Pretenţii

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta DIRECŢIA SILVICĂ şi pe pârâtul C. N., având ca obiect pretenţii .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

La a II a strigare au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care

Instanţa văzând că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa părţilor, conform art. 242 C.pr.civ.

în temeiul art. 167 alin.i C.pr.civ. încuviinţează proba cu înscrisurile de la dosar acestea fiind legale, pertinente şi concludente pentru justa soluţionare a cauzei.

Apreciind că nu mai sunt alte probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.04.2009 sub numărul de mai sus reclamanta Direcţia Silvică a chemat în judecată pe pârâtul C. N. solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care pârâtul să fie obligat la plata sumei de 125,35 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs.

în motivare reclamanta a arătat data de 15.03.2006 pârâtul a doborât şi sustras un arbore esenţă răşinoasă de pe raza Ocolului Silvic, având o valoare de 125,35 lei- în urma cercetărilor s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Prejudiciul produs nu a fost recuperat.

în drept a invocat art.998-999 Cod civil.

A anexat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: adresă înaintare ordonanţă (fila 5), proces verbal de calcul al valorii pagubelor (fila 8), proces verbal de contravenţie (fila7), ordonanţă de scoatere de sub urmărire penale (fila 6).

Legal citat pârâtul nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin ordonanţa din 22.06.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti din dosarul nr.779/P/2006 s-a dispus scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ faţă de pârâtul din cauza de faţă C. N. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.32 alin.i din OG 96/1998 şi art.98 alin.i din Codul silvic.

în cuprinsul ordonanţei s-a reţinut că în data de 21.04.2006 a tăiat şi sustras din pădurea Ocolului Silvic un arbore esenţă răşinoase, în valoare de 125,35 lei-

S-a reţinut existenţa faptei care însă în conţinutul ei concret şi prin împrejurările comiterii ar prezenta un grad de pericol social redus, prejudiciul are valoare redusă, învi|iu|tiiljeLujioagte_fe|)ta, nefiind necesară trimiterea în judecată şi aplicarea unei pedepse.

Art.998 - 999 Cod civil reglementează răspunderea pentru fapta proprie, stabilind condiţiile generale ale unei astfel de răspunderi. Potrivit art.998 Cod civil orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-1 repara iar potrivit art.999 omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa. dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.

Din prevederile legale menţionate rezultă că pentru angajarea răspunderii delictuale se cer a fi întrunite cumulativ mai multe condiţii: existenţa unui prejudiciu; existenţa unei fapte ilicite; a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Prejudiciul constă în rezultatul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană. Prejudiciul poate fi patrimonial sau nepatrimonial. în cauza de faţă reclamanta a făcut dovada prejudiciului prin fişa de calcul ataşată la dosarul cauzei (fila 8) reprezentând arbori doborâţi şi sustraşi din fondul silvie proprietatea statului, aflat în administrarea Direcţiei Silvice.

Fapta ilicită a constat în doborârea şi sustragerea arborilor din fondul silvie naţional, faptă reţinută şi în cuprinsul ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală, faptă apreciată însă ca neîndeplinind gradul de pericol social al unei infracţiuni.

In privinţa vinovăţiei pârâtului instanţa reţine că din punct de vedere penal aceasta a fost stabilită cu ocazia cercetărilor penale când s-a considerat că deşi fapta a fost săvârşită cu vinovăţie (în sens penal) nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Din punct de vedere civil, autorul prejudiciului răspunde nu doar atunci când a săvârşit fapta cu vinovăţie ci şi atunci când a săvârşit-o din culpă iar noţiunea de vinovăţie din penal respectiv civil implică o unitate conceptuală cu semnificaţii diferite în fiecare ramură de drept. In aceste condiţii se poate reţine în sarcina pârâtului săvârşirea faptei ilicite cu vinovăţie.

în ceea ce priveşte legătura de cauzalitate se constată că aceasta există, avându-se în vedere faptul că în lipsa faptei ilicite nu ar fi rezultat prejudiciul, existând legătură evidentă de la cauză la efect.

Potrivit art.1169 Cod civil cel care face o propunere în faţa instanţei trebuie să o dovedească. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că sunt întrunite toate condiţiile răspunderii civile delictuale respectiv: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi a vinovăţiei.

In consecinţă instanţa urmează să admită acţiunea şi să oblige pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 125,35 lei, reprezentând valoare prejudiciu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta DIRECŢIA SILVICĂ cu sediul împotriva pârâtului C. N.

Obligă pe pârât la plata sumei de 125,35 lei, reprezentând valoare prejudiciu, către reclamant.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11.05.2009.

Domenii speta

Spete similare