Procedura insolvenței. Contestație măsură administrator judiciar de denunțare a unui contract. Admisibilitatea contestației. Oportunitate/legalitate. Prescripție

LITIGII CU PROFESIONIȘTI

Apel. Procedura insolvenței. Contestație măsură administrator judiciar de denunțare a unui contract. Admisibilitatea contestației. Oportunitate/legalitate. Prescripție

- art. 123 alin. 1 și art. 129 din Legea nr. 85/2014

- art. 2513 din Codul civil

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 259 din 20 octombrie 2020

Prin Sentința nr. (...)/F/09.07.2020, Tribunalul (...) a respins ca neîntemeiată contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar formulată de contestatorul (C), în calitate de administrator al creditoarei SC (Sc) SA, cu sediul în (...), CUI (...), J(...), în contradictoriu cu (Aj) IPURL, cu sediul în (...), în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC (Sd) SA, cu sediul în (...), înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J(...), C.U.I. (...), privind denunțarea contractului de prestări servicii încheiat între (Sc) SA și (Sd) SA.

Pentru a hotărî în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:

Prin Încheierea nr. (...)/F/07.06.2019, pronunțată de Tribunalul (...), a fost admisă cererea debitorului (Sd) S.A. de deschidere a procedurii insolvenței. Judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență, luând act de intenția debitorului de a-și reorganiza activitatea.

Prin raportul de activitate aferent perioadei 17.02.2020 - 02.03.2020 întocmit de administratorul judiciar, depus în dosarul nr. (...) (fila 4) s-a adus la cunoștința participanților la procedura insolvenței denunțarea contractului încheiat între (Sc) SA și (Sd) SA.

Contractul de prestări servicii pentru punere la dispoziție personal nr. (...)/01.02.2018 dintre (Sc) SA și (Sd) SA a fost încheiat inițial pentru o durată de 12 luni, respectiv 01.02.2018 - 01.02.2018, cu posibilitatea de a fi prelungit prin acordul părților, conform art. 3.2 din contract.

La data de 05.01.2019 părțile au semnat Actul adițional nr. 1 la Contractul de prestări servicii pentru punere la dispoziție personal nr. (...)/01.02.2018, convenind prelungirea duratei acestuia cu o perioadă de 30 luni.

Întrucât procedura insolvenței a fost deschisă la data de 07.06.2019, iar durata Contractului de prestări servicii pentru punere la dispoziție personal nr. (...)/01.02.2018 a fost prelungită la data de 05.01.2019, până la data de 01.07.2021, a rezultat că acest contract era în derulare la data deschiderii procedurii față de debitorul (Sd) SA.

Deși durata contractului nu expirase, administratorul judiciar, conform atribuțiilor sale, respectiv art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, avea posibilitatea de a-l denunța, prerogativă de care de altfel a și uzat.

Conform art. 45 alin. 2 din Legea 85/2014 atribuțiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar, atribuțiile manageriale aparținând în cazul de față, administratorului judiciar și, în mod limitat, debitorului, prin administrator special.

În cazul particular suspus atenției prin prezenta contestație, denunțarea Contractului de prestări servicii pentru punere la dispoziție personal nr. (...)/01.02.2018 constituie o chestiune de oportunitate, astfel că doar creditorii, prin organele acestora pot controla o astfel de decizie managerială.

În consecință, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestația împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar formulată de contestatorul (C), în calitate de administrator al creditoarei SC (Sc) SA, în contradictoriu cu (Aj) IPURL, în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC (Sd) SA, privind denunțarea contractului de prestări servicii încheiat între (Sc) SA și (Sd) SA.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel (C), prin care a solicitat admiterea prezentului apel, așa cum a fost formulat, și, pe cale de consecință, desființarea Sentinței nr. (...)/F/2020 din data de 09.07.2020 pronunțată în dosarul nr. (...)/a8 aflat pe rolul Tribunalului (...) ca fiind nelegală și netemeinică și anularea măsurii de denunțare a contractului de prestări servicii emisă de administratorul judiciar.

În motivare, apelantul a arătat că, în fapt, la data de 01.02.2018 între SC (Sc) SA si SC (Sd) SA a fost încheiat contractul de prestări servicii - punere la dispoziție personal nr. (...). Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 12 luni începând cu data de 01.02.2018 cu posibilitatea de prelungire.

Având în vedere termenul de 12 luni de valabilitate al contractului, la data de 05.01.2019, a fost încheiat actul adițional nr. 1 al contractului de prestări servicii nr. (...) din data de 01.02.2018 prin care s-a prelungit contractul pe o perioadă de 30 de luni și în care s-au stipulat obligațiile părților contractante, respectiv, pentru prestația efectuată beneficiarul (SC (Sc) SA) va plăti prestatorului (SC (Sd) ȘA) conform clauzelor contractuale un comision în valoare de 20.000 lei reprezentând contravaloarea remunerațiilor lunare nete datorate de prestator salariaților, dar nu mai mult de 180.000 lei/lună + TVA precum și un procent de maximum 2% /salariat, reprezentând comision individual din vânzările lunare ale magazinelor beneficiarului.

De asemenea, conform actului adițional nr. 1 din data de 05.01.2019 prestatorul, în cazul acesta SC (Sd) SA, în cazul denunțării contractului pierde dreptul de a încasa comisionul în valoare de 20.000 lei, iar beneficiarul SC (Sc) SA va proceda la facturarea retroactivă, pe toată durata contractului, a costurilor de depozitare și conservare ale mărfurilor aparținând prestatorului SC (Sd) SA în valoare de 3.000 euro + TVA/lună.

Administratorul judiciar al SC (Sd) SA a întocmit și depus la dosarul cauzei nr. (...) la data de 02.03.2020 un raport de activitate cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile în cuprinsul căruia a denunțat în temeiul art. 64 lit. e) și a art. 129 din Legea 85/2014 contractul încheiat între SC (Sc) SA si SC (Sd) SA, un extras al acestui raport înregistrat sub nr. (...)/02.03.2020 fiind publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. (...)/04.03.2020.

În cuprinsul raportului de activitate administratorul judiciar a denunțat contractul de prestări servicii - punere la dispoziție personal nr. (...) din data de 01.02.2018 încheiat între SC (Sc) SA și SC (Sd) SA în temeiul prevederilor art. 64 alin. e și art. 129 din Legea 85/2014 și pe considerentele conform cărora contractul este neprofitabil și generează obligații curente aferente salariilor către Bugetul de Stat și durata contractului este expirată, acesta fiind încheiat pe o perioadă de 12 luni începând cu data de 01.02.2018.

În ceea ce privește denunțarea contractului în temeiul art. 123 alin. 1 din Legea 85/2014, a susținut că această prevedere nu a fost respectată de administratorul judiciar, acesta denunțând contractul la data de 02.03.2020 la aproape 14 luni de la deschiderea procedurii de insolvență a SC (Sd) SA, termenul de prescripție în cazul denunțării contractelor de către administratorul judiciar fiind de 3 luni de la data deschiderii procedurii.

De asemenea, denunțarea contractului se mai poate face conform art. 123 alin. 1 din Legea 85/2014 în cazul în care contractantul notifică denunțarea contractului în primele 3 luni de la deschiderea procedurii „administratorul judiciar/lichidatorul judiciar trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile de la primire, notificării contractantului, formulată în primele 3 luni de la deschiderea procedurii, prin care i se cere să denunțe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunțat ...” situație care nu se aplică în speță.

A precizat că SC (Sc) SA administrată de apelant nu a notificat denunțarea contractului nici în primele 3 luni de la deschiderea procedurii de insolvență a SC (Sd) SA și nici ulterior, considerând că, contractul de prestări servicii - punere la dispoziție personal nr. (...)/01.02.2018 este unul profitabil pentru ambele părți, dovadă fiind și încheierea actului adițional nr. 1 din data de 05.01.2019 la acesta pentru prelungirea duratei contractului pe o perioadă de 30 de luni.

A învederat faptul că, conform celor arătate mai sus, administratorul judiciar nu a respectat tocmai prevederile articolului în baza căruia acesta a denunțat contractul, contractul fiind denunțat de acesta la aproape 14 luni de la deschiderea procedurii de insolvență a debitoarei.

A mai menționat, de asemenea, faptul că, în cazul denunțării conform actului adițional nr. 1 din data de 05.01.2019 prestatorul SC (Sd) SA pierde dreptul de a încasa comisionul în valoare de 20.000 lei, iar beneficiarul SC (Sc) SA va proceda la facturarea retroactivă, pe toată durata contractului, a costurilor de depozitare și conservare ale mărfurilor aparținând prestatorului SC (Sd) SA în valoare de 3.000 euro + TVA/lună.

A susținut că aceste clauze contractuale înscrise în actul adițional nr. 1 din data de 05.01.2019 nu au fost luate în considerare de către administratorul judiciar în momentul denunțării contractului deși reprezintă un motiv de menținere a contractului deoarece în cazul denunțării acestuia, prestatorul SC (Sd) SA pierde dreptul de a încasa comisionul în valoare de 20.000 lei și este obligat să achite retroactiv pe toată durata contractului costurile de depozitare și conservare ale mărfurilor aparținând acestuia, costuri care până la data denunțării se ridică la suma de 89.250 euro (3.000 euro + TVA/lună x25 luni 01.02.2018 - 02.03.2020 = 89.250 euro).

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 123 alin. 1 din Legea 85/2014.

Părțile intimate, legal citate, nu au formulat întâmpinare.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului s-a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, în vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către părțile implicate.

De asemenea, potrivit art. 129 din același act normativ administratorul judiciar poate să denunțe în condițiile art. 123 alin. 1 contractele prin care debitorul s-a obligat să efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal.

Prin măsura contestată în cauză, administratorul judiciar al debitoarei a denunțat contractul de prestări servicii nr. (...)/01.02.2018 încheiat între aceasta și SC (Sc) SA cu motivarea că acest contract este neprofitabil și generează obligații curente aferente salariilor către bugetul de stat.

Curtea de apel a constatat că prin contractul mai sus arătat, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 1 din 05.01.2019 debitoarea s-a obligat să pună la dispoziția cocontractantului personal calificat și necalificat pentru o serie de activități în schimbul unui comision de 20.000 lei, a contravalorii remunerațiilor nete lunare datorate de prestator salariaților, dar nu mai mult de 180.000 lei/lună + TVA, precum și un procent de maximum 2% /salariat reprezentând comision individual din vânzările lunare ale magazinelor beneficiarului pentru care salariații prestatorului efectuează activitățile stabilite.

Părțile au mai stabilit că în cazul în care debitoarea denunță contractul înainte de termen pierde dreptul de a încasa comisionul în valoare de 20.000 lei, iar beneficiarul va proceda la facturarea retroactivă, pe toată durata contractului, a costurilor de depozitare a mărfurilor aparținând prestatorului în valoare de 3.000 euro + TVA.

În ceea ce privește depășirea termenului de prescripție de 3 luni, calculat de la data deschiderii procedurii insolvenței, pe care îl are la dispoziție practicianul în insolvență pentru a denunța contractul, Curtea de apel a reținut că această excepție a fost invocată pentru prima dată în apel, or potrivit art. 2513 Cod civil, care se coroborează cu prevederile Legii nr. 85/2014, prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, cel mai târziu la primul termen la care părțile sunt legal citate.

În consecință, instanța de apel a constatat că apelanta este decăzută din dreptul de a invoca prescripția extinctivă și nu va analiza această excepție.

În ceea ce privește contestația formulată, contrar celor reținute de către judecătorul sindic, instanța de apel a apreciat că atât debitorul cât și cocontractantul pot contesta măsura denunțării contractului atât timp cât nu este respectat scopul reglementării, respectiv creșterea valorii averii debitorului, întrucât într-o asemenea ipoteză nu ne aflăm în ipoteza unei decizii manageriale, care să poată fi controlată sub aspectul oportunității de către creditori, ci de o măsură a practicianului în insolvență care poate fi supusă controlului judecătorului sindic.

Analizând contractul încheiat între părți, precum și actul adițional la acesta, instanța de apel a constatat, la o primă analiză, că acesta pare a fi defavorabil debitoarei în condițiile în care aceasta era obligată să suporte veniturile brute ale angajaților, primind, în schimb, de la apelantă doar contravaloarea veniturilor nete ale acestora. De asemenea, instanța a constatat că debitoarei i se puteau produce prejudicii și prin faptul că plățile aferente remunerațiilor angajaților datorate de către apelantă erau limitate la suma de 180.000 lei + TVA, indiferent care ar fi fost costurile suportate de către debitoare cu remunerațiile lunare nete.

Cât privește procentul din vânzări, instanța de apel a constatat că pentru acesta a fost stabilit doar un nivel maxim, fără a se indica și minimul pe care îl datorează apelanta, astfel că aceasta avea posibilitatea de a achita sume infime.

Având în vedere aceste considerente, instanța de apel a solicitat administratorului judiciar al debitoarei să precizeze care au fost veniturile încasate de debitoare din derularea contractului ce a fost denunțat și care au fost cheltuielile suportate de către aceasta cu privire la angajații săi, ce au fost puși la dispoziția apelantei, urmând a se lua în considerare și susținerile acesteia dacă debitoarea are marfă pe care o păstrează în depozitele apelantei.

Din tabelul centralizator depus la dosar de către administratorul judiciar cuprinzând rezultatele financiare rezultate din derularea contractului denunțat, tabel pe care s-a menționat că a fost întocmit conform evidențelor contabile ale debitoarei, rezultă că pe parcursul anului 2019 veniturile debitoarei au fost de 885.499,46 lei, iar cheltuielile au fost de 1.830.173, 57 lei, cu o pierdere de 944.674, 112 lei, iar pentru anul în curs veniturile au fost de 85.694 lei, iar cheltuielile de 1385181 lei, pierderea înregistrată fiind de 1.299.487 lei.

Este adevărat că la cheltuielile anului 2020 au fost incluse și cele ulterioare denunțării contractului, însă chiar și în ipoteza în care s-ar avea în vedere doar cheltuielile până în luna martie, cuantumul acestora ar fi de 677.747 lei, cu o pierdere de 592.053 lei.

De asemenea, chiar dacă, în ipoteza denunțării contractului de către debitoare, părțile au prevăzut o clauză potrivit căreia beneficiarul va proceda la facturarea retroactivă, pe toată durata contractului, a costurilor de depozitare a mărfurilor aparținând prestatorului în valoare de 3.000 euro + TVA, iar prestatorul va pierde comisionul de 20.000 lei, instanța a constatat că, și dacă debitoarea ar fi obligată la plata retroactivă a acestor costuri, valoarea lor este mult mai mică decât pierderile pe care debitoarea le suferă din derularea contractului.

Or, față de cele arătate mai sus, instanța de apel a apreciat că în mod corect administratorul judiciar a denunțat contractul, având în vedere că derularea acestuia ar aduce în continuare pierderi debitoarei, denunțarea contractului fiind de natură să crească valoarea averii debitorului.

Pentru considerentele expuse, apelul a fost respins ca nefondat, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare