Art. 304 pct. 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă

10. Art. 304 pct. 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă. Limitele analizei unei decizii în recurs.

Invocarea interpretării  greşite  a actului juridic dedus judecăţii, aplicarea greşită a legii de către instanţă cu raportare la interpretarea probelor, sunt  aspecte care vizează temeinicia deciziei şi nu pot  fi cenzurate în această cale extraordinară de atac, excedând motivelor de recurs prev. de art.304 Cod procedură civilă.

Secţia civilă – Decizia civilă nr. 11/17 ianuarie 2008

Prin acţiunea civilă formulată la Judecătoria Mediaş, reclamanta C. G. a chemat în judecată pârâţii B. I. şi B. V., solicitând prin hotărâre: să se stabilească linia de graniţă între proprietăţile lor şi ca urmare să fie respectat dreptul de proprietate al reclamantei asupra suprafeţei de aproximativ 100 mp pe care o folosesc pârâţii, abuziv, şi să fie obligaţi la cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamanta arată că este proprietara imobilului situat în Mediaş, str. Mureş, nr. 39, înscris în CF 2660/II/2, nr. top. 1335/c/1/1/1/1/1/2/2, 3996/3/2 în suprafaţă de 385 mp, însă în realitate foloseşte mai puţin cu 100 mp. Din investigaţiile făcute la faţa locului, reclamanta a concluzionat că diferenţa de teren lipsă se află în folosinţa pârâţilor.

In drept s-au invocat art. 584 şi urm. cod civil, art. 274 Cod procedură civilă.

  Prin sentinţa civilă nr. 619/28.02.2007 Judecătoria Mediaş a admis în parte acţiunea, în sensul că a constatat existenţa liniei de graniţă dintre imobilul reclamantei( identificat în acţiune) şi imobilul pârâţilor înscris în CF 9356 Mediaş, nr. top. 1335/2/c/1/1/1/1/1/1/2/2/2/1, situat în str. Mureş, nr. 37, pe aliniamentul gardului existent. Au fost obligaţi pârâţii, să predea în posesia reclamantei, o suprafaţă de teren de 85 mp, din parcela folosită, şi delimitată de şură, şi Valea M. Au fost respinse celelalte cereri ale reclamantei, şi a fost obligată reclamanta să plătească pârâţilor, cheltuieli de judecată parţiale de 500 RON. Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a avut în vedere expertizele tehnice efectuate în cauză, schimbările care au intervenit în configuraţia terenului prin schimbarea cursului văii, schiţa de carte funciară, dar şi poziţia procesuală a pârâţilor, probele testimoniale administrate, care au confirmat amplasarea noului gard pe locul celui vechi.

Au fost respinse solicitările reclamantei de modificarea liniei de graniţă şi de revendicare a suprafeţei de 15 mp din suprafaţa de 100 mp solicitată.

La stabilirea cheltuielilor de judecată, instanţa a avut în vedere prevederile art. 584 cod civil, potrivit căruia cheltuielile de grăniţuire revin în mod egal ambilor proprietari ai fondurilor învecinate.

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe, de pârâţi, a fost admis prin decizia civilă nr. 253/2007 a Tribunalului Sibiu – Secţia civilă, în sensul înlăturării obligării pârâţilor, de a preda în posesie reclamantei suprafaţa de teren de 85 mp, şi au  fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a apreciat că prima instanţă a înlăturat greşit concluziile expertului tehnice de specialitate, prin care expertul a arătat că la întabulările efectuate în zonă, s-au comis nişte erori, respectiv imobilul reclamantei, are în componenţă şi o parte din imobilul cu nr. top. 3996/3, respectiv nr. top. 3996/3/2. Conform aceleiaşi expertize, pârâţii folosesc în plus o suprafaţă de 139 mp, aparţinând nr. top. 3996/2, însă acest imobil nu aparţinea reclamantei ci numitei M. M. De aceea, a considerat instanţa de apel că în mod greşit a fost admis capătul de cerere de revendicare.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, şi invocând art. 312 alin. 1 şi 3 cod procedură civilă, a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare Tribunalului Sibiu, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul menţinerii integrale a sentinţei nr. 619/2007 pronunţată de Judecătoria Mediaş,şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea recursului, reclamanta, consideră concluziile expertizei efectuate în cauză ca fiind contradictorii, şi apreciază că în mod corect instanţa de fond le-a înlăturat, însă în mod greşit le-a reţinut instanţa de apel. De aceea, consideră că se impune casarea cu trimitere spre rejudecarea apelului, în temeiul art. 312 pct. 3 cod procedură civilă.

S-a invocat şi motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 cod procedură civilă, potrivit căruia hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, susţinând că instanţa de apel nu a explicat cum a ajuns la concluzia că intimaţii pârâţi folosesc un surplus de suprafaţă de la numita M. M., a cărei proprietate nici nu se învecinează administrativ cu proprietăţile părţilor.

Privitor la motivul de recurs privitor la art. 304 pct. 8 cod procedură civilă, potrivit căruia instanţa de apel a interpretat greşit actul dedus judecăţii, schimbând înţelesul neîndoielnic al acestuia, recurenta susţine că instanţa de apel nu a analizat actele de proprietate, evidenţele de carte funciară, întinderea drepturilor de proprietate ale părţilor.

Art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, este invocat pentru a critica hotărârea atacată, în sensul că, tribunalul a dat eficienţă unei probe neconcludente în cauză, respectiv raportului de expertiză tehnică şi suplimentului la acest raport. Chiar expertul judiciar a apreciat că se impun noi măsurători şi la imobilele vecine, că evidenţele de carte funciară nu se coroborează cu cele cadastrale şi există erori de întabulare ale imobilelor din zonă, astfel că, instanţa de apel nu putea să valideze concluziile expertizei, decât încălcând legea. .Pentru a respinge recursul instanţa a reţinut că solicitarea recurentei de casare a deciziei instanţei de apel şi trimitere spre rejudecare a cauzei, este nefondată, întrucât instanţa de apel a analizat prin prisma motivelor invocate toate aspectele de legalitate şi temeinicie ale sentinţei atacate, analizând probele,astfel că nu este incident art. 304 pct. 3 cod procedură civilă.

Imprejurarea că reclamanta este nemulţumită de soluţia adoptată, nu este de natură a conduce la casarea hotărârii atacate în scopul administrării unei alte probe. Aspectele invocate în susţinerea acestei solicitări, vizează întinderea dreptului de proprietate, o stare de fapt care a fost deja stabilită de instanţa de apel, şi care poate fi eventual reflectată în temeinicia hotărârii, nicidecum în legalitatea ei. Instanţa de recurs cenzurează, potrivit prevederilor art. 304 cod procedură civilă, aspecte de legalitate ale hotărârilor atacate.

Tribunalul a explicat în motivele de recurs, că a avut în vedere, la adoptarea soluţiei, expertiza şi suplimentul la expertiză efectuat în cauză, concluziile reţinute fiind în concordanţă cu dispozitivul hotărârii, astfel că este nefondată invocarea art. 304 pct. 7 cod procedură civilă, faţă de această decizie.

Punctul 8 al art. 304 cod procedură civilă, se referă la interpretarea juridică a actului juridic dedus judecăţii, şi nu este incident în cauză, astfel actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă, exteriorizată cu intenţia de a produce efecte juridice civile, sau suportul materiale care constată şi redă manifestarea de voinţă exprimată. Obiectul acestei cauze îl reprezintă stabilirea unei linii de graniţă şi revendicare, astfel că nu este vorba de interpretare a unui act juridic civil dedus judecăţii, astfel că acest text legal nu poate fi invocat cu succes ca motiv de recurs.

Aplicarea greşită a legii şi respectiv pronunţarea unei hotărâri cu încălcarea acesteia, de care face vorbire pct. 9 al art. 304 cod procedură civilă, semnifică două ipoteze, respectiv situaţia în care din modul de redactare a hotărârii nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu, sau interpretarea eronată a unui text legal. Recurenta, pentru a justifica invocarea acestei prevederi, susţine că tribunalul a dat eficienţă unor probe neconcludente în cauză, însă această motivare nu se încadrează în prevederea legală invocată. Textul legal aplicabil în cauză reiese din motivarea tribunalului, art. 584 cod civil, iar în ce priveşte capătul de cerere de revendicare, instanţa a stabilit că pârâţii nu folosesc teren din cel aparţinând reclamantei, astfel că acţiunea în revendicare este neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare