Partaj judiciar

Sentinţă civilă 1558 din 16.02.2010


Dosar nr. 6127/280/2007

R O M Â N I A

JUDEC?TORIA PITE?TI

SEC?IA CIVIL?

SENTIN?A CIVIL? Nr. 1558

?edin?a public? de la 16 Februarie 2010

Completul compus din:

PRE?EDINTE E F

Grefier I C

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant B R ?i pe pârât M V, având ca obiect partaj judiciar

La apelul nominal f?cut în ?edin?a public? au lipsit p?r?ile.

Procedura legal îndeplinit?.

S-a f?cut referatul cauzei de c?tre grefier care învedereaz? instan?ei c? dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ?edin?a public? din data de 09.02.2010, sus?inerile p?r?ilor fiind consemnate în încheierea de ?edin din acea dat?, ce face parte integrant? din prezenta sentin.

INSTAN?A

Prin cererea inregistrata pe rolul Judec?toriei Pitesti sub nr. 2933/280/2007, reclamanta B R a chemat in judecat?  pe paratul M V, solicitând instan?ei ca prin hot?rârea  ce o va pronun?a sa dispun? constatarea nulitii absolute a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2156/8.05.1996 de BNP CV si partajarea bunurilor mobile si imobile ramase de pe urma defunctului M M, decedat la 6.09.1992 si a defunctei  M I decedata la data de 29.04.2005, cu ultimul domiciliu in com. Bascov, sat, nr., jud. Arges.

In motivarea ac?iunii, reclamantul a aratat ca partile sunt mo?tenitorii defunctului M M, ca si copii. In 1996, partile si mama acestora, MI au incheiat un act de partaj voluntar cu privire la bunurile imobile, terenul si case, M I dorind sa lase paratului una din case si o anumita suprafata de teren, iar reclamantei casa veche si suprafata de 710 m.p. La momentul incheierii actului de partaj, notarul a trecut in mod eronat terenurile in act, fara a tine seama de schita reala a terenurilor, atribuindu-se partilor in mod indiviz una dintre case, respectiv casa noua, ce este situata atât pe terenul reclamantei cat si pe terenul paratei, f?când imposibila folosirea terenului atribuit reclamantei. In mod gre?it notarul a trecut in actul de partaj numai suprafata de 2210 m.p. in loc de suprafata de 2805 m.p., iar mama reclamantei a renun?at in mod nelegal in favoarea paratului la o cota mai mare decât ii revenea, înstr?inând practic si o parte din cota ce revenea reclamantei. Toate actele premerg?toare partajului s-au f?cut in lipsa reclamantei, fara cuno?tin acesteia, fiind citata la o adresa in comuna Bascov unde nu mai locuia din 1975. Reclamanta nu a avut astfel cuno?tin de certificatele de mo?tenitor nr. 27/14.01.1993 si 94/10.04.1996. Un alt motiv de nulitate al partajului îl constituie faptul ca vecin?tile  mentionate in act nu corespund cu realitatea, astfel cum rezulta din schita terenului, plan cadastral si adeverinta nr. 920/9.04.1996. In ce priveste partajarea bunurilor mobile si imobile, se arata ca se impune atribuirea suprafe?elor de teren in mod legal, incluzând întreaga suprafata de 2805 m.p. din Bascov, sat , cu vecinii: la nord-p?durea statului, la sud-drum comunal, la est- D D si F, la Vest-mo?tenitori S A. Pe acest teren cu care autorul figura inscris in rolul agricol se afla o casa din paianta si o casa noua din BCA. De pe urma autorilor au r?mas si certificate de ac?ionar, dintre care unul se afla la reclamanta, iar celalalt la parat.

În drept au fost invocate disp. art 728, art. 960, 961 urm. C.civ.

Prin întâmpinarea formulata la data de 16.04.2007, paratul a solicitat respingerea ac?iunii  ca neîntemeiata, cu cheltuieli de judecata. In motivarea întâmpin?rii s-a aratat ca toate motivele invocate de catre reclamanta nu constituie motive de nulitate, cu atât mai mult de nulitate absoluta a actului de partaj. Reclamanta sus?ine in mod eronat ca imobilul casa noua ar fi fost atribuit ambilor, pe motiv ca s-ar g?si o parte pe terenul reclamantei si o parte pe terenul paratului, intrucat casa a fost atribuita paratului in lot, împreun? cu terenul aferent, cu lime de 16,69 m.l. conform schite anexa la actul notarial. Totodat?, reclamanta a primit in lot casa veche si suprafata de 710 m.p. notata pe schita cu S2, cu latimea la drumul comunal de 8,2 m.l., aceasta fiind vointa partilor si anume ca reclamanta sa primeasc? casa veche si suprafata de 710 m.p., iar pârâtul sa primeasc? casa noua si doua terenuri, situate de o parte si de alta a terenului reclamantei, care avea reprezentarea clara a situa?iei de pe teren, chiar daca in actul de partaj, notarul a mentionat eronat o suprafata mai mica la vestul lotului lui B R Casa veche era situata in fata case vechi, pe terenul proprietatea paratului, astfel ca este evident ca intrarea casei noi este tot pe terenul pârâtului. Schi?a cadastrala intocmita dupa 11 ani de la partaj este gre?ita. In concluzie se arata ca partile au în?eles sa lichideze starea de indiviziune, inclusiv cu privire la drepturile mamei partilor care nu decurg numai din succesiunea lui Matei Marin, astfel incat in urma partajului nu au mai ramas bunuri de la autori.

Cu privire la cel de-al doilea cap?t de cerere se solicita de asemenea respingerea, intrucat paratul nu de?ine vreun certificat  de ac?ionar.

In subsidiar, in situatia desfiintarii actului de partaj, paratul formuleaz? cerere reconventionala prin care se solicita ca reclamanta sa suporte cota parte din pasivul succesiunii ambilor autori- cheltuieli de înmormântare, obiceiuri cre?tine?ti suportate de parat, evaluate la 10.000 lei, la care se ad?uga sulta achitata de parat mamei sale si contributia proprie la finalizarea constructiei casei noi.

La termenul din data de 29.05.2007, paratul a precizat cererea reconven?ional? in sensul ca evalueaz? toate lucr?rile efectuate la suma de 15.000 lei si acestea au constat in : finalizarea celorlalte înc?peri ?i dependin?e (camere, hol, buc?t?rie, baie), respectiv tencuieli, gresie, faian, instala?ii sanitare, instala?ia electric? la toat? casa, instala?ia de gaze, tâmpl?rie; construirea gardului  din beton de la drumul comunal; construirea unei fantani în curte; finalizarea gardurilor din beton ?i uluc?; suportarea obiceiurilor cre?tine?ti pentru tat?;  introducerea de gaze naturale;- finalizarea beciul, alee din beton în curte; construirea unei scari exterioare din beton; - inlocuirea acoperi?ului din ?igl? cu tabl? zincat?; tencuirea casei la exterior montarea de parchet într-o camer?; montarea de parchet în alt? camer? ?i zugr?virea casei.

La termenul din data de 05.06.2007, a fost disjuns cap?tul 2 al cererii principale, referitor la partajarea bunurilor mobile si imobile ramase de pe urma defunc?ilor M M si M  I si cererea reconven?ional?, formându-se  prezentul  dosar, cu nr. 6127/280/2007, ce a fost suspendat  in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.p.c., pana la solu?ionarea dosarului nr. 2933/280/2007.

Prin sent.civ. nr. 2157/2008 Judec?toria Pite?ti a respins ac?iunea formulat de reclamanta B R ce a format obiectul dosarului nr. 2933/280/2007 având ca obiect nulitatea absolut? a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 2156/1996 la BNP C V

Prin dec.civ. nr. 173/R/2009 Tribunalul Arge? a respins recursul declarat de reclamant?.

În prezenta cauz? s-a reluat judecata la data de 05.06.2007.

În ?edin?a public? din 17.11.2009 reclamanta a precizat faptul c? obiectul cererii principale disjunse ce formeaz? obiectul prezentului dosar îl reprezint?  partajarea suprafe?ei de 619 mp teren ce constituie diferen?a dintre suprafa?a de 2919 mp teren identificat? în raportul de expertiz? din dosarul  nr. 2933/280/2007 ?i suprafa?a de 2300 mp ce a format obiectul actului de partaj voluntar, teren ce provine de la autorul M M decedat la 06.09.1992 ?i M  I decedat? la 29.04.2005.

A precizat reclamanta c? terenul a fost dobândit de autori prin prescrip?ia achizitiv? de 30 de ani.

În ?edin?a public? din 17.11.2009 pârâtul a declarat c? renun?a la judecata cererii reconven?ionale cu excep?ia cererii privind pasivul succesoral iar reclamanta a declarat c? renun?a la judecata cererii principale având ca obiect partajarea certificatelor de ac?ionar, declara?ii de care instan?a a luat act.

În cauz? s-au administrat urm?toarele probe: înscrisuri, interogatoriu ?i martori. Au fost audia?i martorii P, D I, S  ?i D E.

Din probatoriul administrat în cauz?, instan?a re?ine urm?toarele:

P?r?ile sunt descenden?ii de gradul I ai autorilor M  M decedat la 06.09.1992 ?i M I decedat? la 29.04.2005.

Prin cererea de chemare în judecat? ce formeaz? obiectul prezentului dosar  reclamanta a solicitat sistarea st?rii de indiviziune asupra suprafe?ei de 619 mp teren ce constituie diferen?a dintre suprafa?a de 2919 mp teren identificat? în raportul de expertiz? din dosarul nr. 2933/280/2007 ?i suprafa?a de 2300 mp ce a format obiectul actului de partaj voluntar, teren ce provine de la autorii  M M ?i M  I.

Acest teren este identificat în schi?a anex? la raportul de expertiz? (fila 88) întocmit în dosarul disjuns prin patrulaterul prin patrulaterul C-C1-A1-B, fiind situat în continuarea terenului în suprafa?a de 2300 mp ce a apar?inut autorilor p?r?ilor ?i a format obiectul actului de partaj voluntar cu privire la care s-a respins ac?iunea în constatare nulitate absolut?, p?r?ile fiind îndrumate s? solicite un partaj suplimentar.

Pentru acest teren autorii p?r?ilor sau p?r?ile nu au de?inut ?i nu de?in acte de proprietate, respectiv contract de vânzare-cump?rare , act de dona?ie, titlu de proprietate emis în baza Lg. 18/1991, sau alte acte translative.

Reclamanta a invocat faptul c? autorii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin uzucapiune .

La dosar reclamanta nu a depus o hot?râre judec?toreasc? de natur? s? consfin?easc? aceasta situa?ie.

Deci, problema ce se cere a fi l?murit? este aceea daca terenul în suprafa?a de 619 mp se afla la data decesului autorilor în patrimoniul acestora.

Întrucât nu s-a depus act de proprietate sau hot?râre care s? constate dobândirea dreptului prin uzucapiune, în raport de sus?inerea reclamantei, instan?a va analiza dac? autorii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin prescrip?ia achizitiv? de 30 de ani.

Din depozi?ia martorei S. rezult? faptul c? terenul în litigiu a apar?inut mamei sale. Pe acest teren mama sa a construit o cas? ce a fost demolat? în 1962, an din care a permis p?rin?ilor p?r?ilor s? foloseasc? terenul în litigiu. Din 1962 mama sa nu a mai mers la teren îns? martora a mers ?i a v?zut c? terenul era lucrat, iar în anul 2001 autoarea p?r?ilor i-a cerut s?-i vând? terenul. I., proprietara terenului, a l?sat la aprecierea martorei încheierea contractului de vânzare-cump?rare  cu men?iunea c?  ar fi de acord s?-l vând? întrucât autorii p?r?ilor l-au folosit astfel încât prin declara?ia autentificat? sub nr. 1900/2001 (fila 50) pârâtul i-a pl?tit suma de 3.000.000 rol reprezentând contravaloarea terenului în litigiu.

Din aceea?i declara?ie instan?a re?ine c? autorii p?r?ilor au folosit terenul cu acordul proprietarei iar nu în calitate de proprietari ?i, în acela?i timp terenul în litigiu a fost ?i este separat prin gard de terenul ce a apar?inut autorilor p?r?ilor.

Martora D. E. a relatat aspecte privitoare la terenul îngr?dit de autorii par?ilor îngr?dit de când aceasta era copil, acum având vârsta de 48 de ani, deci în urm? cu 40 de ani ceea ce conduce la concluzia c? martora a avut în vedere terenul ce  a f?cut obiectul partajului voluntar.

Martorul D. I cunoa?te faptul c? între terenul autorilor par?ilor ?i numitul D. a existat o fâ?ie de teren ce a apar?inut unei alte persoane, teren care în urma discu?iilor cu proprietarul a fost lucrat de c?tre autorii par?ilor. Acela?i martor a relatat faptul c? a v?zut atât pe proprietara terenului cât ?i pe fiica acestuia, martora  Streinu, discutând cu autorii p?r?ilor.

Martorul P. M. a învederat faptul c? terenul în litigiu a apar?inut unei ter?e persoane ?i a fost folosit de pârât  împreun? cu Matei Ileana precum ?i cu M. M.  pan? la decesul acestora.

De men?ionat este faptul c? pârâtul a locuit ?i locuie?te în gospod?ria ce a apar?inut p?rin?ilor s?i situat? în  Bascov, acesta folosind efectiv terenul ?i dup? decesul autorilor.

Potrivit dispozi?iilor art. 1890 C.civ. toate ac?iunile pe care Legea nu le-a declarat prescriptibile ?i pentru care n-a definit un termen de prescrip?ie se vor prescrie prin 30 de ani f?r? ca acela care invoc? aceasta prescrip?ie s? fie obligat a produce vreun titlu ?i f?r? s? i se poat? opune reaua-credin?a.

Conform dispozi?iilor art. 1837 C.civ. prescrip?ia este un mijloc de a dobândi proprietatea.

Pentru a prescrie,  potrivit dispozi?iilor art. 1847 C.civ. posesia trebuie s? fie continu?, neîntrerupt?, netulburat?, public?, neechivoc? ?i sub nume de proprietar.

Actele exercitate asupra unui lucru al altuia sub nume precar nu constituie posesie sub nume de proprietar, ca ?i posesia exercitat? prin simpla îng?duin?a a proprietarului  lucrului  (art. 1853 C.civ. ).

Conform dispozi?iilor art. 1855 C.civ. când posesorul a început a poseda pentru altul, se presupune c? a conservat aceea?i calitate, daca nu este prob? contrarie.

Posesia care nu se exercit? sub nume de proprietar nu se poate transforma în posesie util? decât în cazurile prev?zute de art. 1858 C.civ.

În cauz?, autorii p?r?ilor au început s? posede terenul prin îng?duin?a proprietarului iar nu în calitate de proprietar

Posesia exercitat? de autorii p?r?ilor nu s-a transformat în posesie util?, neregasindu-se niciunul din cazurile prev?zute de art. 1858 C.civ.

Chiar în condi?iile în care  s-ar aprecia ca a intervenit intervertirea precaritii, se observa ca pârâtul a folosit împreun? cu autorii terenul în litigiu, continuând s?-l foloseasc? ?i dup? decesul acestora .

Posesia este echivoc? atunci când nu se poate ?ti nici dac? exist? animus sibi habendi dar nici ca acesta nu exist?

Echivocul nu se confund? cu deten?ia precar?.

În cauz? echivocul ca viciu al posesiei rezult? din folosirea terenului de c?tre pârât împreun? cu autorii s?i astfel încât folosin?a exercitat? de c?tre autori nu a avut ca efect dobândirea dreptului de proprietate în patrimoniul acestora prin prescrip?ia achizitiv? de 30 de ani ca urmare a faptului c? posesia a fost viciat?.

Pentru aceste considerente instan?a apreciaz? c? este neîntemeiat? cererea principal? întrucât la data decesului autorilor terenul nu se afla în patrimoniul acestora, deten?ia precar? ori posesia viciat?, oricât ar dura în timp nu poate duce niciodat? la uzucapiune, motive  pentru care va fi respins?.

Din probele administrate în cauz? rezult? faptul c? autorii p?r?ilor au avut cump?rate pentru înmormântare diferite obiecte necesare, paratul a încasat ajutorul de înmormântare, ambele p?r?i au participat la înmormântare  iar ulterior au f?cut pomeni, chiar separat uneori, niciunul din martori neputând relata cu exactitate cine a suportat cheltuielile efectuate la momentul înmormânt?rii autorilor ?i pomenilor, respectiv cât a cheltuit fiecare parte.

Fa de aceasta situa?ie, instan?a apreciaz? neîntemeiat? cererea reconven?ional? restrâns?, urmând a fi respins?.

Având în vedere solu?ia pronun?at? atât pe cererea principal? cât ?i pe cererea reconven?ional? instan?a va respinge ?i cererile de acordare a cheltuielilor de judecat?.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOT?RTE

Respinge cererea principal? precizat? ?i restrâns? formulat? de reclamanta B. R. domiciliat în mun. P., str. D. A. nr. 2, bl., sc., et., ap., jud. A., în contradictoriu cu pârâtul M. V. domiciliat în sat G.V, com. B., nr., jud. Arge?.

Respinge cererea reconven?ional? precizat? ?i restrâns?.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pre?edinte,

E. F. Grefier,

I. C. ?

Domenii speta