenea, C.D.C şi L.C nu au confirmat datele menţionate de către C.Ş în declaraţia sa din 29.03.2011. De altfel, atât L.C , cât şi C.D.C au negat că ar fi avut vreo discuţie cu numitul C.Ş , cu privire la aceste aspecte.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere petentul C.Ş prin ONG "Lupta Împotriva Corupţiei, Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România" la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Prin rezoluţia nr.783/II/2/2011 din 20.07.2011 a prim-procurorului de pe lângă Tribunalul Dolj, în temeiul art.275-278 C.p.p. s-a respins plângerea formulată de petentul C.Ş şi s-au menţinut dispoziţiile rezoluţiei Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj cu nr.69/P/2011 din data de 04.07.2011.

În motivarea acestei soluţii s-a arătat că simplele afirmaţii ale denunţătorului nesusţinute de probe nu sunt de natură a angaja răspunderea penală a făptuitorului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor denunţate.

S-a reţinut că, chiar în condiţiile faptului că C.D.C, P.N şi L.C au făcut afirmaţii în sensul dării şi luării de sume de bani pentru a obţine diferite avantaje de la angajaţii societăţii de gaz, nu pot determina reţinerea existenţei faptelor de natură penală.

De asemenea, s-a mai arătat că nu există nicio dovadă a tranzacţiei intervenite între părţi, respectiv remiterea unor sume de bani şi primirea acestora de către funcţionarii societăţii.

Nu în ultimul rând, s-a reţinut că nu sunt îndeplinite nici condiţiile art.275 C.p.p., întrucât prin faptele denunţate nu s-a adus o vătămare intereselor legitime ale denunţătorului.

Împotriva acestei soluţii ONG "Lupta Împotriva Corupţiei, Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România" a formulat plângere la instanţă, în temeiul art.278/1 C.p.p.

Conform dispoziţiilor procedurale prevăzute de art.278/1 alin.1 C.p.p., după respingerea plângerii făcute conform art.275-278 C.p.p. împotriva soluţiei de neurmărire penală dată de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Art.275 C.p.p. ce are denumirea marginală de "Dreptul de a face plângere" prevede în alin. 1 că " orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime."

Ca atare, din lecturarea celor două articole se observă clar că legiuitorul a limitat dreptul de formula plângere împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată fie în baza dispoziţiilor art.275 C.p.p., fie în baza dispoziţiilor art.278/1 C.p.p. decât la "persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate."

În această situaţie creată de dispoziţiile art.275 şi art.278/1 C.p.p. şi care condiţionează dreptul de a avea calitate procesuală activă se impune a se cenzura dacă ONG "Lupta Împotriva Corupţiei, Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România" poate fi calificată  drept o persoană vătămată, precum şi orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

În conformitate cu Legea 246/2005 în baza căreia funcţionează organizaţia non-guvernamentală, statutul acesteia este definit ca fiind o persoană juridică care desfăşoară activităţi de interes general, sau în interesul unor colectivităţi. Dat fiind obiectul activităţii, dar şi titulatura acesteia "Lupta Împotriva Corupţiei, Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România", coroborat şi cu natura infracţiunilor ce au făcut obiectul cercetărilor penale în prezenta cauză, aparent se creează opinia că acordarea unui drept cel puţin subiectiv procesual ar fi justificată.

Pornind de la acelaşi principiu trebuie avut în vedere rolul Ministerului Public statuat în legile ordinare, precum şi extraordinare, care este acela de a reprezenta interesele generale ale societăţii în activitatea judiciară, apărând ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Ca atare, se observă că, cel puţin aparent, între cele două părţi se naşte un conflict de drept procesual penal în momentul în care o organizaţie de natura celei precizate formulează plângere împotriva soluţiei date de către procuror, dat fiind interesul public manifestat de Parchet în apărarea unor relaţii care până la urmă vizează ordinea publică.

Ca atare, a recunoaşte dreptul unei organizaţii de a  formula o plângere în temeiul art.275 C.p.p. şi, respectiv 2781 C.p.p., împotriva unei soluţii date de către procuror în condiţiile în care nu este titular al acestei acţiuni în conformitate cu prevederile art.2781 alin.1 C.p.p. echivalează cu o punere la îndoială efectivă a modului în care o instituţie publică precum Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii în activitatea judiciară, a modului în care se apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ori acest aspect este exclus.

Chiar mai mult, se constată că la data de 17 octombrie 2011 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra recursului în interesul legii privind calitatea procesuală a Agenţiei Naţionale de Integritate în cadrul plângerilor formulate în baza dispoziţiilor art.2781 alin.1 C.p.p. Prin decizia cu nr.23/2011 s-a dispus că A.N.I. nu are calitate procesuală de a ataca soluţiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, plângerile astfel formulate urmând a fi respinse, ca inadmisibile, conform art.2781 alin.8 lit.a teza a II-a C.p.p.

Observând această decizie a Înaltei Curţi, instanţa apreciază că există o oarecare similitudine cu privire la lipsa calităţii procesuale în condiţiile art.2781 C.p.p. şi pentru organizaţiile non-guvernamentale precum cea în speţă, pe considerentul că, cu atât mai mult în condiţiile în care recursul în interpretarea legii nu acordă drept procesual activ unei instituţii a statului care are menirea în asigurarea integrităţii, prevenirea corupţiei instituţionale, nu se poate acorda drept procesual activ unei agenţii non-guvernamentale care se prevalează numai de interesul public manifestat pentru anumit tip de fapte penale.

În stabilirea posibilităţii calităţii procesuale a acestor organizaţii în funcţie de interesul legitim public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în motivarea recursului, a reţinut că: "invocarea noţiunii de "interes legitim public" consacrată în art.2 alin.1 lit. r din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 nu este pertinentă, întrucât pe de o parte Codul de procedură penală nu se completează cu dispoziţiile acestei legi, iar pe de altă parte pentru că "interesul legitim public" poate fi invocat ca justificare a unei calităţi procesuale active într-o acţiune în contencios administrativ, doar de organisme sociale interesate, definite de aceeaşi lege ca fiind "structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi alte asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative".

Faţă de cele prezentate, Tribunalul a respins plângerea ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare