Recidiva postexecutorie

Decizie 94 din 22.01.2013


Prin sentinţa penală nr.2233/19.11.2012 a Judecătoriei Brăila, în baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul U.M.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul U.M.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal şi art. 34 lit. b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului U.M.D. prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare. 

În baza art. 71 alin 2 Cod penal s-au interzis inculpatului U.M.D., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) pe durata executării pedepsei principale aplicate acestuia.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului U.M.D., iar în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 19.04.2012 şi până la zi.

În baza art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul G.R.G.  la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată.

În baza art. 71 alin 2 Cod penal s-au interzis inculpatului G.R.G., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) pe durata executării pedepsei principale aplicate acestuia.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului G.R.G., iar în baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 07.06.2012 şi până la zi.

S-a constatat că prejudiciul produs părţii civile SC R.E. SRL B a fost acoperit şi s-a luat act că aceasta nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.R. şi a fost obligat inculpatul U.M.D. la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil şi art. 1003 Cod civil, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC A.Ţ. A SA – Sucursala B şi au fost obligaţi inculpaţii U.M.D. şi G.R.G. la plata, în solidar, către această parte civilă a sumei de 78.796,58 lei reprezentând despăgubiri civile (din care suma de 76.322,58 lei reprezentând despăgubiri civile cu privire la bunurile sustrase, iar suma de 2474 lei reprezentând despăgubiri civile privind distrugerile provocate clădirii).

S-au respins în rest pretenţiile civile solicitate de SC A.Ţ. A SA – Sucursala B, ca neîntemeiate.

În motivarea hotărârii s-a arătat că rechizitoriul nr.1593/P/2011 din data de 10.05.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 10.05.2012 sub nr. 6338/196/2012, a fost trimis în judecată inculpatul U.M.D., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

-infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal;

-infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea 37 lit. b) Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul U.M.D. în noaptea de 22/23.04.2011 a sustras, singur şi prin efracţie, bunuri în valoare de 7.584,4 lei din incinta Centrului de Incluziune Socio-Ocupaţională pentru Romi  - Agenţia Naţională a Romilor, iar în noaptea de 04/05.09.2011, acelaşi inculpat, împreună şi cu inculpatul G.R.G., a sustras prin efracţie bunuri din depozitul aparţinând părţii vătămate SC R.E. SRL B.

Prin rechizitoriul nr.2563/P/2012 din data de 25.06.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, înregistrat pe rolul Judecătoriei Brăila la data de 25.06.2012 sub nr. 8721/196/2012, a fost trimis în judecată inculpatul G.R.G., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 – art. 209 alin 1 lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul G.R.G., în noaptea de 03/04.09.2011, singur, prin efracţie, a sustras din incinta părţii vătămate SC R.E. SRL B bunuri, iar în noaptea de 04/05.09.2011, acelaşi inculpat, împreună şi cu inculpatul U.M.D. a sustras prin efracţie bunuri din depozitul aparţinând aceleiaşi părţii vătămate SC R.E. SRL B.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă în privinţa inculpaţilor: procese-verbale de cercetare la faţa locului, cu planşe foto; declaraţii inculpaţi, sesizări părţi vătămate, declaraţii ale martorilor, dovezi de predare-primire bunuri, declaraţii martori asistenţi, adrese de constituire de părţi civile, înscrisuri.

Prin încheierea de şedinţă din 22.10.2012 s-a dispus conexarea dosarului penal nr. 8721/196/2012 privind pe inculpatul G.R.G. la prezentul dosar penal, aşa încât cele două cauze s-au judecat reunite.

În cursul fazei judecăţii, instanţa a procedat la audierea inculpaţilor în temeiul procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri în circumstanţiere pentru ambii inculpaţi.

S-a luat act de constituirea de parte civilă din partea SC A.Ţ. A SA – SUCURSALA B care a şi depus înscrisuri la dosar, alăturat cererii de constituire de parte civilă.

Inculpaţii au declarat în faţa instanţei că sunt de acord să achite prejudiciile solicitate de părţile civile în cauză.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, probatoriu pe care ambii inculpaţi şi l-au însuşit în faţa instanţei, precum şi înscrisurile de la dosarul cauzei depuse la dosar în faza judecăţii,  instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de 22/23.054.2011, inculpatul U.M.D., singur, a escaladat gardul împrejmuitor al Centrului de Incluziune Socio-Ocupaţională pentru Rromi – Agenţia Naţională a Romilor, iar apoi prin forţarea încuietorilor uşii de acces, a pătruns în interiorul clădirii, după care a sustras dintr-una din camere, următoarele bunuri: un laptop marca Lenovo, un videoproiector marca Infocus, un aspirator de cameră marca Daxi, un banner, 5 scaune de birou şi o măsuţă din sticlă.

Inculpatul a transportat bunurile la domiciliul său, iar laptop-ul l-a valorificat la o persoană rămasă neidentificată cu suma de 600 lei.

Inculpatul a depozitat banner-ul şi videoproiectorul în garajul locuinţei sale, iar scaunele şi măsuţa le-a folosit până în cursul lunii octombrie 2011, când le-a predat vecinei sale, martora V.C.C., fără a-i spune acesteia că bunurile proveneau din săvârşirea unei infracţiuni.

Martora V.C.C. a folosit bunurile o perioadă de timp, după care a vândut aceste bunuri unei persoane rămasă neidentificată; a mai rămas un scaun care a fost predat pe bază de dovadă părţii civile A.N.R.

Inculpatul a folosit o perioadă aspiratorul, după care, întrucât se defectase, l-a aruncat la gunoi.

Aparatul videoproiector şi bannerul au fost găsite la domiciliul inculpatului şi predate părţii civile A.N.R. pe bază de dovadă.

Aşa cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică-judiciară valoarea bunurilor sustrase de inculpat s-a ridicat la suma de 7.584,4 lei, din care suma de 4.455,1 lei a reprezentat valoarea bunurilor recuperate, iar suma de 3.129,3 lei a reprezentat valoarea bunurilor încă nerecuperate.

În cauză partea vătămată A.N.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 lei reprezentând valoarea bunurilor nerecuperate.

În continuare, se reţine că în data de 03/04.09.2011 inculpatul G.R.G. s-a hotărât să sustragă bunuri de la depozitul aparţinând părţii vătămate SC R.E. SRL B, situat pe …..

Astfel inculpatul a luat de la domiciliul său un cleşte patent, un căruţ metalic, precum şi o pereche de mănuşi pentru a nu lăsa amprente, apoi s-a deplasat în zona depozitului aparţinând părţii vătămate SC R.E. SRL B.

În continuare, inculpatul a tăiat cu ajutorul cleştelui gardul împrejmuitor al depozitului, după care a pătruns prin breşa creată, apoi, cu ajutorul aceluiaşi cleşte inculpatul a tăiat fâşiile din tablă care constituiau peretele depozitului, după care a pătruns în interiorul acestuia, iar întrucât s-a declanşat alarma, inculpatul s-a îndepărtat de locul faptei, la cca. 20-30 metri pe câmp.

După ce a observat că au plecat paznicii care au cercetat zona, inculpatul a pătruns din nou în interiorul depozitului prin breşele create anterior, după care a sustras din depozit mai multe anvelope auto de diferite mărci şi de diferite dimensiuni, precum şi 400 litri de ulei, în bidoane de câte 3 litri şi de câte 1 litru.

Toate aceste bunuri au fost transportate de către inculpat, pe rând, în  câmp, de unde apoi au fost transportate la domiciliul său, în mai multe drumuri, cu ajutorul căruţului metalic.

Bunurile au fost apoi vândute de inculpat la diferite persoane rămase neidentificate, obţinând în schimb suma de 10.000 lei pe care a cheltuit-o în scop personal.

A doua zi, inculpatul G.R.G. i-a propus şi vecinului său, inculpatul U.M.D., să mai sustragă şi alte bunuri din acelaşi loc în modalitatea descrisă anterior, aşa încât, cei doi inculpaţi, după această înţelegere prealabilă, s-au deplasat în zona depozitului aparţinând părţii vătămate SC R.E. SRL B, situat pe ….

Inculpaţii au îndepărtat plasa din gardul tăiat anterior, precum şi fâşia de tablă ce constituia peretele depozitului, de asemenea, tăiată anterior, după care inculpatul G.R.G. a pătruns în interiorul depozitului, context în care s-a declanşat sistemul de alarmă, aşa încât inculpaţii s-au retras pe câmp la cca. 20-30 de metri până ce au constatat că s-au retras paznicii care au verificat zona.

În continuare, inculpatul G.R.G. a pătruns în interiorul depozitului de unde a sustras cca. 90 de anvelope auto de diferite mărci şi de diferite dimensiuni, 2 baxuri de odorizante auto (35 de cutii de odorizante auto), precum şi o prelată auto, pe care ambii inculpaţi le-au transportat la cca. 20-30 metri distanţă, după care inculpatul U.M.D. a plecat în Municipiul B de unde a venit la faţa locului cu un autovehicul marca Ford Tranzit cu care a transportat bunurile respective la domiciliul său.

Din aceste bunuri inculpatul U.M.D. a vândut o parte către diferite persoane neidentificate, iar banii i-a folosit în scop personal.

În data de 27.09.2012 s-a efectuat o percheziţie domiciliară la inculpatul U.M.D., ocazie cu care s-au descoperit în garajul acestuia, mai multe bunuri auto, printre care un număr de 74 anvelope auto, un bax de odorizante auto şi o prelată auto, bunuri care au fost identificate de reprezentanţii părţii vătămate SC R.E. SRL B ca fiind dintre cele sustrase din depozitul acestei societăţi.

Cu privire la aceste bunuri inculpatul U.M.D. a arătat în declaraţiile sale că numai bunurile găsite în depozitul său au fost sustrase împreună cu inculpatul G.R.G., însă instanţa, apreciază că bunurile sustrase de ambii inculpaţi în noaptea de 04/05.09.2011 au fost mai multe, aşa cum s-a arătat mai sus, aproape 90 de anvelope, 2 baxuri de odorizante auto, precum şi o prelată auto, bunuri din care inculpatul U.M.D. a reuşit să vândă o parte până la data efectuării percheziţiei domiciliare.

Aflând de percheziţia domiciliară ce se efectua la domiciliul inculpatului U.M.D., inculpatul G.R.G. a fugit de la domiciliu, fiind apoi prins de către organele de cercetare penală.

În faţa instanţei însă, inculpatul U.M.D. a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriul parchetului şi a fost de acord să achite prejudiciul creat părţilor civile din cauză, aşa cum a fost acesta solicitat de acestea.

De asemenea, declaraţiile inculpatului U.M.D. se susţin şi cu declaraţiile inculpatului G.R.G. care, de asemenea, a recunoscut în totalitate fapta reţinută în sarcina sa în rechizitoriul parchetului şi s-a declarat de acord să achite prejudiciul solicitat de părţile civile din cauză.

Ambii inculpaţi au participat la conducerea în teren şi reconstituirea ce s-a efectuat în cauză, ocazie cu care s-au efectuat fotografii, în prezenţa martorilor asistenţi.

S-a reţinut că a fost vorba despre sustragerea a 189 de anvelope auto de diferite dimensiuni şi pentru diferite mărci de maşini, de 2 baxuri de odorizante auto (35 de cutii), de o prelată auto, precum şi de 415 litri de ulei de motor, depozitat în bidoane de 3 litri şi de 1 litru, iar prejudiciul creat părţii vătămate SC R.E. SRL Brăila s-a ridicat la suma de 98.957,48 lei, din care în urma recuperării de bunuri în valoare de 22.634,90 lei, a mai rămas de achitat către partea vătămată SC R.E. SRL, suma de 76.322,58 lei.

Urmare achitării acestei sume de către asiguratorul SC A.Ţ. A SA – SUCURSALA B, partea vătămată SC R.E. SRL a arătat că nu se mai constituie parte civilă în cauză, însă s-a subrogat în drepturile părţii civile, asiguratorul în cauză care a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumelor de 2474 lei şi de 94.640 lei.

Instanţa a reţinut că declaraţiile inculpaţilor sunt susţinute şi de către declaraţiile martorilor din cauză.

În privinţa inculpatului U.M.D. s-a reţinut că acesta a săvârşit infracţiunile în stare de recidivă postexecutorie (art. 37 lit. b) Cod penal), întrucât acesta a săvârşit prezentele infracţiuni după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea de 1 an, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 100/2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă la data de 06.06.2007 prin decizia penală nr. 311/2007 a Curţii de Apel Galaţi.

S-a arătat că, sub aspectul formei de vinovăţie, inculpaţii au săvârşit infracţiunile cu intenţie directă calificată prin scop, respectiv scopul însuşirii pe nedrept a unor bunuri. 

S-a precizat că, la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, se va avea în vedere dispoziţiile art. 52 Cod penal, precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanţa a reţinut că faptele inculpaţilor prezintă pericol social, prin aceea că s-a adus atingere relaţiilor sociale privind patrimoniul persoanei,  relaţii sociale a căror desfăşurare normală este deosebit de importantă în societate.

S-a ţinut cont de modul şi mijloacele prin care s-au săvârşit faptele, respectiv inculpaţii au acţionat pe timp de noapte, singuri sau împreună, prin efracţie şi prin escaladare, au produs un prejudiciu important, de 98.957,48 lei. Pe latură civilă, având în vedere că inculpatul U.M.D. a depus la dosar chitanţele cu care a dovedit achitarea către partea civilă  A.N.R. sumele de 1400 lei, respectiv de 600 lei (chitanţă din 25.06.2012 – fila 49 dosar instanţă; chitanţă din 25.09.2012 – fila 150 dosar instanţă), s-a reţinut că a mai rămas de achitat suma de 2000 lei către această parte civilă.

Cu privire la partea vătămată SC R.E. SRL B,  instanţa a constatat că aceasta s-a constituit iniţial parte civilă în cauză iar în urma achitării despăgubirilor  de către asiguratorul SC A.Ţ. A SA – SUCURSALA B, această parte vătămată a arătat că nu mai are nicio pretenţie civilă în cauză.

S-a reţinut că, în cauză, s-a subrogat în drepturile părţii civile, asiguratorul SC A.Ţ. A SA – SUCURSALA B care a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumelor de 2474 lei şi de 94.640 lei, însă s-a constatat, aşa cum s-a analizat mai sus, că prejudiciul ce mai era de recuperat de la inculpaţi în cauză, s-a ridicat la suma de 76.322,58 lei reprezentând despăgubiri civile cu privire la bunurile sustrase (anvelope, ulei de motor, odorizante auto, prelata auto), precum şi la suma de 2474 lei (reprezentând despăgubiri civile privind distrugerile provocate clădirii). 

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpaţii U.M.D. şi G.R.G.

Inculpatul G.R.G. a arătat că s-a prevalat de dispoziţiile art.320 ind. 1 Cod procedură penală, în sensul că a recunoscut şi regretat fapta, se află la primul impact cu legea penală, provine dintr-o familie săracă, a fost de acord  să despăgubească partea civilă, solicitând reducerea cuantumului pedepsei.

Inculpatul U.M.D. a arătat că cea mai mare dintre toate condamnările anterioare este de 6 luni închisoare nefiind îndeplinite condiţiile legale pentru a fi reţinute ca prim termen al recidivei, solicitând înlăturarea stării de recidivă postexecutorie. A mai arătat că s-a preocupat de recuperarea prejudiciului, că face parte dintr-o familie organizată, are în întreţinere doi copii minori, a  fost salariat, solicitând reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.b si c Cod penal şi reducerea pedepselor.

Recursurile declarate de  inculpaţii U.M.D. şi G.R.G. sunt nefondate.

Examinând  cauza prin prisma motivelor de recurs cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  3856 al .3 C.pr.pen., Curtea  constată că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, în mod corect fiind stabilită vinovăţia inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise.

În mod corect s-a reţinut în sarcina inculpatului U.M.D., starea de recidivă postexecutorie, prev. de art.37 lit.b C.pen., faţă de condamnarea de 1 an închisoare, aplicată acestuia prin sentinţa penală nr.100/2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin decizia 311/2007 Curţii de Apel Galaţi, pedeapsă executată de la 05.03.2008 la 22.10.2008, când s-a liberat condiţionat, executarea pedepsei împlinindu-se la 04.03.2009.

Pentru existenţa primului termen al recidivei este indiferent dacă condamnarea anterioară, mai mare de 6 luni, a fost aplicată pentru comiterea unei infracţiuni sau a unui concurs de infracţiuni, legea nefăcând o asemenea distincţie.

În cauză,  condamnarea de 1 an închisoare este o pedeapsă rezultantă ca urmare a contopirii unor pedepse de 5 luni şi 6 luni închisoare şi a revocării suspendării condiţionate a executării unei pedepse de 6 luni închisoare, toate aplicate pentru infracţiuni comise cu intenţie.

În consecinţă, cererea inculpatului U.M.D. de înlăturare a stării de recidivă postexecutorie este nefondată.

Pedepsele aplicate inculpaţilor pentru comiterea infracţiunilor deduse judecăţii au fost judicios individualizate faţă de gradul de pericol social ridicat al faptelor, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare faptă, urmarea produsă,  persoana inculpaţilor şi atitudine procesuală a acestora.

Astfel, s-a ţinut cont de faptul  inculpaţii au acţionat pe timp de noapte, singuri sau împreună, prin efracţie şi prin escaladare, au produs un prejudiciu important, că au venit pregătiţi pentru săvârşirea faptelor, cu mănuşi, cu un cleşte patent, cu un căruţ metalic şi chiar cu o autoutilitară marca Ford Tranzit pentru a transporta mai uşor un volum destul de mare de bunuri sustrase, că inculpatul U.M.D. se află în stare de recidivă postexecutorie, iar inculpatul  G.R.G. a fost sancţionat administrativ pentru comiterea unei fapte penale, că s-au prevalat de dispoziţiile art.3201 Cod procedură penală.

În mod corect, prima instanţă a apreciat că nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante în privinţa inculpaţilor, având în vedere împrejurările în care s-au comis infracţiunile, caracterul continuat al activităţii infracţionale, valoarea ridicată a bunurilor sustrase, persoana acestora.

Împrejurarea că inculpaţii au avut o comportare sinceră, recunoscând faptele comise, a fost avută în vedere de instanţă prin aplicarea art. 3201 C.pr.pen., astfel că reţinerea aceleiaşi situaţii ca şi circumstanţă atenuantă, potrivit  art. 74 al.1 lit. c C.pen., nu este posibilă deoarece ar însemna ca aceleiaşi situaţii de fapt să i se acorde o dublă valenţă juridică.

Pedeapsa de 3ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului G.R.G., pedepsele de 3ani închisoare şi 4 ani închisoare, precum şi pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicate inculpatului U.M.D., sunt apte să asigure atingerea scopului  educativ - preventiv  al  pedepsei.

În consecinţă, cererea inculpaţilor de  reţinere a circumstanţelor atenuante şi de reducere a cuantumului pedepselor sunt nefondate.

În  mod corect prima instanţă a dispus executarea efectivă a pedepselor aplicate inculpaţilor, ţinând cont de perseverenţa infracţională a acestora, modalităţile de comitere a infracţiunilor şi valoarea ridicată a prejudiciului.

În mod corect instanţa de fond a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. alin. 1 lit. a teza a-II-a şi lit. b C.pen., aceştia fiind nedemni de a exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi, respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite şi comportamentul lor.

Latura civilă a fost corect soluţionată prin obligarea inculpaţilor la acoperirea prejudiciilor cauzate părţilor civile.

Faţă de cele arătate, în baza disp. art.  38515  al. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., vor fi respinse ca fiind nefondate recursurile  declarate de inculpaţii U.M.D. şi G.R.G.

Întrucât şi la acest moment se menţin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării a inculpaţilor, urmează ca, în baza disp. art.350 C.pr.pen., să fie menţinută măsura arestării preventive a acestora şi, potrivit art.38517 al. 4 C.pr.pen. în referire la art.383 al.2 C.pr.pen., se va deduce din pedepsele aplicate durata reţinerii şi arestării preventive de la 19.04.2012 la zi pentru inculpatul U.M.D., şi de la 07.06.2012 la zi pentru inculpatul G.R.G.