Pretenţii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MOTRU

Pretenţii

Potrivit dispoziţiilor art. 95 din O.U.G. 195/2005 răspunderea pentru prejudiciu adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă, iar prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului trebuie să fie suportată de poluator,  potrivit principiului „poluatorul plăteşte”.

Art. 68 din acelaşi act normativ stabileşte în sarcina persoanelor fizice sau juridice ce desfăşoară activităţi pe terenuri obligaţia de a evita, de a preveni şi de a repara deteriorările aduse calităţii mediului geologic.

De asemenea, potrivit art. 37 alin. 5 din Legea 85/2003, titularul licenţei rămâne ţinut la repararea prejudiciului cauzat de culpa sa chiar dacă prejudiciul a fost constatat după încetarea administrării.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 23.03.2012, sub nr. ……../263/2012, reclamantul A. C. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. Complexul E. O.  S.A - Divizia Minieră T. J. şi  Mina M., solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce se v a pronunţa, să se dispună obligarea acestora la plata de 40.000, reprezentând prejudiciul creat prin degradarea imobilului casă de locuit, anexă şi teren aferent în suprafaţă de 0,11 ha de către Mina L..

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că în urma lucrărilor miniere efectuate defectuos de Mina L. s-a constatat că nu s-au respectat pilierii de siguranţă proiectaţi pentru protejarea zonelor învecinate exploatărilor miniere, iar trepidaţiile produse şi transmise de utilajele miniere şi exploziile cu dinamită pentru dislocarea minereului în timp au produs degradări ale proprietăţii precum fisuri ale temeliei construcţiilor, fisuri exterioare şi interioare ale zidurilor, fisuri ale pavajelor şi tavanelor.

A mai arătat reclamantul că imobilul se află la circa 100-120 m de zona lucrărilor miniere, iar în albia de scufundare a abatajului şi împrejurul acestuia s-a format un lac artificial de apă ce s-a infiltrat prin sol şi trece pe sub imobil slăbind structura de rezistenţă şi exploatarea acestuia.

În continuare, reclamantul a arătat că există un pericol iminent de revărsare a acestui lac în urma unor precipitaţii abundente pe o durată scurtă de timp, punându-se în primejdie imobilele şi chiar vieţile omeneşti.

De asemenea, reclamantul a  arătat că există pericolul de tasare, alunecare sau scufundare a terenului şi odată cu acesta şi a imobilelor.

Cererea reclamantului nu a fost motivată în drept.

În  susţinerea cererii formulate, reclamantul a solicitat administrarea probei testimoniale şi a probei cu expertiză.

Pârâta S.C. Complexul E. O.  S.A - Divizia Minieră T. J. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca nefondată, arătând că a respectat pilierii de siguranţă, casa reclamantului este în afara perimetrului minier iar distanţa de la imobil faţă de lucrările miniere este mare.

A mai  arătat pârâta că în data de 15.06.2011 s-a deplasat la faţa locului o comisie care a constatat că terenul din jurul locuinţei reclamantului nu prezintă nici un fenomen de alunecare, scufundare sau tasări în zona respectivă.

În drept, pârâta şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 115-118 Cod procedură civilă.

În baza art. 201 Cod procedură civilă instanţa a dispus efectuarea în cauză a unor expertize în specialităţile construcţii şi geologie, rapoartele de expertiză fiind întocmite în cauză de către domnii experţi  R. D., respectiv S. I..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul solicită obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului creat  prin degradarea imobilului casă de locuit  , anexă şi teren aferent  de către  activităţile miniere desfăşurate de Mina L..

Unul dintre principiile fundamentale ale răspunderii juridice este acela că fiecare este răspunzător pentru propriile sale fapte, principiu deopotrivă valabil şi pentru răspunderea civilă delictuală.

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin dispoziţiile art. 998 şi 999 C.civ. 1864( dispoziţiile legale  aplicabile cauzei de faţă) care constituie temeiul de drept comun pentru stabilirea condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Din cuprinsul celor două articole rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciu constând în intenţie, neglijenţă ori imprudenţă. Pentru dezlegarea pricinii de faţă se impune analiza existenţei celor patru condiţii generale ale răspunderii, condiţii cumulative.

Astfel în ceea ce priveşte starea terenului şi a imobilului casă de locuit , din concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie ( f.110)  se reţine că  reclamantul  este proprietarul unui teren  în suprafaţă de 1121 mp,  din care  livezi 438 mp.  şi curţi construcţii 713 mp. ,  conform titlului de proprietate nr. ………../15.03.1995.

Se mai reţine că , terenul şi gospodăria reclamantului  au fost afectate  de lucrările miniere  efectuate în zonă ,  iar degradările sunt consecinţa  directă a faptului că în Valea C.  a fost depus steril  de Cariera L. creându-se  un depozit de haldă ce a obturat  captarea sistemului hidrografic al zonei şi  adus la  localizarea în această zonă  a unor lacuri  care au creat presiune  înspre partea de vest .

Mai arată expertul că, în această vale , la o adâncime de 10-20 m sub sterilul depus  a funcţionat un abataj 2/5 pentru încercarea de a exploata  cărbunele din zonă  şi care a creat  un deserviciu gospodăriilor sătenilor , care s e află pe orizontală ,  pe partea de vest a dealului C..

Că, acest abataj abandonat  a creat o zonă propice  apelor subterane să izbucnească  spre locaţiile reclamanţilor ,  lucru ce a condus  la mişcarea  solului  creând deformarea  de structură de rezistenţă  şi fisuri deschise  în pereţi şi tavane  la locuinţa reclamantului.

Mai arată expertul că ,  procesul de deformare  a solului  continuă în această zonă  şi nu poate fi oprit şi,  în prezent , în zonă se mai desfăşoară lucrări de exploatare subterană în dealul P. ce se vor închide la sfârşitul anului 2012.

În concluzie,  reţine instanţa că  degradarea imobilelor este rezultatul activităţii miniere de subteran  şi de carieră desfăşurată în zonă care au condus la modificarea solului şi subsolului  pe care se află amplasate imobilele.

Concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie se coroborează cu concluziile raportului de expertiză specialitatea construcţii ( f. 92) în care se precizează că, locuinţa reclamantului a fost începută în anul 1994  conform  autorizaţiei de construire nr. ……/01.07.1994  şi prezintă  multiple fisuri deschise în pereţi  şi elevaţii pe direcţii  diferite.

Mai concluzionează expertul că ,  imobilul are o serie de deformări a structurii d e rezistenţă pe lângă fisurile deschise în pereţi şi tavane  care demonstrează  o instabilitate a terenului de sub imobil ,  cu tendinţă permanentă de deplasare de la nord spre sud  şi pe alte direcţii

Mai precizează expertul că toată structura de rezistenţă a imobilelor  nu mai prezintă garanţie în exploatare ,  permanent existând  pericolul dezintegrării structurii de rezistenţă a construcţiei , cu toate că imobilul a fost realizat cu respectarea normelor tehnice în construcţii.

 Faţă de acestea, având în vedere că , imobilul casă de locuit şi anexe gospodăreşti şi gardul  din zidărie de piatră proprietatea reclamantului au fost afectate de lucrările miniere desfăşurate  în zonă ,  instanţa apreciază că se poate reţine în sarcina pârâtelor SC Complexul E. O.SA, SC Complexul E. O. SA- Sucursala Divizia Minieră T. J.  ( fostă S.N.L.O)  şi Mina M.  o faptă ilicită în sensul dispoziţiilor art. 998 C.civ. 1864, activitatea desfăşurată de acestea încălcând dreptul subiectiv al reclamantului.

De asemenea, în mod evident există un raport de cauzalitate între faptă şi prejudiciu în sensul că activitatea minieră desfăşurată de pârâte a provocat un prejudiciu în patrimoniul reclamantului care a fost lipsit de folosinţa terenului proprietatea sa.

În ceea ce priveşte existenţa vinovăţiei se apreciază de instanţă că acţiunile pârâtelor sunt imputabile acestora.

Referitor la această condiţie a răspunderii civile delictuale se mai reţine de instanţă aplicabilitatea dispoziţiilor OUG 195/2005 care completează în materie dispoziţiile art. 998 – 999 C.civ. 1864.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 95 din această lege răspunderea pentru prejudiciu adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă, iar prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului trebuie să fie suportată de poluator potrivit principiului „poluatorul plăteşte”.

Art. 68 din acelaşi act normativ stabileşte în sarcina persoanelor fizice sau juridice ce desfăşoară activităţi pe terenuri obligaţia de a evita, de a preveni şi de a repara deteriorările aduse calităţii mediului geologic.

De asemenea, potrivit art. 37 alin. 5 din Legea 85/2003, titularul licenţei rămâne ţinut la repararea prejudiciului cauzat de culpa sa chiar dacă prejudiciul a fost constatat după încetarea administrării.

În ceea ce priveşte întinderea prejudiciului suferit de reclamant se reţine că ,  repararea prejudiciului presupune o adevărată repunere a părţilor în situaţia anterioară printr-o reparare integrală, reprezentată de prejudiciul efectiv şi de beneficiul nerealizat.

În cauza de faţă, acoperirea prejudiciului creat presupune  suportarea  valorii de reconstruire a imobilului casă de locuit ,  anexelor gospodăreşti  şi gard din zidărie de piatră  care ,  conform raportului de expertiză în construcţii nu mai pot fi reparate  datorită  instabilităţii  terenului pe care sunt amplasate.

Astfel, din raportul de expertiză specialitatea construcţii  întocmit de către expert  R. D.  ( f. 99) se reţine că  valoarea  de reconstrucţie a imobilului casă de locuit şi anexe gospodăreşti este de  273316  lei , sumă ce reprezintă  prejudiciul suferit de reclamant  ca urmare a  degradărilor  produse  de activitatea minieră desfăşurată de pârâte.

Pentru aceste considerente, va fi admisă în parte cererea reclamantului ,  va obliga pârâtele la plata valorii de reconstruire a imobilului casă de locuit  , anexe gospodăreşti şi gard  din zidărie de piatră  în cuantum de 273 316  lei  .

În baza art. 18 din OUG 51/2008  vor fi obligate pârâtele în solidar , la plata către stat a sumei de  7000 lei , sumă ce a fost avansată de acesta ca urmare a admiterii cererilor  de ajutor public judiciar  sub forma taxei judiciare de timbru  şi onorariu expert  formulate de reclamant .

În baza art. 274 C. proc. civ. la plata către reclamant  a sumei de 744 lei  cheltuieli de judecată ce reprezintă taxă judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare