Reîncredinţare minori şi obligare la plata pensiei de întreţinere

Sentinţă civilă 33 din 10.12.2008


Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud. Bacău reclamantul L.C. a chemat în judecată pe pârâta L.M.F. solicitând reîncredinţarea minorilor M I născută la data de şi N E născut la data de spre creştere şi educare, cu obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor , sistarea efectelor S.C. nr. a Judecătoriei Moineşti, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost legal timbrată şi în motivarea acţiunii se arată că s-au schimbat condiţiile care au dus la încredinţarea minorilor mamei, în prezent aceştia se află la tată.

In cauză s-au depus acte, s-au efectuat anchete sociale, au fost audiaţi minorii în Camera de Consiliu, probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

Părţile au avut calitatea de soţi şi prin se nr. pronunţată de Judecătoria Moineşti, s-a dispus desfacerea căsătoriei şi încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor M I şi NE ,mamei, cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreţinere în favoarea acestora.

Pârâta LMF este plecată în străinătate încă din anul 2001 şi minorii au rămas în îngrijirea bunicii materne.

în seara de 28.10.2008 ambii minori au venit la tată şi i-au relatat că au fost alungaţi de către bunică .

Reclamantul a luat legătura telefonic cu bunica şi aceasta i-a comunicat că nu se opune de a fi la tată deoarece sunt leneşi .

Audiaţi în Camera de Consiliu ambii minori au optat să fie încredinţaţi tatălui.

In timpul cercetării judecătoreşti, minora Mia plecat din nou la bunică şi reaudiată şi-a motivat gestul prin faptul că tatăl său a implicat-o prea mult în treburile gospodăreşti.

Martorii propuşi de reclamant LN, SI relatează că acesta are condiţii pentru copii, este ajutat de tatăl său când pleacă le serviciu.

Au explicat şi care a fost motivul pentru care a plecat minora, respectiv intervenţia tatălui care i-a pus în vedere că este nepotrivită la vârsta pe care o are relaţia destul de avansată cu un băiat.

De asemenea au declarat că singura muncă în gospodărie pe care o avea de făcut minora era de a spăla cu maşina automată rufele personale , în condiţiile în care timpul nu şi-1 petrecea acasă ci mai mult cu prietenul său.

Pârâta este plecată în străinătate şi a fost citată conform art.95 alin.2 Cod proc. civilă.

Din studiul anchetei sociale efectuate în cauză şi opţiunea minorului audiat în Camera de Consiliu, rezultă că reclamantul întruneşte condiţiile materiale şi morale pentru creşterea şi educarea acestuia.

In ceea ce priveşte minora în vârstă de 15 ani nu se poate lua o decizie contrară voinţei sale deoarece ar fi foarte greu să existe eficienţă în ceea ce priveşte reîncredinţarea.

De altfel şi reclamantul în concluziile pe fond a arătat că se va avea în vedere şi poziţia fiicei faţă de prezenta acţiune.

Conform art.44 Codul Familiei , în cazul schimbării împrejurărilor ,1a cererea oricărui dintre părinţi sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, instanţa judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copii.

Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor.

Exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie sa aibă in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunăstarea materiala si spirituala a copilului, in special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării si întreţinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau.

In cazul existentei unor neînţelegeri intre părinţi cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa judecătoreasca, după ascultarea ambilor părinţi, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Copilul are dreptul sa fie crescut in condiţii care sa permită dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.

In acest scop părinţii sunt obligaţi: sa supravegheze copilul; sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea; sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta ; sa întreprindă toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atribuţii in domeniul îngrijirii, educării si formarii profesionale a copilului.

Toate prevederile arătate anterior sunt extrase din art.31 şi 32 din Legea nr.272/2004 .

Acţiunea reclamantului va fi admisă în parte , menţinându-se măsura încredinţării minorei în favoarea mamei.

In speţa de faţă deşi ambii părinţi sunt capabili să asigure creşterea şi educarea minorului, pentru considerentele arătate anterior în baza art.42 Cod familiei va fi încredinţat spre creştere şi educare părintelui care este în ţară.

Părintele căruia nu i-au fost încredinţaţi minorii este obligat să contribuie la creşterea şi educarea acestora.

Conform art.86 şi 94C.Familiei va fi obligat pârâta la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului care se află la tată, începând cu data introducerii acţiunii şi până majoratul acestuia.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere se va ţine seama de vârsta şi necesităţile minorului dar şi de venitul mediu pe economie deoarece nu s-a dovedit că pârâta realizează venituri salariale.

Vor fi sistate efectele s.c. nr. pronunţată de Judecătoria Moineşti numai în ceea ce priveşte măsura încredinţării minorului şi plata pensiei de întreţinere în favoarea acestuia.

în baza art.274 Cod proc. civilă va fi obligată pârâta către reclamant la Vi cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător ,taxă de timbru şi timbru judiciar.