Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 21891 din 17.05.2011


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA-JUD. BIHOR

Secţia civilă

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ Nr.

Şedinţa publică din 17.05.2011

Instanţa constituită din:

Preşedinte:

Grefier:

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de către contestatoarea X în contradictoriu cu intimata Y, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică părţile nu se prezintă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de 10.05.2011, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 17.05.2011, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin acţiunea înregistrată  pe rolul acestei instanţe la data de 02.11.2010, contestatoarea Y. a solicitat instanţei în contradictoriu cu intimata X anularea popririlor înfiinţate  în dosar execuţional 489/2010 al B.E.J. Crăciun Crişan iar în subsidiar diminuarea onorariului avocaţial în raport de munca depusă, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatoarea arată că în data de 25.10.2010 i-a fost înfiinţată poprirea asupra conturilor deţinute la mai mulţi terţi popriţi de către un executor judecătoresc cu sediul în Timişoara, în baza sentinţei comerciale nr. 973/COM/17.12.2009 a Tribunalului Bihor irevocabilă prin sentinţa comercială nr. 329/COM/2010 a Tribunalului Bihor. Conform susţinerilor contestatoarei, Judecătoria Oradea trebuia să procedeze la încuviinţarea executării silite care ar fi putut fi efectuată de un executor judecătoresc din raza acesteia şi nu de către unul cu sediul în Timişoara. În subsidiar, contestatoarea a susţinut că onorariul avocaţial în cuantum de 30000 lei nu se justifică în raport cu munca depusă.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 399, 373, 453 indice 1, art. 274 alin. 2  C. proc. civ.

Deşi legal citată cu menţiunea depunerii întâmpinării, intimata nu a depus întâmpinare la dosar şi nu s-a prezentat în instanţă în vederea susţinerii poziţiei sale procesuale.

Contestatoarea a precizat că nu susţine cererea de suspendare a executării silite în prezentul dosar având în vedere cererea formulată în acelaşi sens în dosarul nr. 21891/271/2010 al Judecătoriei Oradea.

La dosar a fost ataşat dosarul execuţional nr. 489/2010 al B.E.J. Crăciun Crişan.

Instanţa a încuviinţat şi administrat pentru părţi proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

 Împotriva contestatoarei S.C. Tiger Amira Com S.R.L. s-a iniţiat executarea silită în dosar execuţional 489/2010 al B.E.J. Crăciun Crişan, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa comercială nr. 973/COM/17.12.2009 a Tribunalului Bihor pronunţată în dosar nr. 2377/COM/2009, irevocabilă prin sentinţa comercială nr. 329/COM/2010 a Tribunalului Bihor pronunţată în dosar nr. 8289/111/2009, pentru sumele de 36031,69 euro reprezentând preţ şi 36031,69 euro reprezentând penalităţi de întârziere. Executarea silită a fost pornită de B.E.J. Crăciun Crişan cu sediul în Timişoara, urmărindu-se iniţial un imobil al intimatei situat în Timişoara iar apoi înfiinţându-se poprirea asupra unor conturi ale intimatei aflate la bănci cu sediul în Oradea sau Bucureşti. În faza de executare silită. intimata a fost reprezentată de un avocat căruia i-a plătit un onorariu în cuantum de 30000 lei.

Constituind cea de-a doua faza a procesului civil, executarea silită trebuie să se desfăşoare cu respectarea strictă a prevederilor art. 371 ind. 1 si următoarele C.pr.civ.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatoarei legate de necompetenţa executorului judecătoresc, instanţa constată că potrivit art. 8 indice 1 din Legea 188/2000 executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel pe lângă care funcţionează dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 9 alin. 2  din Legea 188/2000 în cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că este neîntemeiată susţinerea contestatoarei conform căreia executorul judecătoresc care a înfiinţat poprirea în dosarul execuţional nu este competent deoarece nu funcţionează în raza curţii de apel unde îşi are sediul intimata debitoare sau terţul poprit.

Este de observat că iniţial executarea silită s-a făcut în dosarul execuţional 489/2010 al B.E.J. Crăciun Crişan prin  urmărirea silită a unui teren al intimatei care era situat în Timişoara, ajungându-se până la faza la care s-a notat în cartea funciară somaţia privind executarea silită asupra imobilului. Ulterior, creditorul urmăritor sau executorul judecătoresc au optat pentru efectuarea executării silite şi prin poprire asupra conturilor intimatei deschise la terţe bănci. Acest fapt nu este însă de natură să îl facă pe executorul judecătoresc iniţial învestit cu cererea de executare silită să fie necompetent să înfiinţeze poprirea, acesta rămânând competent să dea curs cererii de executare silită inclusiv prin poprirea conturilor intimatei. O interpretarea contrară ar însemna că într-o astfel de situaţie în baza aceluiaşi titlu executoriu să se constituie două dosare execuţionale, la doi executori judecătoreşti diferiţi unul urmând a face executarea silită prin poprire iar celălalt prin urmărirea silită a bunului imobil al contestatoarei. O astfel de situaţie ar putea să fie în defavoarea debitoarei care ar trebui să suporte cheltuieli de executare în două dosare execuţionale distincte.

Prin urmare, instanţa constată că executarea silită împotriva contestatoarei, inclusiv prin poprirea conturilor acesteia a fost încuviinţată de o instanţă competentă şi a fost efectuată de un executor judecătoresc competent teritorial.

Referitor la onorariul avocaţial pretins pentru faza de executare silită, instanţa constată din înscrisurile de la dosarul execuţional rezultă că avocatul intimatei a completat doar o cerere standard de iniţiere a executării silite împotriva contestatoarei. Raportat la gradul de complexitate al acestei operaţiuni, instanţa constată că un onorariu avocaţial în cuantum de 30000 lei este disproporţionat de mare şi nu se cuvine a fi suportat de contestatoare, fiind vorba de o cheltuială voluptorie a intimatei pe care se cuvine să o suporte în cea mai mare parte singură. Prin urmare, instanţa apreciază că se impune reducerea cuantumului onorariului avocaţial în faza de executare silită de la suma de 30000 lei la suma de 300 lei.

Pentru aceste motive, instanţa urmează să admită în parte contestaţia la executare, să anuleze în parte actele de executare din dosarul execuţional nr. 489/2010 al B.E.J. Crăciun Cristian în sensul reducerii cheltuielilor de executare constând în onorariu avocaţial de la suma de 30000 lei la suma de 300 lei şi să respingă ca nefondate celelalte pretenţii.

Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea X în contradictoriu cu intimata Y.

Anulează în parte actele de executare din dosarul execuţional nr. 489/ 2010 al B.E.J. Crăciun Cristian în sensul reducerii cheltuielilor de executare constând în onorariu avocaţial de la suma de 30000 lei la suma de 300 lei.

Respinge ca nefondate celelalte pretenţii.

Compensează cheltuielile de judecată ale părţilor.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.05.2011.

Preşedinte Grefier