Infracţiunea de înşelăciune prin cecuri, prev. de art. 215 alin.4 Cod penal. Elemente constitutive.

Potrivit dispoziţiilor art. 215 alin.1, 2 şi 4 Cod penal există infracţiunea de înşelăciune atunci când se emite un CEC asupra unei instituţii de credit sau unei persoane ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, nefiind date elementele constitutive ale infracţiunii în situaţia în care la data emiterii instrumentelor de plată beneficiarul ştia că inculpatul nu are disponibil financiar în bancă.

(Curtea de Apel Suceava – d.p. nr.205/23.04.2007)

Prin sentinţa penală nr. 246 din 8.06.2006  a  Judecătoriei Cîmpulung  Moldovenesc, inculpatul F. M.  a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 84  al.  3 din Legea nr.  59/1934, prin schimbarea  încadrării  juridice din infracţiunea  prev. de art. 215 al. 4  Cod penal, la pedeapsa de 3  ani închisoare.

Acelaşi inculpat a fost condamnat pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 215 al.  2 Cod penal  la  pedeapsa de 3 ani închisoare.

Potrivit art. 33  ş  34 Cod  penal  s-a dispus ca inculpatul  să execute pedeapsa cea mai grea de 3  ani închisoare,  făcându-se  aplicarea  disp. art. 71 Cod penal.

Inculpatul  a  fost obligat în solidar cu părţile responsabile  civilmente . să plătească  părţii civile  suma de 25.000 RON cu titlu de despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel,  prima instanţă a reţinut că inculpatul  în calitate de administrator  al două societăţi comerciale cu sediul în Dornişoara, jud.  Suceava, care au ca obiect de activitate  exploatarea materialului lemnos, începând cu anul 2000  a derulat prin societăţile  sale, mai multe relaţii de comerţ cu firma administrată de partea vătămată  G. D.E.

În cursul lunii august 2000, cei doi parteneri de afaceri au avut o înţelegere tacită, privind livrarea unei cantităţi de 250 mc.  buşteni de către SC. S. SRL.  În acest sens  a emis  şi factura fiscală  cu nr.  9352322 din luna august 2002 fără  a  se  preciza vreo dată la  rubrica „ziua”, valoarea totală  a  acestei facturi fiind de 282.625.000 lei.

Potrivit acestei înţelegeri, firma  administrată de către partea vătămată şi-a onorat obligaţiile  de plată însă  firmele  administrate  de inculpat nu au mai făcut livrarea cantităţii de buşteni la care s-a  obligat. În schimb inculpatul a  emis  fila CEC – BG 307-00006535 în alb,  având completate numai rubrica „semnătura” şi datele privind identificarea  SC C. C. SRL.

Partea  vătămată  nu a introdus această  filă  şi  a  mai  solicitat de la inculpat două  bilete la  ordin care să acopere suma totală  la acea dată, respectiv  250.000.000 lei.

În acest sens, inculpatul a completat două bilete la ordin la data de 12.03.2003,unul  pentru suma de 150.000.000 lei cu scadenţă la  28.03.2003  şi celălalt pentru suma de 150.000.000 lei cu scadenţă la  25.04.2003 ce urmau a  fi  plătite de către Eurobanc SA – Sucursala Suceava.

La data emiterii instrumentelor de plată mai  sus menţionate, inculpatul nu avea  disponibil  financiar în bancă  şi  nici nu avea  în derulare acte de comerţ de pe  urma cărora să-i fie alimentat contul de la  bancă, situaţie  confirmată de către instituţia bancară  în cauză.

La data de 31.03.2003 şi respectiv  29.04.2003, partea vătămată  a introdus la plată cele  două  bilete la  ordin care însă au fost refuzate din lipsă totală de disponibil.

La  data de 3.09.2004 partea vătămată a introdus la  plată  şi fila  CEC  menţionată mai sus  care a avut aceeaşi soartă, respectiv  a fost refuzată la  plată tot  din lipsă de disponibil în cont.

Împotriva acestei  sentinţe  a declarat apel inculpatul, care însă  nu a  arătat care sunt  motivele pentru care a formulat această cale de atac. Apărătorul  său din oficiu a solicitat instanţei  redozarea pedepsei, aceasta fiind exagerată  în raport de împrejurările  săvârşirii faptei.

Tribunalul Suceava -  secţia  penală, prin decizia nr.  548 din 23 octombrie  2006  a respins, ca nefondat.

Împotriva deciziei inculpatul  a formulat recurs, solicitând casarea hotărârilor  şi  în rejudecare schimbarea încadrării  juridice a faptei din art.  215 alin.1,2,4 Cod penal  în infracţiunea prev. de art. 84 pct.  3 din Legea nr.  59/1934, pentru care să  i  se  aplice o pedeapsă  minimă,  cu aplicarea  art. 81  Cod  penal.

Critica este întemeiată.

Prin rechizitoriul  Parchetului de pe  lângă  Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc inculpatul F.M. a fost trimis  în judecată  pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art.  215 alin.1,2,4 Cod penal, reţinându-se că în calitate de administrator al SC S.SRL  şi SC. C.C.  SRL Suceava în cadrul  derulării  contractelor cu SC O.H. SRL Cîmpulung  Moldovenesc  a emis două bilete la ordin  fără  a avea  disponibil  bănesc în cont,  cauzând un prejudiciu de 250.000.000 lei vechi.

Potrivit  art.  215 alin.1,2 şi  4 Cod  penal  există  infracţiune de înşelăciune atunci când se  emite un CEC asupra unei  instituţii  de credit sau unei persoane,  ştiind  că  pentru valorificarea  lui nu există provizia  sau acoperirea necesară, precum  şi fapta de a retrage după  emitere, provizia  în total  sau în parte, ori de a  interzice trasului  de a  plăti înainte de expirarea  termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1), dacă  s-a  pricinuit  o  pagubă  posesorului cecului  şi  se sancţionează cu pedeapsa prev. în alin. (2).

În speţă  nu sunt întrunite elementele  constitutive ale conţinutului infracţiunii de înşelăciune deoarece nu s-a  realizat scopul prevăzut  în aliniatul  (1)  şi anume inducerea  în eroare a părţii vătămate  prin prezentarea ca adevărată a  unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă  a  unei fapte adevărate, în ideea  de a obţine pentru sine sau  pentru altul  un folos material  injust şi de a pricinui o  pagubă.

Din întreg probatoriul  administrat rezultă  că  relaţiile  comerciale  dintre părţi  s-au bazat pe  încredere şi că  înţelegerile dintre ei erau tacite, neexistând nici un element din care să  rezulte intenţia inculpatului de a-şi înşela partenerul de afaceri.

La data emiterii instrumentelor de plată  (fila  CEC B.G.307-0006535în alb şi cele  două bilete la ordin) inculpatul nu avea  disponibil  financiar în bancă,  însă  partea  vătămată deşi  cunoştea acest lucru a insistat în emiterea lor drept  „garanţie”  a executării unei obligaţii comerciale de „a face”.

Aşadar, în speţă nu ne aflăm în faţa unei infracţiuni de înşelăciune, relaţiile dintre inculpat şi partea  vătămată având un caracter comercial  şi putând fi rezolvate  în cadrul unor litigii comerciale, de altfel inculpatul  a  achitat în mare parte sumele  datorate părţii vătămate.

Totuşi emiterea de către inculpat a  filei CEC în alb,  având completate numai rubrica „semnătura trăgătorului” şi datele privind identificarea SC.C.C. SRL -  întruneşte elementele  constitutive ale  infracţiunii  prev. de art. 84 pct. 3  din Legea  59/1934.

În consecinţă a fost admis recursul declarat de inculpat,  s-au casat  în totalitate ambele hotărâri şi reţinându-se cauza spre rejudecare, Curtea  l-a condamnat pe  inculpat pentru infracţiunea  prev. de art. 84 pct. 3  din Legea nr.  59/1934 prin schimbarea încadrării  juridice a faptei din art. 215 alin.1,2,4 Cod penal,  la o pedeapsă  cu închisoarea individualizată  în raport de prevederile  art. 72 Cod penal.

Domenii speta

Spete similare