Corupţie sexuală

Dosar nr. 3196/280/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

Sentinţă Penală Nr. 2150

Şedinţa publică de la 10 Decembrie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE G.A.

Grefier M.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti fiind reprezentat prin

procuror M.P.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat S.A., parte civilă S.M.I, părţi responsabile civilmente S.C. şi S.L., reprezentanţi legali ai părţii civile S.N. şi S.E., având ca obiect infracţiunea de corupţie sexuală prevăzută de art. 202 C.p..

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit inculpatul S.A., partea civilă S.M.I., părţile responsabile civilmente S.C. şi S.L., reprezentanţii legali ai părţii civile S.N. şi S.R.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea partilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 26.11.2009, cand susţinerile părţilor si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

La data de 23.03.2009 a fost înregistrată la Judecătoria Piteşti adresa nr. 5400/P/2007 din data de 19.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti prin care a fost înaintat spre soluţionare dosarul cu acelaşi număr privind pe inculpatul S.A., trimis in judecată prin rechizitoriul din 13.03.2009 pentru săvârşirea infracţiunii de corupţie sexuală, prevăzută de art. 202 al. 1 C.p., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.p., împotriva părţii vătămate S.M.I..

In motivarea actului de inculpare s-a reţinut in esenţă că in data de 01.04.2007, in timp ce se afla in vizita la familia unchiului sau S.N., inculpatul S.A. a ademenit-o pe partea vatamata S.M.I. intr-o anexa a gospodariei acestora, unde, dupa ce s-au dezbracat atat el cat si partea vatamata pana la brau, au mimat un act sexual normal, fiind surprinsi in aceasta ipostaza de mama partii vatamate, S.E..

Din analiza probatoriului cauzei instanta retine in fapt urmatoarele: inculpatul S.A. este verisor primar cu partea vatamata S.M.I., parintii acestora, S.C. si S.N., fiind frati. Pana la momentul incidentului din data de 01.04.2007 relatiile dintre familiile fratilor S.C. si S.N. erau foarte bune, acestia obisnuind sa se viziteze reciproc si sa-si acorde sprijin in treburile gospodaresti. Parintii partii vatamate, S.N. şi S.E., obisnuiau chiar sa o lase pe partea vatamata S.M.I. in grija familiei S.C. şi S.L. in perioadele in care, datorita activitatilor agricole sezoniere, nu se puteau ocupa de supravegherea minorei. Datorita acestei imprejurari relatiile dintre inculpatul S.A. si verisoara sa au devenit destul de apropiate, chiar in conditiile diferentei mari de varsta dintre acestia (inculpatul fiind cu circa 11 ani mai mare decat partea vatamata). Relatia de rudenie apropiata dintre cei doi era dublata de o relatie de prietenie si afectiune, partea vatamata avand incredere in verisorul sau mai mare si facandu-i confesiuni chiar in legatura cu aspecte intime ale vietii sale de familie. In data de 01.04.2007 inculpatul a mers impreuna cu tatal sau in vizita la familia partii vatamate, unde se sacrificase un porc si, potrivit obiceiului, rudele apropiate fusesera invitate sa sarbatoreasca evenimentul la asazisa „pomana a porcului”. In timp ce S.C. se afla in casa impreuna cu fratele si cumata sa, la masa, inculpatul a iesit impreuna cu partea vatamata in curte pentru a se juca. La un momendat cei doi au intrat intr-o bucatarie de vara, anexa a gospodariei, unde, de comun acord cei doi au hotarat sa se joace „de-a mama si de-a tata”. Desi (avand la acel moment varsta de 17 ani si 6 luni, aproape de pragul majoratului) inculpatul ar fi trebuit sa constientizeze gravitatea faptelor ce se derulau, el s-a lasat angrenat in jocul copilaresc „de-a mama si de-a tata” cu partea vatamata (ce avea la acel moment varsta de 6 ani si 8 luni), incurajand comportamentul ce luase deja o turnura devianta din momentul in care partea vatamata a inceput sa se dezbrace. Inculpatul nu numai ca nu a oprit-o pe partea vatamata din gesturile sale, ce deja depaseau limita unui nevinovat joc „de-a mama si de-a tata”, dar a si inceput sa se dezbrace el insusi de la brau in jos, lasandu-se prins in acest joc sexual deviant. Caracterul deviant al „jocului” celor doi era dat pe de o parte de relatia de rudenie apropiata dintre ei si pe de alta parte, in egala masura, de varsta minorei, care la 6 ani si 8 luni nu ar fi trebuit sa aiba astfel de preocupari. „Jocul” celor doi a fost intrerupt de mama partii vatamate, S.E., care a patruns intempestiv in acea anexa gospodareasca si i-a surprins pe cei doi dezbracati de la brau in jos, asezati pe patul din acea incapere, inculpatul peste partea vatamata, mimand un act sexual. Prima reactie a inculpatului a fost de a-si cere iertare si de a o implora pe matusa sa sa nu ii spuna tatalui sau ce se intamplase, dovada ca inculpatul constientiza gravitatea faptelor sale, caracterul deviant al comportamentului pe care, chiar daca am admite ca nu l-a initiat, l-a acceptat si chiar l-a incurajat. Afland despre cele intamplate tatal inculpatului i-a aplicat acestuia o corectie fizica si l-a trimis acasa. In perioada urmatoare parintii inculpatului i-au interzis acestuia sa mai aiba relatii cu partea vatamata si au intensificat controlul asupra comportamentului acestuia. Intr-un mod asemanator au procedat si parintii partii vatamate, aplicand un control mai strict asupra activitatilor partii vatamate. Dealtfe, dupa ce s-a aflat despre acest incident in comunitatea restransa, rurala, in care partile locuiesc, atat inculpatul cat si partea vatamata au manifestat o retinere in a comunica cu rudele, vecinii si prietenii in legatura cu acest aspect.

De mentionat este faptul ca atat inculpatul cat si partea vatamata au recunoscut de la bun inceput faptele, asa cum au fost prezentata mai sus. Pe parcursul desfasurarii urmaririi penale si, ulterior in faza de cercetare judecatoreasca, au intervenit insa nuantari ale pozitiilor celor doua parti doar cu privire la initiativa „jocului de-a mama si de-a tata”, fiecare dintre parti incercand sa atribuie celeilalte parti responsabilitatea initierii si incurajarii „jocului” nepotrivit din acea imprejurare. Acest lucru se explica doar prin influenta la care au fost supusi cei doi din partea persoanelor din jur si prin tendinta fireasca de se disculpa, dupa ce au constatat atitudinea membrilor comunitatii fata de faptele lor.

In conditiile in care probatoriul administrat nu lasa sa se intrevada nici macar un indiciu de constrangere exercitata de catre inculpat asupra partii vatamate (caci constrangerea in sens invers este de neacceptat, date fiind varstele partilor la momentul incidentului), instanta apreciaza ca este prea putin important, aproape lipsit de relevanta care dintre cele doua parti a avut initiativa „jocului de-a mama si de-a tata”. La fel de nesemnificativ este daca partea vatamata s-a dezbracat in totalitate singura sau a fost si ajutata de catre inculpat, cert fiind ca dezbracarea partii vatamate a fost consimtita de aceasta si nu prin constrangere. Gravitatea faptelor nu este data de acest aspect ci indeosebi de faptul ca inculpatul s-a lasat angrenat in jocul copilaresc „de-a mama si de-a tata” cu partea vatamata dincolo de limitele decentei, in conditiile in care el, aproape de varsta majoratului, ar fi trebuit sa constientizeze gravitatea faptelor ce se derulau si sa puna capat gesturilor cu tenta sexuala, mai ales avand in vedere relatia de rudenie apropiata dintre el si partea vatamata si varsta de doar 6 ani si 8 luni a minorei. Contributia inculpatului la acest „joc” este data de imprejuarea ca el insusi s-a dezbracat de la brau in jos, fara a se putea sustine ca a fost ajutat in vreun fel de care partea vatamata sa faca acest gest. Asadar, pe langa componenta pasiva, de nerespingere, de acceptare a jocului sexual deviant, avem si componenta activa, de incurajare si chiar participare activa la acest joc sexual din partea inculpatului, evidentiata de dezbracarea de la brau in jos, urmata de mimarea actului sexual cu partea vatamata, pana la momentul in care acest „joc”, devenit periculos, a fost intrerupt de venirea intempestiva a mamei partii vatamate in acea anexa gospodareasca. Reactia imediata a inculpatului, de a-si cere iertare si de a o implora pe matusa sa sa spuna ce se intamplase, este o dovada ca inculpatul constientiza gravitatea faptelor sale, caracterul deviant al comportamentului pe care, chiar daca am admite ca nu l-a initiat, l-a acceptat si chiar l-a incurajat.

Dincolo de culpa evidenta a inculpatului, trasata in coordonatele mai sus enuntate, instanta apreciaza ca si comportamentul partii vatamate S.M.I. denota carente majore in educatie si supraveghere, ce nu pot fi retinute decat in sarcina parintilor acesteia, S.N. şi S.E., data fiind varsta de doar 6 ani si 8 luni a minorei, ce exclude raspunderea acesteia din punct de vedere legal. Pentru un copil de doar 6 ani si 8 luni partea vatamata era inexplicabil de cunoscatoare in ceea ce priveste obiceiurile „jocului de-a mama si de-a tata” iar acest lucru este doar „meritul” parintilor ei care, fie au permis minorei sa observe aspecte intime din viata lor de familie, fie au purtat discutii in legatura cu astfel de aspecte in prezenta minorei, fie, pur si simplu au omis sa constate ca fiica lor manifesta preocupari nepotrivite varstei, datorita anturajului in care era angrenata la joaca. Atmosfera din familia partii vatamate, fara a fi una improprie dezvoltarii normale a unei fetite de nici 7 ani, a fost, probabil, extrem de permisiva cu privire la limitele de conduita carora minora parte vatamata ar fi trebuit sa se supuna. Obligatiile parintesti relative la cresterea, ingrijirea si educarea minorei impuneau adoptarea unor astfel de limite de conduita (ne referim in special la contactul minorei cu aspectele de viata sexuala din cadrul familiei), care sa fie de natura a o impiedica pe minora sa intre in contact, atat de timpuriu, cu aspectele de natura sexuala ale familiei. Chiar daca am admite ca minora nu a luat cunostinta de aspectele sexuale ale vietii de familie in cadrul propriei familii, parintilor tot le-ar fi revenit responsabilitatea de a constata ca fiica lor manifesta preocupari nepotrivite varstei, exteriorizate prin limbaj si gesturi, si de a lua masuri de corectare a acestui comportament, dupa ce identificau sursa lui. Dealtfel, dupa incidentul petrecut intre partea vatamata si verisorul sau, parintii partii vatamata au instituit un control mai strict asupra anturajului si preocuparilor fiicei lor, control care, daca ar fi existat de la inceput, nu s-ar mai fi ajuns in situatia incidentului din 01.04.2007.

Concluzionand, instanta apreciaza ca incidentul sexual din 01.04.2007 este rezultatul unor factori conjugati, ce tin atat de imaturitatea sentimentala manifestata de inculpat, in pofida varstei apropiata de majorat (el aflandu-se in perioada de trecere dintre pubertate si adolescenta), cat si de carentele in educatie si supraveghere manifestate de partea vatamata, ce, la nici 7 ani s-a dovedit a fi inexplicabil de cunoscatoare in ceea ce priveste obiceiurile „jocului de-a mama si de-a tata”.

Cele reţinute au fost stabilite pe baza următoarelor mijloace de probă: raportul de constatare medico-legală nr. 372/A10/20.04.2007 întocmit de SML Argeş, copia certificatului de nastere seria NZ, nr. 186952 emis de Primaria Ramnicu Valcea, referatul de evaluare psiho sociala nr. 448/15.11.2007 intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Arges, declaratiile martorilor P.M., S.T., S.V., L.V. si R.I., declaratiile reprezentantilor legali ai partii vatamate si ale partilor responsabile civilmente, copiile inscrisurilor medicale depuse de partea vatamata prin reprezentantii sai legali, declaraţiile partii vatamate, declaraţiile inculpatului şi înscrisurile depuse de către acesta (copia certificatelor de absolvire si respectiv de calificare profesionala, eliberate de Colegiul Tehnic Energetic Ramnicu Valcea).

Fata de cele retinute, instanta constata ca faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de corupţie sexuală, prevăzută de art. 202 al. 1 C.p..

Vinovăţia inculpatului fiind dovedită, instanţa îi va aplica acestuia o pedeapsă la individualizarea căreia vor fi avute in vedere dispoziţiile art. 72 C.p. iar gradul de pericol social concret va fi apreciat in funcţie de următoarele elemente: condiţiile si împrejurările săvârşirii faptelor, pe fondul relatiei de rudenie apropiata dintre parti, dublata de o relatie de prietenie si afectiune, partea vatamata avand incredere in verisorul sau mai mare si facandu-i confesiuni chiar in legatura cu aspecte intime ale vietii sale de familie; lipsa unui scop determinat din partea inculpatului, acesta lasandu-se pur si simplu angrenat in jocul sexual cu partea vatamata dincolo de limitele decentei si ale bunei cuviinte; persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale fiind apreciat in societate ca un om onest; imaturitatea sentimentala manifestata de inculpat, in pofida varstei apropiata de majorat (el aflandu-se in perioada de trecere dintre pubertate si adolescenta); modul de actiune al inculpatului, ce denota o insemnata doza de infantilism; starea de minoritate a inculpatului la momentul savarsirii faptei; atitudinea inculpatului in faţa organelor judiciare constand in sinceritate şi regret; relatiile bune existente intre parti in perioada anterioara incidentului; varsta partii vatamate raportat la varsta inculpatului; mediul social din care provine inculpatul; rezonanta faptelor inculpatului in comunitatea restransa, rurala, in care traieste atat el cat si partea vatamata si urmarile faptei constand intr-o atingere a libertatii sexuale a partii vatamate, a normalei dezvoltari a acesteia, specifica varstei, prin expunerea prematura la gesturi si practici sexuale.

Prin prisma acestor considerente instanţa apreciază că scopul educativ-preventiv al procesului penal, prevazut de art. 52 C.p., poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientată sub minimul special prevăzut de art. 202 al. 1 C.p., cu aplicarea art. 109 C.p., reţinând comportamentul bun al inculpatului anterior săvârşirii infracţiunii şi atitudinea sinceră şi cooperantă în faţa organelor judiciare drept circumstanţe atenuante în favoarea sa, în condiţiile art. 74 literele a si c C.p., ce atrag aplicarea dispoziţiilor art. 76 litera e C.p..

Apreciind că pedeapsa in sine reprezintă un avertisment serios si suficient pentru ca inculpatul să conştientizeze pericolul social al conduitei sale si să evite pe viitor implicarea in astfel de situaţii si fiind intrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 81 C.p., instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Se va fixa termenul de încercare potrivit dispoziţiilor art. 82 C.p. si se vor pune in vedere dispoziţiile art. 83 C.p. privind consecinţele săvârşirii unei alte infracţiuni cu intenţie in cursul acestui termen.

In latura civilă a cauzei partea vătămată S.M.I., prin reprezentantul sau legal S.E., s-a constituit parte civila cu echivalentul in lei al sumei de 5.000 de euro, cu titlu de despagubiri materiale (investigatii medicale, medicamente si cheltuieli de transport) si morale, fara a se preciza ponderea fiecarei categorii de despagubiri solicitate.

Analizand probatoriul administrat prin raportare la solutia din latura penala a cauzei si la criteriile si elementele ce au stat la baza acesteia, instanţa constată că partea civila a suferit atat un prejudiciu material cat si un prejudiciu moral.

Prejudiciul material este reprezentat de cheltuielile ocazionate de investigatiile medicale la care a fost supusa partea civila ulterior incidentului, dovedite cu inscrisurile depuse (filele nr. 25 – 35), intr-un cuantum de 40 lei.

Prejudiciul moral este reprezentat in primul rând de trauma de natura psihica pe care gesturile sexuale au produs-o minorei. Ulterior partea civila a trebuit sa se supuna unor investigatii de natura medicala si medico legala, suferind astfel o limitare a libertăţii de mişcare si o amplificare a sentimentului de teama si jena ce s-a conturat imediat dupa descoperirea faptelor. Partea civila manifesta un comportament de introvertire, de retragere din anturajul pe care il frecventa anterior. In plus, in comunitatea restransa, rurala, in care traiesc partile, incidentul de natura sexuala a avut o rezonanta specifica, atat parte civila cat si inculpatul incercand un sentiment de jena in contactul cu vecinii, rudele si cu ceilalti consateni. Atitudinea inculpatului a pus-o pe partea civila intr-o postura umilitoare, de inferioritate fata de cei care o cunosteau. Procesul penal insusi a reprezentat o trauma pentru partea civila, vizibil marcata de situatia in care se afla. Toate aceste coordonate conturează prejudiciul moral suferit de către partea civila şi evaluat la suma de 5.000 Euro. Pretenţiile părţii civile sub aspectul daunelor morale sunt însă exagerate şi se tinde la obţinerea unor beneficii nejustificate de pe urma acestui incident.

Culpa exclusiva in producerea acestor prejudicii revine inculpatului pentru aceleasi considerente ca si acelea care au stat la baza solutiei din latura penala a cauzei.

Constatând îndeplinite si celelalte două condiţii ale răspunderii civile delictuale prevazute de art. 998-999 Cod civil (existenţa unei fapte ilicite a inculpatului si a legăturii de cauzalitate intre această faptă si prejudiciul suferit de partea civilă), instanţa va admite in parte actiunea civila si il va obliga pe inculpat în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. şi S.L. (potrivit dispozitiilor art. 1000 alin. 2 Cod civil) să suporte consecinţele păgubitoare ale faptelor sale, potrivit dispoziţiilor art. 14 si art. 346 C.p.p..

Ca o consecinţă a condamnarii, inculpatul S.A. va fi obligat în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. şi S.L.să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat in cauză, potrivit dispoziţiilor art. 191 C.p.p..

În baza art. 193 C.p.p. se va respinge cererea formulată de partea civilă S.M.I., prin apărătorul său, de acordare a cheltuielilor judiciare ocazionate de proces, aceste nefiind dovedite in vreun fel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul S.A., la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de corupţie sexuală, prevăzută de art. 202 al. 1 C.p., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.p. şi cu reţinerea art. 74 lit. a, c - art. 76 lit. e C.p., împotriva părţii vătămate S.M.I..

În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi fixează termenul de încercare de 1 an şi 6 luni conform art. 82 şi art. 110 C.p..

Atrage atenţia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p..

În baza art. 14 şi art. 346 C.p.p. admite în parte acţiunea civilă formulată de S.E., în calitate de reprezentant legal al părţii civile minore S.M.I. şi obligă pe inculpatul S.A. în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. şi S.L., să-i achite suma de 12.040 lei, din care 12.000 lei cu titlu de despăgubiri morale şi 40 lei cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 191 C.p.p. obligă pe inculpat în solidar cu părţile responsabile civilmente S.C. şi S.L. să achite suma de 450 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

În baza art. 193 C.p.p. respinge cererea formulată de partea civilă S.M.I., prin apărătorul său, de acordare a cheltuielilor judiciare ocazionate de proces.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 Decembrie 2009.

Preşedinte,

G.A.

Grefier,

M.R.

Domenii speta

Spete similare