Aderarea la apel. Termenul până la care se poate formula cererea de aderare la apel. Titularul unei cereri de aderare la apel poate fi numai intimatul, nu şi un alt apelant.

Decizie 198/A din 10.12.2009


Aderarea la apel. Termenul până la care se poate formula cererea de aderare la apel. Titularul unei cereri de aderare la apel  poate fi numai intimatul, nu şi un alt apelant.

Potrivit art. 293 Cod procedură civilă intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică. Cererea se pateu face până la prima zi de înfăţişare.

Secţia civilă – Decizia civilă nr. 198/A/10 decembrie  2009

Prin sentinţa civilă nr.622/2001 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr. 1897/2002 s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta SC A SA Alba Iulia împotriva pârâţilor M.N, S.I,  A.N, L.I, L.L, M.D, N.A, E.V, S.G, A.I, A.M, M.V, A.A, A.V, A.M, A.M, A.D.I, A.D.M, A.E, R.L, M.N, B.O.R CU HRAMUL „BUNA VESTIRE” –PAROHIA CENTRU , PRIMARUL MUN. ALBA IULIA şi s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren înscris în CF nr. 1449 nr.top2332 în temeiul HG nr. 834/1991.

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate conform sentinţei.

S-a luat act de renunţarea la judecată împotriva Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma.

Au fost respinse acţiunile reconvenţionale formulate de reclamanţii reconvenţionali A.M, A.I, A.M, M.V, A.A, A.V, A.M, A.D.I, A.M, A.E, A.D.M, BOR cu hramul „Buna Vestire” – Parohia Centru, L.I, L.L, M.D împotriva pârâţilor reconvenţionali SC „A” SA Alba Iulia, Statul Român prin MFP, Primăria Mun. Alba Iulia.

A fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta voluntară R.L.

Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că având în vedere certificatul de proprietate , reclamanta fiind proprietară asupra imobilelor în litigiu, restituirea în natură a acestora nu mai este posibilă, iar la plata de despăgubiri, faţă de împrejurarea că terenurile au fost expropriate, nu mai poate fi obligată reclamanta; pe de altă parte nu s-a făcut dovada că la data exproprierii proprietarii imobilelor nu au fost despăgubiţi.

Împotriva sentinţei civile nr.622/14.12.2001, în termen legal, au declarat apel pârâţii reclamanţi-reconvenţionali.

Dosarul a fost înregistrat în apel sub dosar nr. 9/57/2002.

Prin decizia civilă nr. 83/A/2008 Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art.246 cod procedură civilă, a luat act de renunţarea la judecarea apelurilor declarate împotriva sentinţei civile nr.622/14.12.2001 pronunţată de Tribunalul Alba-secţia civilă a următoarelor părţi BOR cu Hramul Buna Vestire-Parohia Centru I şi Centru II, LI, LL şi MD, AI, decedat, cale de atac continuată de ACI şi AFI, AM, MV, decedată, apel continuat de MCG, MD şi MME, AA - decedat, apel continuat de AFM, AV-decedat, apel continuat de DL, AM-decedată, apel continuat de PM, AML-decedată, apel continuat de AO, MM şi AF, A.E-decedată, apel continuat de AM, ACI, AFI.

A admis apelurile declarate de intervenientul AM, decedat, cale de atac continuată de AA, AM, AC, de intervenienta RL, decedată, cale de atac continuată de MD şi de reclamanţii reconvenţionali AA, decedat, apel continuat de AC şi de reclamanta reconvenţională AE-decedată, cale de atac continuată de SS, CM, ALA, SA şi SF, împotriva aceleiaşi sentinţe şi în consecinţă :

A schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta SC „UA” S.A. Alba Iulia, aflată în procedura lichidării judiciare.

Au fost menţinute în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că acţiunea reclamantei are ca obiect stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor invocate, în petitul acţiunii introductive de instanţă întemeiată iniţial în drept ca modalitate de dobândire a proprietăţii, pe uzucapiune, pentru ca ulterior să precizeze că de fapt este vorba de HG nr.834/1991, act în baza căruia i s-a eliberat  acel certificat de atestare a dreptului de proprietate.

Acţiunea, aşa cum a fost formulată, este deci una în constatare, circumscrisă cerinţelor impuse de art.111 cod procedură civilă. Or, potrivit acestui text, partea care are un  interes poate face acţiune în constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cea mai importantă trăsătură a unor atari acţiuni în constatare, statornicită expres de lege , constă în caracterul lor subsidiar. Or, potrivit art.111 alin.2 cod procedură civilă, cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului. Acţiunea în constatare deşi nu urmăreşte realizarea dreptului, ci doar constatarea lui, ea devine inadmisibilă când este vorba de constatarea unui fapt şi nu a unui drept.

În acest context, în baza art.296 cod procedură civilă apelurile arătate mai sus au fost admise, cu consecinţa schimbării sentinţei apelate în aceste limite, respectiv de respingere a acţiunii reclamantei intimate SC  „UA” SA Alba - în prezent în procedura de lichidare judiciară.

În rest au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

În baza art.246 cod procedură civilă s-a luat act de renunţarea la judecarea apelurilor declarate împotriva aceleiaşi sentinţe de către pârâţii : Biserica Ortodoxă Română cu Hramul Buna Vestire - Parohia Centru I şi II, L.I, L.L şi M.D, A.I-în prezent decedat, apel continuat de moştenitorii săi AIC şi AFI în calitate de fii, A.M, M.V-decedată, prin M.C.G, M.D, M.M.E, A.A-decedat, prin AFM, AV-decedat, apel continuat de DL, AM-decedată, prin PM, AM L-decedată, prin AO, MM şi AF, AE-decedată, apel continuat de AM, ACI şi AFI.

Împotriva acestei decizii în termen legal au declarat recurs AO, AM, AF, AFM, PM, DL, MD, MME, MCG, A M şi moştenitorii lui AI, AFI şi ACI.

ÎCCJ prin decizia civilă nr. 7878/10.12.2008 a admis recursurile declarate de aceştia şi a casat în parte decizia nr. 83/A din 29.04.2008 a Curţii de Apel Alba Iulia cu trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor declarate de recurenţi.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de recurs a reţinut că potrivit încheierii datată 10 aprilie 2008, parte integrantă a hotărârii recurate, instanţa de apel a acordat cuvântul părţilor la dezbateri cu privire la apelurile declarate de acestea împotriva sentinţei tribunalului, fără a pune în discuţie chestiunea referitoare la existenţa unei cereri de renunţare la judecata apelurilor care ar fi fost formulate în cauză de acestea.

În consecinţă, instanţa avea de soluţionat apelurile declarate şi susţinute la dezbateri şi nu putea lua act direct în considerentele deciziei şi prin dispozitivul acesteia de împrejurarea că apelanţii au renunţata la judecata căii de atac pe care o declaraseră împotriva sentinţei primei instanţe.

În rejudecarea apelului, dosarul a fost înregistrat sub dosar nr. 9.1/57/2002.

În cauză au formulat cerere de aderare la apel pârâţii reclamanţi reconvenţionali LLA şi LIC prin care au solicitat admiterea apelurilor şi a cererii de aderare la apel şi în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii reconvenţionale aşa cum a fost formulată.

Cerere de aderare la apel a formulat şi pârâtul reclamant reconvenţional MTD care a solicitat admiterea apelurilor şi a cererii de aderare la apel, iar în urma rejudecării cauzei să se dispună admiterea cererii reconvenţionale. S-a solicitat şi suspendarea cauzei până la soluţionarea acţiunii formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.

La termenul din 14 mai 2009  instanţa a suspendat judecarea cauzei conform dispoziţiilor art. 244 pct.1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 46 din Legea nr. 10/2001 până la soluţionarea acţiunii înregistrată la data de 14 mai 2009 pe rolul Tribunalului Alba, având ca obiect contestaţie la Legea nr. 10/2001.

Intimata reclamantă SC „UA” SA a formulat la data de 10.11.2009 cerere de repunere pe rol având în vedere soluţionarea irevocabilă a acţiunilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.

Au fost depuse sentinţele nr. 670/2009 şi 939/2009 pronunţate de Tribunalul Alba, irevocabile prin neapelare.

Curtea, analizând sentinţa atacată în limitele stabilite de instanţa de recurs a respins apelul formulat în cauză ca rămas fără obiect, a luat act de renunţarea la judecarea cererii de aderare la apel formulată de către LIC şi LLA şi a respins ca inadmisibilă cererea de aderare la apel formulată de MTD.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut că apelanţii ce au declarat şi recurs în cauză au solicitat schimbarea sentinţei instanţei de fond în sensul respingerii acţiunii principale şi a admiterii acţiunii reconvenţionale pe care au formulat-o şi prin care au solicitat obligarea reclamantei pârâte reconvenţionale SC „UA” SA la plata despăgubirilor pentru terenul trecut în proprietatea statului şi aflat în prezent în posesia reclamantei.

În baza sentinţelor civile nr. 670/2009 şi 939/2009 ambele pronunţate de Tribunalul Alba, irevocabile, intimata SC „UA” SA emite deciziile nr. 4-9/2009 prin care propune acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001.

Constatând  că toţi apelanţii au obţinut titluri – sentinţe judecătoreşti – prin care li se recunoaşte irevocabil dreptul de a primi despăgubiri pentru suprafeţele de terenuri ce au fost preluate de către stat, fiind emise şi decizii în acest sens de către unitatea deţinătoare, în condiţiile Legii nr. 10/2001, apelul promovat în prezenta cauză ce viza tocmai obligarea unităţii deţinătoare la plata acestor despăgubiri, a rămas fără obiect, motiv pentru care a fost respins ca atare.

Întrucât pârâţii reclamanţi reconvenţionali LLA şi LIC au formulat cerere de renunţare la judecare, în temeiul art. 246 raportat la art. 298 Cod procedură civilă, instanţa a lua act de renunţarea acestora la judecarea cererii de aderare la apelul pârâţilor reclamanţi reconvenţionali.

În ceea ce priveşte cererea formulată de  către pârâtul reclamant reconvenţional MTD de aderare la apelul pârâţilor reclamanţi reconvenţionali AO, AM, AF, AFM, PM, DL, MD, MME, MCG, AM, AFI şi ACI instanţa a reţinut următoarele:

În primul ciclu procesual pârâtul MTD a avut calitatea de apelant.

Împotriva deciziei pronunţate în apel pârâtul MTD nu a declarat recurs.

După casarea deciziei pronunţate de instanţa de apel apelantul pârât MTD formulează cerere de aderare la apelul declarat în cauză de AO, AM, AF, AFM, PM, DL, MD, MME, MCG, AM, AFI şi ACI  pentru care instanţa supremă a dispus rejudecarea.

Instanţa a apreciat că cererea de aderare formulată de MTD este inadmisibilă pentru următoarele motive:

MTD a avut calitatea de apelant în cauză, însă faţă de el decizia pronunţată în primul ciclu procesual a rămas definitivă, întrucât  nu a declarat recurs şi deci cu privire la această parte litigantă  instanţa de recurs nu a dispus rejudecarea apelului declarat în cauză.

Art. 293 Cod procedură civilă care reglementează instituţia aderării la apel prevede că intimatul este în drept să adere la apelul făcut de partea potrivnică.

Termenii întrebuinţaţi de legiuitor de „parte potrivnică” arată în mod clar şi fără posibilitate de dubiu că aderarea la apel se poate face numai la apelul introdus de partea cu interese contrare în proces, ceea ce exclude putinţa de aderare a părţii cu interese alăturate.

În speţă însă, MTD nu a avut calitatea de intimat ci de apelant, şi putea adera numai la apelul părţii potrivnice, parte potrivnică care este SC „UA” şi care nu a declarat apel în cauză pentru a putea adera la apelul acesteia.

Pe de altă parte, cererea este şi tardiv formulată, întrucât aderarea la apel se poate face numai până la prima zi de înfăţişare, or acest termen a expirat de mult, respectiv în primul ciclu procesual, trimiterea cauzei spre rejudecarea unor apeluri nerepunând părţile în drepturile care puteau fi exercitate până la prima zi de înfăţişare. La acel moment însă, pârâtul reclamant reconvenţional nici nu avea cum să adere la apel, pentru că declarase el însuşi apel în cauză.

Instituţia aderării la apel a fost pusă la dispoziţia celor care au pierdut termenul de apel şi astfel pot uza de această cale, a aderării la apelul părţii adverse, dar nu pot să reînvie un drept definitiv pierdut.

În speţă, în urma renunţării la judecarea apelului său, pârâtul reclamant reconvenţional a pierdut – prin nedeclararea recursului -  printr-o hotărâre cu autoritate de lucru judecat chiar dreptul de a mai face vreun alt apel în aceeaşi cauză, astfel că el nu  mai poate să reînvie acest drept nici prin aderarea la apelul celeilalte părţi.

De altfel art. 293 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că dacă apelul principal este respins pentru motive ce  nu implică cercetarea fondului, aderarea la apel rămâne fără efecte.

Cum apelul principal nu a fost analizat pe fondul său, fiind respins ca rămas fără obiect, apelanţii principali obţinând pretenţiile solicitate în cadrul unei proceduri speciale, aderarea la apel formulată de către pârâtul reclamant reconvenţional MTD  a rămas şi fără efect.