Partaj. Criterii de atribuire a bunurilor. Coroborarea dispoziţiilor art.741 cu dispoziţiile art.6735 şi art.6739 Cod pr.civilă.

Decizie 831 din 16.10.2008


Prin cererea înregistrată sub nr. 2237/2002 pe rolul Judecătoriei Corabia reclamantul S.Gh. a chemat în judecată pe pârâţii  I.M., S.C, S.L, S. F, S.M., S.L (ultimele moştenitoare ale autorului S.M) solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să dispună ieşirea din indiviziune cu  privire la suprafeţele de teren moştenite de la autorii S. M. şi S. E.

Reclamantul a solicitat ca din întreaga moştenire să-i revină suprafeţele de 1000 m.p. situată în Corabia str. Gh. Doja, 335 m.p. situată în Corabia str. Elena Doamna şi 5000 m.p. teren extravilan situat pe raza  oraş Corabia, precizând că a făcut demersuri pentru ieşirea din indiviziune pe cale amiabilă dar la notarul public nu s-a putut ajunge la o înţelegere cu ceilalţi moştenitori.

În drept,  au fost invocate dispoziţiile art.728 Cod civil, iar pentru susţinerea acţiunii au fost anexate la cererea de chemare în judecată, copii de  pe  certificatele de  deces ale autorilor S.M şi S.E, certificatul de naştere al reclamantului, titlul de proprietate nr.7996/2/4.07.2000 - autor S.M, declaraţia dată de S.C la data de 11.04.1993 şi certificatul de urbanism cu nr.  137/3.09.2002.

Pârâtele S.Fl., S.L.E. şi S.M.A au depus cerere reconvenţională şi întâmpinare prin care au solicitat partajarea suprafeţelor de teren de 5000 m.p. situată în str. Gh. Doja, 1667 m.p. situată în str. Elena Doamna,  şi 5000 m.p. teren extravilan.

Pârâtele S.L şi S.MA au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestora, cu motivarea că în calitate de descendente de gradul I ale autorului S.M, au renunţat la moştenirea acestuia, după cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 1410/13.11.1992,

Cu privire la fondul cauzei, pârâtele reclamante au solicitat ieşirea din indiviziune asupra celor trei suprafeţe de teren nominalizate în cererea reconvenţională, deoarece nu au reuşit să rezolve pe cale notarială partajarea acestor terenuri.

Pârâtul  S.C a depus precizări cu privire la suprafeţele de teren ce urmau a fi partajate şi de asemenea reclamantul S.Gh. a depus precizări privind acţiunea iniţială şi copii de pe titlul de proprietate nr. 19752/77/21.06.1993, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1472/25.08.1980 şi mai multe chitanţe fiscale.

Pârâtele S.F., S.LE şi S.A. au depus cerere completatoare a cererii reconvenţionale prin care au solicitat partajarea tuturor terenurilor înscrise in titlul de proprietate nr. 7996/2/4.07.2000, eliberat pe numele moştenitorilor  autorului S.M.

Prin încheierea din 16.11.2002, s-au admis în principiu acţiunea civilă de partaj formulată de reclamantul S.Gh şi cererea reconvenţională a pârâtelor  S.Fl.,  S.L.E. şi S.M.A.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului S.M cu ultimul domiciliu în oraşul Corabia la data de 07.06.1972 şi că masa succesorală  a autorului se compune din suprafaţa de 3,45 ha teren intravilan şi extravilan, situat pe raza oraşului Corabia, pentru care  s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul nr. 7996/2/4.07.2000.

S-a constatat că moştenitori acceptanţi ai succesiuni autorului S.M, în condiţiile Legii nr. 18/199l, sunt reclamantul S.Gh., pârâţii S.C, I.M, S.L. şi S.M – toţi în calitate de descendenţi gradul I - fiecare cu câte o cotă de 1/5 din averea succesorală, că numitul S.M. a decedat la 03.06.1991, moştenitori cu vocaţie succesorală ai acestuia fiind pârâtele S.F. – în calitate de soţie supravieţuitoare S.L.E şi S.M.A.  în calitate de descendenţi gradul I, urmând ca asupra excepţiei invocate de pârâtele S.L.E. şi S. M. A.,  privind lipsa calităţii procesuale pasive a acestora, instanţa să se pronunţe odată cu fondul.

Prin sentinţa civilă nr. 906/24.11.2003 Judecătoria Corabia a admis acţiunea reclamantului S.G. şi cererea reconvenţională promovată de pârâte, a omologat raportul de expertiză  întocmit în cauză de expert V.A,  în varianta I  propusă de expert, atribuindu-se bunurile corespunzător lotizării.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamantul cât şi pârâtele S. M. A, S.L şi S.L, criticând soluţia pentru  netemeinicie şi nelegalitate.

Prin decizia nr. 3268/07.10.2004 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 2158/2004 s-au admis apelurile formulate de reclamantul S.Gh., şi pârâţii S F.M şi S.L.E împotriva sentinţei civile nr. 906/24.11.2003 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 2237/2002 în contradictoriu cu intimaţii pârâţi S.E, S.M ( moştenitorii lui S.C. ),  I.M. şi S.L.

S-a schimbat sentinţa susmenţionată în parte, în sensul că s-a admis acţiunea formulată de reclamantul S.G. şi cererea reconvenţională formulată de pârâtele S. F. M. şi S. L. E.

S-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor în varianta unică  propusă de expert în apel pentru terenul extravilan  şi în varianta A pentru terenul intravilan.

S-au menţinut restul  dispoziţiilor sentinţei civile  nr. 906 /2003.

Împotriva  acestei decizii au declarat recurs pârâţii S.M. şi S.E., invocând dispoz. art. 304 pct. 6, 9, 10 Cod procedură civilă întrucât decizia pronunţată nu cuprinde enumerarea loturilor, componenţa lor, ci doar o menţiune de schimbare a sentinţei civile într-o variantă propusă de expert, precum şi menţiunea  că, raportul de expertiză întocmit în apel, sporeşte lotul reclamantului S.G. cu un teren intravilan de 741 m.p. S-a mai arătat că din loturile însumate  nu  rezultă suprafaţa totală de 8907 m.p. cât este masa de împărţit ci suprafaţa de 8070 mai puţin cu 837 m.p., exact cu cât a solicitat reclamantul să i se sporească lotul.

Prin decizia civilă nr. 1678/21.06.2005 pronunţată în dosarul 918/civ/2005  Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a  casat decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt.

Prin decizia  nr. 98/27.02.2006  pronunţată în dosarul nr.7239/C/2005 s-au respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantul  S.G. şi de pârâtele S. F., S. M. – A. şi S. L. E.  împotriva sentinţei civile nr. 906/2003 a Judecătoriei Corabia.

Prin decizia civilă nr. 2009/05.06.2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 7061/54/2006, s-au admis recursurile declarate de reclamantul S.G. şi pârâţii S. F., S.M.A., S.L.E, împotriva deciziei civile nr. 98/27.02.2006 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.  7239/2005 şi a sentinţei civile nr. 906/24.11.2003 pronunţată de Judecătoria Corabia  în dosarul nr. 2237/2002, s-a casat decizia menţionată şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la Tribunalul Olt.

Prin decizia nr.  226 din 11 septembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 2251/104/2006 s-au admis apelurile declarate de apelantul reclamant S G. şi apelanta pârâtă S.F., apelantele pârâte  S.M.A, S.L.E împotriva sentinţei civile nr. 906 din 24.05.2003 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 2237/2002 în contradictoriu cu intimaţii pârâţi S.E, S.M. intimata pârâtă I.M şi S.D.G  şi s-a schimbat sentinţa în sensul că s-a omologat raportul de expertiză nr. 2841/20.04.2007 întocmit în cauză de expert G.N., dispunându-se ieşirea părţilor din indiviziune.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs atât reclamantul cât şi pârâţii S.E şi S.M criticând-o pentru nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 115/05.02.2008 Curtea de Apel Craiova s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul S.G.  împotriva deciziei civile nr. 226 din 11 septembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 2251/104/2006 în contradictoriu cu pârâţii S.F., S.M.A, S.L.E, I.M, pârâta moştenitoare  S. D. G.

A fost admis recursul declarat de pârâţii S. E şi S.M şi s-a casat decizia civilă  iar cauza a fost trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt.

Prin decizia civilă nr.173 din 3 iunie 2008 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.2251.3/104/2006, s-au admis apelurile declarate de apelantul reclamant S. Gh. şi apelantele  pârâte S. Fl., S.M.A şi S.L.E, împotriva sentinţei civile nr.  906 din 24.05.2003 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. 2237/2002, în contradictoriu cu  intimaţii pârâţi S.E, S.M, I.M  şi D.(S).G , şi s-a schimbat sentinţa în sensul că s-a omologat raportul de expertiză nr. 2841/20.04.2007, sub aspectul evaluării bunurilor şi s-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor.

S-au compensat cheltuielile de judecată şi au fost obligate loturile nr. 2, 3  şi 5 la câte 33,3 lei  către apelant şi la câte 66,6 lei către lotul nr. 4.

S-a motivat formarea şi repartizarea loturilor pe respectarea criteriilor rezultate din dispoziţiile art.6739 Cod pr.civilă, reţinându-se că intimata S.M şi soţul său decedat au efectuat lucrări pe terenul de 698,70 mp., făcând racordul la reţeaua de apă a oraşului şi gard împrejmuitor şi cultură cu viţă de vie.

Consimţământul coproprietarilor rezultă din aceea că timp de 30 de ani aceştia nu au tulburat pe cei doi soţi în exercitarea posesiei asupra terenului, aspect rezultat atât din depoziţia martorului audiat în mod nemijlocit, cât şi din susţinerile apelantului reclamant S.G.

Ca atare, s-au avut în vedere dispoziţiile art.6735 alin.2 Cod pr.civilă, faţă de care s-a apreciat că atribuirea loturilor trebuie să permită o exploatare profitabilă a terenurilor , eventual chiar edificarea unor construcţii sau a altor amenajări, aşa cum s-a solicitat de pârâtele S.M.A, S. L şi descendentul S.L, iar pe de altă parte să respecte  şi posesia asupra bunurilor.

Critica privind greşita includere la masa partajabilă a suprafeţei de 837 mp. din totalul de 3000 mp., a fost înlăturată, cu motivarea că masa partajabilă s-a stabilit irevocabil prin încheierea din 15.11.2002, care nu a fost a atacată separat cu apel, potrivit dispoziţiilor art.6737 Cod pr.civilă, în vigoare la data pronunţării ei.

În baza art.299 Cod pr.civilă, împotriva deciziei au declarat recurs pârâţii S.F.S M.A. şi S.L.E. formulând următoarele critici.

l. Decizia nu cuprinde toate motivele  care au format convingerea instanţei.

Astfel, deşi expertiza întocmită de G.N a fost omologată numai sub aspectul evaluării terenurilor, instanţa nu şi-a motivat opinia în privinţa propunerilor de lotizare.

Nearătând argumentele care au dus la înlăturarea propunerilor de lotizare formulate de  expert, instanţa a încălcat prevederile art.315 alin.1 teza 1 Cod pr.civilă, potrivit cărora, în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs, asupra problemelor de drept dezlegate, sunt obligatorii.

2. Între dispoziţiile hotărârii există contradictorialitate, apelul fiind admis în totalitate, şi cu toate acestea nu s-a dat curs cererii apelanţilor privind atribuirea terenului de 698,70 mp. situat în sola 79 parcela 4, care a revenit moştenitorilor S. M.şi S.E.

3. Instanţa a încălcat sau a aplicat greşit legea.

Loturile atribuite părţilor nu sunt identificate prin vecinătăţi, aspect ce face să se menţină  starea de indiviziune între cei care au primit diferite suprafeţe de teren situate în aceeaşi solă şi aceeaşi parcelă.

Potrivit art.6735 alin.2 Cod pr.civilă, instanţa avea obligaţia de a stabili, pe cât posibil, loturi egale ca valoare, şi numai în cazul în care situaţia din teren nu ar fi permis acest lucru, să stabilească sulte, ori lotul recurenţilor este cel mai mic sub aspect valoric, instanţa aplicând excepţia compensării prin sultă.

Modalitatea de lotizare dispusă de instanţă lipseşte pe recurenţi de posibilitatea de a-şi edifica unele construcţii, cu atât mai mult cu cât terenurile intravilane din lotul lor sunt amplasate la distanţe mari faţă de reţelele de apă, electricitate, telefoane , etc.

Este eronat argumentul instanţei de apel potrivit căruia, moştenitorilor S.M şi E li se cuvine terenul de 698,70 mp., pe considerentul că l-au folosit timp de 30 de ani cu acordul celorlalţi coproprietari, atâta timp cât nu s-a făcut dovada acestui acord şi nici a îmbunătăţirilor aduse imobilului de autorul celor doi.

Examinând criticile formulate, se constată nefondat recursul, pentru următoarele considerente:

În rejudecare, Tribunalul Olt a respectat întocmai îndrumările din decizia de casare nr.115/5.02.2008 a Curţii de Apel Craiova şi prin hotărârea pronunţată, confirmând raportul de expertiză nr.2842/2007 numai sub aspectul evaluării bunurilor, a precizat criteriile avute în vedere la formarea loturilor.

În considerentele deciziei recurate, atribuirea bunurilor s-a motivat în raport de prevederile art.6739 şi art.6735 Cod pr.civilă, arătându-se în concret criteriile avute în vedere la stabilirea loturilor fizice, respectiv posesia bunurilor , necesitatea exploatării profitabile a imobilelor, efectuarea unor lucrări de natură a le spori valoarea.

Hotărârea dată în apel nu cuprinde dispoziţii contradictorii, cum se susţine în motivele de recurs. Instanţa a arătat în considerente motivele pentru care o parte din criticile formulate de apelanţi, şi anume cele referitoare la modalitatea de atribuire a suprafeţei de 698,70 mp. au fost apreciate ca neîntemeiate.

Instanţa investită cu soluţionarea căii de atac, în analiza criticilor invocate, are atributul de a aprecia asupra temeiniciei acestora,  şi să constate că o parte din motive  sunt fondate, iar altele nu,  admiţând apelul în aceste limite.

Nu se justifică susţinerea recurenţilor privitoare la neidentificarea loturilor  prin vecinătăţi, ceea ce ar avea drept consecinţă menţinerea stării de indiviziune a coproprietarilor.

În dispozitivul deciziei, terenurile sunt individualizate prin indicarea tarlalelor  şi parcelelor în care sunt amplasate, iar pentru suprafeţele ce revin coindivizarilor în aceleaşi parcele, vecinătăţile sunt menţionate în raportul de expertiză omologat, respectiv la filele 107 şi următoarele din dosarul nr.2251/104/2006 al Judecătoriei Corabia, expertiză care, în aceste condiţii, este avută în vedere la executare.

Principiul înscris în art.741 Cod civil, în conformitate cu care, la compunerea loturilor, trebuie să se dea, pe cât posibil loturi fizice apropriate ca valoare, nu este absolut, legiuitorul , prin sintagma „ pe cât posibil” lăsând la aprecierea instanţei modul de aplicare a criteriilor de partajare, în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei speţe.

Art.6735 alin.2 Cod pr.civilă stabileşte atribuirea bunurilor în natură, dar prevede în teza a II-a că în situaţia inegalităţii loturilor,  ca valoare, ele se întregesc prin sultă, fără a limita instanţei posibilitatea de a aprecia, faţă de criteriile obiective prevăzute în art.6739 Cod pr.civilă, asupra mărimii loturilor fizice.

Faptul că sub aspect valoric, lotul recurenţilor este mai mic, nu are relevanţă, atâta timp cât instanţa a atribuit bunurile ţinând seama de situaţia concretă în cauză, iar pentru egalizare a stabilit o sultă corespunzătoare valorii reale de circulaţie a terenurilor, aşa cum a fost stabilită de expert.

Împrejurarea posesiei îndelungată exercitată de autorul intimaţilor S.M şi E. asupra terenului de 698,70 mp. reţinută de instanţă, unită cu faptul că prin lucrările efectuate de autor s-a sporit valoarea terenului, justifică atribuirea imobilului în lotul intimaţilor.

Criticile recurenţilor în privinţa  aprecierii şi interpretării probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, întrucât exced motivelor de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.1-9 Cod pr.civilă.

Pentru considerentele expuse, recursul este nefondat şi urmează să fie respins, conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă.

5