Furt

Sentinţă penală 62 din 02.02.2009


Prin decizia pronunţata de Tribunalul Bacău in dosar 44/260/2007 a fost admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinesti împotriva sentinţei penale a Judecătoriei Moinesti si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin rechizitoriul nr. 1416/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinesti, înregistrat pe rolul Judecătoriei Moinesti sub nr. 44/260/2007, a fost trimis in judecata inculpatul TMG, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 208 alin. 1,4 raportat la art. 209 lit. e, i C.pen. şi art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a şi art. 13 C.pen..

In actul de sesizare al instanţei s-au reţinut următoarele:

în ziua de 02.07.2006, învinuitul TMG, profitând de faptul că în localitatea Popoiu, com. Palanca, se afla parcată pe drumul comunal autoutilitara BC-04-KGI cu portiera neasigurată şi cheile în contact, s-a urcat la volanul autovehiculului, după care sa deplasat către localitatea Cădărăşti din aceeaşi comună.

Partea vătămată,TP, auzind zgomotul motorului a ieşit în drumul comunal şi, cu ajutorul unui altui autovehicul, a pornit în urmărirea autoutilitarei sustrase de învinuit.

In localitatea C, învinuitul a abandonat autoutilitara, după care a fugit în direcţii necunoscute.

Deşi partea vătămată, cât şi alte persoane l-au somat să se oprească şi să predea autoutilitara părţii vătămate, acesta a refuzat sistematic, după care, a doua zi, a părăsit localitatea de domiciliu, astfel sustrăgându-se de la efectuarea urmăririi penale.

Din verificările efectuate de Serviciul Poliţiei Rutiere Bacău s-a constata că învinuitul nu este posesor de permis de conducere pentru nici un tip de autovehicul.

Partea vătămată TP ea a declarat că nu se constituie parte civilă împotriva învinuitului.

In cauza penala de fata a fost administrat următorul material probatoriu: in cursul urmăririi penale: art. 208 alin. 1,4 raportat la art. 209 lit. e,i C.pen. şi art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 3 lit. a şi art. 13 C.pen. pentru ultima infracţiunea care se probează cu: sesizarea, declaraţia părţii vătămate şi procesul verbal de cercetare la faţa locului, declaraţia martorilor; in cursul cercetării judecătoreşti: declaraţie inculpat, declaraţii martori.

Inculpatul se afla in stare de arest in Penitenciarul Bacău, in alta cauza, a fost asistat de apărător din oficiu in conformitate cu prevederile art 171 cod proc. pen.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

In data de 4.07.2006, partea vătămata TP a formulat un denunţ la politie menţionând ca in data de 2.07.2006 numitul TMG i-ar fi sustras autoutilitara marca Iveco cu nr. de înmatriculare BC 04 KGI, autoutilitara pe care o parcase in strada

lasand cheile in contact. In continuare partea vătămata a precizat ca a găsit autovehiculul abandonat in satul Cadaresti, avariat, cu caseta de direcţie rupta.

Sub aspect procedural trebuie menţionat ca instanţa va face aplicarea prevederilor art 334 cod proc. pen si va dispune schimbarea incadrarii juridice pentru cele doua infracţiuni reţinute in actul de seizarea al instanţei cu aplic, art 37 Ut. a, dat fiind ca in rechizitoriu se menţionează acest articol, fara ca reprezentantul parchetului sa dispună punerea in mişcare a acţiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului in stare de recidiva postcondamantorie.

Potrivit fisei de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat definitiv in data de 5.07.2005 prin sentinţa penala 1113/2005 a Judecătoriei Moinesti la pedeapsa închisorii de 1 an cu aplicarea prevederilor art 81 cod pen. iar faptele deduse judecaţii ar fi fost săvârşite in cursul lunii iulie 2006.

Intre momentul reţinut in actul de sesizare ca fiind cel al săvârşirii infracţiunilor deduse judecaţii si momentul judecaţii s-au succedat in timp mai multe legi de modificare a codului rutier , motiv pentru care instanţa va aplica dispoziţiile legii penale mai favorabile , art 13 cod pen. Desi limitele de pedeapsa la cele doua infracţiuni rutiere au rams neschimbate ca si elementele consitutive ale acestor infracţiuni, instanţa apreciază ca aplicabila este legea in vigoare la momentul judecaţii care a primit o noua numerotarepentru cele doua infracţiuni.

Deasemeni, instanţa va aplica prevederile art 336 alin 1 cod proc. pen privind extinderea procesului penal cu privire la fapta de „ părăsire a locului accidentului" prev. de art 89 alin 1 din OUG 195/2002 modificata prin Lg. 49/2006, cu aplic, art 13, 331it. a, 371it. a cod pen., la solicitarea reprezentantului Parchetului de pe langa Judecătoria Moinesti care a declarat ca pune in mişcare acţiunea penala. Pe cale de consecinţa, instanţa a apreciat ca cererea de extindere este întemeiata fata de susţinerile pârtii vătămate care a învederat ca după sustragerea autoutilitarei aceasta a fost si avariata dar si in raport cu textul incriminator din codul rutier al art 89 alin 1 si definiţia „accidentului" din acelaşi act normativ. Va dispune extinderea procesului penal, instanţa procedând la judecarea cauzei si cu privire la fapta prevăzuta de art 89 alin 1 din OUG 195/2002.

Sub aspectul situaţiei de fapt:

In data de 4.07.2006, partea vătămata TP a formulat un denunţ la politie menţionând ca in data de 2.07.2006 numitul TMG i-ar fi sustras autoutilitara marca Iveco cu nr. de înmatriculare BC 04 KGI, autoutilitara pe care o parcase in strada lasand cheile in contact. In continuare partea vătămata a precizat ca a găsit autovehiculul abandonat in satul Cadaresti, avariat, cu caseta de direcţie rupta.

Martorii audiaţi in prezenta cauza, atât in cursul urmăririi penale dar si in cursul judecaţii, au declarat ca nu l-au văzut pe inculpat sa fi condus autovehiculul sus menţionat si cu atât mai puţin nu au cunoştinţa daca autovehiculul a fost sau nu sustras din posesia pârtii vătămate. Martorul CA a afirmat ca in iulie 2006 se afla in satul Ciughes, com Palanca, având parcata maşina in strada, când a observat autoutilitara pârtii vătămate care i- a lovit oglinda, insa nu a avut posibilitatea sa observe cine conducea maşina.

Martora BA a declarat ca inculpatul, Împreuna cu soţia sa si un şofer al carai nume nu-1 cunoaşte, au venit cu un camion la domiciliul sau unde au descărcat

mobila. După ce ar fi descărcat mobila, inculpatul s-ar fi dus intr-un bar iar martorul spune ca a intrat in casa si nu a văzut ce s-a intamplat.

Ambii martori au declarat ca ştiu din auzite ( de la vecini , organele de politie) faptul ca inculpatul ar fi sustras autovehiculul pârtii vătămate si ca ar fi distrus maşina acesteia.

Instanţa apreciază ca in lipsa unor dovezi concludente, utile care sa probeze vinovăţia inculpatului, nu se poate pronunţa o soluţie de condamnare doar pe simple declaraţii ce se bazează pe surse indirecte, respectiv vecinii pe care martorii nici nu-i poate nominaliza.

In conformitate cu prevederile art 52 , art 66 cod proc. pen. inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pana la proba contrara , proba care nu a fost făcuta in prezenta cauza.

Singura persoana care a declarat ca inculpatul este autorul infracţiunilor deduse judecaţii, este partea vătămata insa declaraţia pârtii vătămate produce efecte doar in condiţiile art 75 cod proc pen. care statuează ca declaraţiile pârtii vătămate pot servi la aflarea adevărului numai in măsura in care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Asa cum s-a reţinut si in considerentele anterior menţionate, declaraţiile testimoniale nu sunt dovezi concludente si utile in prezenta cauza si nu dovedesc decât existenta infracţiunilor de „ flirt calificat" prev. de art 208 alin 1,4 raportat la art 209 lit. e,i cod pen. , „ părăsirea locului accidentului „ prev. de art 89 alin 1 din OUG 195/2002, modificata prin Lg. 49/2006 nu si autoratul inculpatului trimis in judecata.

Pe cale de consecinţa, instanţa in baza art 11 pct. 2 lit. a raportat la art 10 lit. c cod proc. pen. va dispune achitarea inculpatului intrucat nici una din cele doua infracţiuni nu a fost săvârşită de către acesta.

Referitor la infracţiunea de „ conducere a unui autovehicul fara a deţine permis de conducere", instanţa retine ca in condiţiile in care in prezenta cauza nu rezulta ca inculpatul este persoana care ar fi condus autoutilitara pârtii vătămate, nici aceasta infracţiune nu exista in materialitatea sa, urmând a dispune achitarea inculpatului in temeiul art 1 lpct. 2 lit. a raportat la art 10 lit. a cod proc. pen.

Sub aspectul laturii civile, instanţa va lua act ca partea vătămata TP nu se constituie parte civila in cauza.

Domenii speta