Legea nr. 85/2006. Cerere formulată de un creditor prin care solicită confirmarea în calitate de lichidator a practicianului y precum şi înlocuirea lichidatorului x cu lichidatorul y.

Cerere formulată de un creditor desemnat de comitetul creditorilor prin care solicită confirmarea în calitate de lichidator judiciar a lui Y, conform art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 precum şi înlocuirea lichidatorului X cu practicianul în insolvenţă Y, conform art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. Posibilitatea unei noi desemnări a unui lichidator judiciar conform art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

Decizia nr. 236  din 21.03.2012 a Curţii de apel Galaţi

Prin acţiunea înregistrată sub nr. 8905/121/2005 la Tribunalul Galaţi creditoarea AVAS Bucureşti a formulat două cereri prin care solicită confirmarea în calitate de lichidator judiciar a CC I. SPRL – Filiala C conform art. 19 al.2 din Legea nr. 85/2006 precum şi înlocuirea lichidatorului C.I.I. F.C.A. cu practicianul în insolvenţă C.C. I. SPRL –Filiala C conform art. 22 al.2 din Legea nr. 85/2006, în cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC S. SA Călăraşi .

  În motivarea cererilor creditoarea AVAS Bucureşti arată că pentru continuarea procedurii se impune desemnarea unui alt lichidator judiciar, comitetul creditorilor constituit din creditori care deţin peste 90% din valoarea totală a creanţelor, întrunit în data de 31.10.2011 a decis desemnarea în calitate de lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă CC I. SPRL –Filiala Călăraşi.

Prin încheierea din 13.12.2011 a Tribunalului Galati judecătorul sindic a respins excepţia inadmisibilităţii formulată de SC G. SA Bucureşti ca nefondată, a respins contestaţia formulată de SC C. S. SRL ca nefondată.

Prin încheierea din 21.02.2012 a Tribunalului Galaţi pronunţată în acelaşi dosar, în baza art. 281 ind.1 C.proc.civ. s-a dispus îndreptarea erorii materiale a încheierii din 13.12.2011 în sensul că se va trece “Respinge cererea de confirmare a lichidatorului judiciar C.C. I. SPRL –Filiala C, potrivit art. 19 al.2 din Legea nr. 85/2006 ca nefondată .

În motivarea încheierii din 13.12.2011 s-a reţinut că :

La deschiderea procedurii falimentului judecătorul sindic a desemnat un lichidator provizoriu, care poate fi ulterior confirmat sau nu de către adunarea creditorilor. Art.19 alin.(2) din Legea nr.85/2006 arată că „La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. (…) Creditorii pot decide să confirme administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat provizoriu de către judecătorul –sindic.”

Prin urmare, Adunarea Creditorilor are dreptul să „desemneze” doar iniţial un lichidator judiciar (confirmând sau nu lichidatorul desemnat provizoriu de judecătorul-sindic), chiar şi în acest caz atribuţia revine Adunării Creditorilor şi nu Comitetului Creditorilor.

În speţa de faţă lichidatorul judiciar a fost deja desemnat de către Adunarea Creditorilor în baza art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006, respectiv subscrisul C.I.P.I. F.C.A..

Ulterior desemnării lichidatorului în condiţiile art.19 alin.2 legea nu mai prevede instituţia unei noi  “desemnări”, ceea ce se poate cere este înlocuirea lichidatorului în condiţiile art.22 alin. 2 care stipulează că “în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu  sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor”.

Totodată, în această fază a procedurii nici Comitetul creditorilor şi nici Adunarea Creditorilor nu au ca atribuţii desemnarea unui alt lichidator, chiar dacă judecătorul-sindic ar aprecia că cererea de înlocuire este întemeiată, judecătorul-sindic este singurul care poate decide să înlocuiască lichidatorul.

Numirea practicianului în insolvenţă în calitate de administrator judiciar sau lichidator judiciar are caracter provizoriu, deoarece la prima adunare a creditorilor, aceştia au posibilitatea să îl înlocuiască.

Creditorii pot contesta doar nelegalitatea desemnării administratorului şi nu şi motivele de oportunitate.

Prin încheierea din 11.03.2008 judecătorul-sindic confirmă în calitate de lichidator pe C.I.P.I.  F.C.A..

După numirea şi confirmarea de către judecătorul sindic lichidatorul judiciar nu poate fi înlocuit decât în baza art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006.

Prin încheierea din 13.12.2011 Camera Consiliu a Tribunalului Galaţi s-a respins ca nefondată cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar.

În motivarea încheierii din Camera Consiliu s-a reţinut că :

Potrivit art.22 alin.2 din Legea nr.85/2006, în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar sau pe lichidator, prin încheiere motivată, pentru  motive temeinice.

Judecătorul-sindic a apreciat că motivele invocate de creditoarea AVAS pentru înlocuirea lichidatorului nu pot fi considerate temeinice cât timp prin ele  nu se demonstrează existenţa unei culpe grave sau a dolului. S-a subliniat, în această privinţă, că neachitarea datoriilor cu sumele de bani ce s-au virat în contul societăţii debitoare S., ca rezultat al încasării creanţelor pe care le avea de recuperat, nu poate fi imputată lichidatorului, desemnat să administreze procedura falimentului acelei societăţi.

S-a relevat că această procedură reglementată de dispoziţiile Legii nr.85/2006 este specială, derogatorie de la alte prevederi legale.

Ca urmare, s-a învederat că această procedură, fiind concursală, are ca scop acoperirea întregului pasiv, astfel că, în cadrul derulării ei, sumele obţinute de la diverşi debitori ai societăţii aflate în faliment trebuie conservate şi distribuite numai în condiţiile reglementate în art.122 din Legea nr.85/2006.

Pentru a justifica admiterea cererii de înlocuire a lichidatorului desemnat la o societate aflată în procedura falimentului, este necesar să existe motive temeinice, care să impună luarea măsurii înlocuirii, cum ar fi culpa gravă sau dolul în îndeplinirea atribuţiilor. Neachitarea datoriei faţă de creditorul care a formulat cererea de înlocuire, din sumele încasate în derularea procedurii de faliment, nu constituie motiv temeinic, în accepţiunea art.11 lit.e din Legea nr.85/2006, atât timp cât această  procedură concursuală, colectivă şi egalitară, are ca scop principal acoperirea întregului pasiv, fără preferinţe.

Aşa cum prevede legea, toate rapoartele de activitate au fost publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă unde pot fi cercetate de orice persoană interesată şi depuse şi la dosarul de faliment (unde pot fi cercetate de orice parte din dosar).

Respectivele rapoarte conţin toate măsurile luate pentru conducerea activităţii debitorului şi se observă faptul că AVAS nu invocă nici o măsură anume despre care să pretindă că a fost luată fără ştirea sa. Pur şi simplu face o afirmaţie vagă şi ca atare nedemonstrabilă că nu ar fi fost informat cu privire la “conducerea debitorului”.

De asemenea introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor.

În total, de la declanşarea procedurii de faliment şi până în prezent a declanşat peste 200 de litigii în vederea recuperării bunurilor înstrăinate în mod abuziv. De asemenea a luat măsuri corespunzătoare pentru conservarea bunurilor debitoarei.

Sub acest aspect precizează că întotdeauna a asigurat paza bunurilor debitoarei prin contractarea unor firme de pază, încercând totodată să reducă pe cât posibil şi costurile aferente pazei.

Falimentul S. s-a declanşat în anul 2005 şi la data de 14.03.2005 lichidatorul V. SA a depus la dosar (conform procedurii de la acea vreme) lista contractelor de prestări servicii (inclusiv paza) valabilă la 14.02.2005 şi lista contractelor renegociate începând cu 01.03.2005. Măsura nu a fost contestată de nici unul din creditori.

Pentru pază s-a folosit C.G.P. (care în anul 2005 şi-a schimbat denumirea în P. C.) care a fost ales dintr-o selecţie de 3 firme ţinându-se cont de două aspecte: faptul că avea oferta cea mai avantajoasă economic şi era şi firma care asigura paza anterior declanşării procedurii de faliment.

Contractele de prestări servicii au fost menţinute până la data preluării de către RVA I. S. SPRL. Acest lichidator (RVA) a modificat unele contracte în perioada noiembrie 2006-martie 2008. Începând cu momentul preluării gestiunii de la RVA de către subscrisul lichidator în aprilie 2008 s-a procedat la reinventarierea bunurilor şi toate aspectele privind inventarierea, contractele de pază, liniile ferate, reţelele electrice, telefonie etc. au fost aduse la cunoştinţă creditorilor prin rapoartele de activitate publicate în BPI nr.1937/21.05.2008, nr.2512/2008 şi nr.2994/2008 (anexa 5).

Împotriva încheierilor din 13.12.2011 a Tribunalului Galaţi au declarat recurs următorii creditorii: SC L. I. P. C. SA Bucureşti prin administrator judiciar C.II C. T., D. G. F. P. Calarasi, AVAS Bucureşti, arătând că sentinţa este nelegală şi netemeinică, fiind încălcate dispoziţiile legale în materie de înlocuire a lichidatorului judiciar.

Au arătat că lichidatorul nu-şi îndeplineşte atribuţiile stabilite în sarcina sa, că au loc numeroase furturi, vânzări ilegale de fier vechi, că nu se recuperează creanţele. Arată ca deşi Adunarea creditorilor din 31.10.2008 a aprobat plata onorariului de 10.000 euro/lună doar pentru primele două luni de activitate, acesta încasează acest onorariu şi în prezent.

În data de 22.09.2011 a avut loc sedinţa Comitetului Creditorilor în care cu majoritate de voturi s-a hotărât schimbarea lichidatorului judiciar. Ulterior în data de 14.10.2011 lichidatorul judiciar C.I.I. F.C.A. a convocat sedinţa Adunării creditorilor, când s-a hotărât cu majoritate de voturi, înlocuirea cu C.C. I. SPRL –Filiala Călăraşi. Hotărârea Adunării Generale a fost publicată în B.P.I .

Deşi judecătorul sindic reţine că AVAS Bucureşti a formulat două cereri, una întemeiată pe dispoziţiile art. 19 al.2 şi alta pe art. 22 al.2 din Legea nr. 85/2006, acesta omite analizarea şi pronunţarea pe cea de a doua cerere .

Recurenta AVAS Bucureşti arată că nu i s-au comunicat nici încheierea din 13.12.2011 Camera Consiliu prin care s-a respins cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar şi nici cererea de îndreptare eroare materială.

Deşi AVAS a promovat în cursul anului 2010, peste 200 de acţiuni având ca obiect anularea actelor de înstrăinare şi a unor executări silite având ca scop reîntregirea patrimoniului debitoarei nici până în prezent lichidatorul judiciar nu a procedat la reevaluarea patrimoniului debitoarei, în vederea valorificării.

Acesta s-a limitat doar la valorificarea unor bunuri mobile sub forma de deşeu, provenite din casări şi dezafectări, sumele încasate fiind utilizate doar pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de art. 123 al.1 şi onorariului său.

Mai arată că prelungirea procedurii insolvenţei este în dauna creditorilor, deoarece toate sumele obţinute în cursul procedurii au fost folosite doar pentru acoperirea cheltuielilor de procedură.

Legal citată, creditoarea S. N. T. F. M. “CFR-M” SA a depus la dosar concluzii prin care solicită admiterea recursului motivat de faptul că judecătorul sindic nu s-a pronunţat asupra cererii de înlocuire lichidator judiciar.

Legal citat, lichidatorul judiciar C.I.I. F.C.A. a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat motivat de faptul că prin încheierea din data de 21.02.2012 s-a îndreptat eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii din 13.12.2011, judecătorul sindic respingând cererea de confirmare a lichidatorului judiciar C.I.I. I. SPRL – filiala Călăraşi potrivit art. 19 al.2 ca nefondată. Mai arată că ulterior confirmării potrivit art. 19 al. 2, legea nu mai prevede posibilitatea unei noi desemnări a lichidatorului, ci prevede posibilitatea înlocuirii pentru motive temeinice potrivit art. 22 al.2 din Legea nr. 85/2006.

Verificând legalitatea încheierii din 13.12.2011 a Tribunalului Galaţi şi a încheierii de îndreptare eroare materială din 21.02.2012, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar şi sub toate aspectele sale, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 304 ind. 1 C.proc.civ., instanţa de control judiciar reţine că:

Comitetul creditorilor debitoarei SC S. SA C s-au întrunit în şedinţă în data de 22.09.2011 şi au hotărât înlocuirea lichidatorului judiciar C.I.I. F.C.A. cu C.I.I. I. SPRL – filiala C. Ulterior, aceasta hotărâre a fost confirmată cu ocazia întrunirii Adunării creditorilor debitoarei din data de 14.10.2011, în acest sens exprimându-şi votul AVAS Bucureşti -47% din creanţe, DGFP Călăraşi -26,36%, SNTG T. SA Mediaş -1,39% şi SC L. SA – 17,12% în sensul înlocuirii lichidatorului judiciar. Hotărârea a fost publicată în B.P.I. nr. 11171/19.10.2011. Creditoarea AVAS Bucureşti a depus la judecătorul sindic cerere prin care solicită înlocuirea lichidatorului judiciar conform hotărârii din 14.10.2011 potrivit art. 22 al.2 din Legea nr. 85/2006.

Recursul declarat de recurentele creditoare SC L. I. P.C. SA Bucureşti prin administrator judiciar C.I.I. C.T., D.G.F.P. C, AVAS B împotriva încheierii din 13.12.2011 Camera Consiliu a Tribunalului Galaţi privind cererea de înlocuire conform art. 22 al.2 din lege este fondat, urmând a fi admis, conform art. 312 al.3 C.proc.civ, motivat de faptul că judecătorul sindic a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului şi fără a motiva soluţia  dispusă.

Conform art. 312 al.3 C.proc.civ. Curtea urmează să admită recursul declarat de SC L. I.  P. C. SA B  prin administrator judiciar C.I.I. C. T , D.G.F.P. C, AVAS B, să caseze încheierea din 13.12.2011 a Tribunalului Galaţi şi să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În rejudecare instanţa va avea în vedere toate susţinerile creditoarelor recurente şi anume că lichidatorul judiciar s-a limitat doar la valorificarea unor bunuri mobile sub forma de deşeu, provenite din casări şi dezafectări, sumele încasate fiind utilizate doar pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de art. 123 al.1 şi onorariului său, că acesta a încasat onorariu în cuantum de 10.000 euro mai mult de două luni aşa cum s-a stabilit prin încheierea din 11.03.2008, că deşeurile au fost vândute sub preţul pieţii astfel cum susţine creditoarea SC L. I.  P. SA Bucureşti.

Se vor avea în vedere şi actele depuse de creditoare în recurs, se vor analiza rapoartele de activitate depuse de lichidatorul judiciar C.I.I. F., modul de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 85/2006, cheltuielile efectuate cu paza, întreţinerea căi ferate, prestări servicii etc.

În ceea ce priveşte recursul declarat recurentele creditoare SC L. I. P. C. SA B prin administrator judiciar C.I.I. C. T., D.G.F.P. C, AVAS B împotriva încheierii din 13.12.2011 a Tribunalului Galaţi privind cererea formulată în temeiul art. 19 al.2 din Legea nr. 85/2006 acesta urmează a fi respins ca nefondat .

În mod legal şi temeinic a reţinut judecătorul sindic că în cazul primei Adunări a creditorilor aceştia au dreptul să desemneze lichidatorul judiciar numit provizoriu de instanţa de judecată, altă desemnare ulterioară nemaifiind posibilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 11.03.2008 judecătorul sindic a confirmat în calitate de lichidator judiciar pe C.I.I. F.C.A.

Domenii speta

Spete similare