Prin sentinţa nr. 414 pronunţată la data de 09.06.2009 de Tribunalul Mureş în dosarul nr. …., s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. J. Z. în contradictoriu cu pârâta DMPS Mureş.
În considerente se arată că în baza sentinţei nr. 4063/29.06.1999 a Judecătoriei Tg. Mureş, Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă a emis Decizia nr. 49/2008 prin care, în baza OUG nr. 214/1999 a acordat reclamantului calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă. În baza cererii reclamantului din 29.04.2008, pârâta a emis decizia nr. 2343/26.05.2008 prin care a stabilit că acesta beneficiază de facilităţile prevăzute de art. 6 din DL nr. 118/1990 fără indemnizaţia prevăzută la art. 3 din acest act normativ. Soluţionând contestaţia reclamantului, prin decizia nr. 2343/C/03.07.2008, pârâta a acordat acestuia şi indemnizaţia lunară prevăzută de art. 3 din DL nr. 118/1990. Ulterior, prin decizia nr. 2343 A/13.10.2008, pârâta a revocat decizia anterioară şi a stabilit că reclamantul beneficiază de facilităţile prevăzute de art. 6 din DL nr. 118/1990 fără indemnizaţia prevăzută la art. 3 din acest act normativ. Instanţa de fond a apreciat că în mod legal pârâta a revocat decizia nr. 2343/C/03.07.2008 deoarece, reclamantul nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art. 1 din DL nr. 118/1990 pentru a beneficia de indemnizaţia lunară prevăzută de art. 3 ci la art. 9 astfel că, dispoziţiile art. 3 nu-i sunt aplicabile.
Împotriva sentinţei a formulat recurs reclamantul arătând, în esenţă, că decizia 2343/C/03.07.2008 intrând în circuitul civil, nu mai putea fi revocată de către pârâta ci doar instanţa de judecată putând a o anula sau desfiinţa.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ţinând cont şi de incidenţa prevederilor art. 3041 Cod procedură civilă, instanţa a constatat că recursul este fondat.
Astfel, indiscutabil decizia 2343/C/03.07.2008 este un act administrativ care a intrat în circuitul civil şi a creat în beneficiul reclamantului anumite drepturi subiective. Indiscutabilă este şi importanţa principiului revocabilităţii actelor administrative, autorităţii emitente recunoscându-li-se posibilitatea de a-şi revoca propriul act atunci când constată că acesta este nelegal. Cu toate acestea, revocabilitatea nu este discreţionară, iar pentru a proteja încrederea în stabilitatea unei situaţii juridice create în raport cu interesul instituţiei administrative care ar dori să revină asupra propriei decizii, legiuitorul a instituit prin art. 1 alin. 6 teza I din Legea nr. 554/2004 posibilitatea revocării uni astfel de act doar sub controlul instanţei de contencios administrativ. Conform acestor dispoziţii legale, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Aşadar, autoritatea publică emitentă poate reveni asupra actului pe care l-a emis, prin revocarea acestuia, doar până la intrarea sa în circuitul civil, iar odată ce acest act a produs efecte juridice, constatarea nulităţii lui sau anularea poate fi dispusă doar de către instanţa de judecată. A lăsa la latitudinea emitentului posibilitatea de a revoca oricând actul administrativ pe care l-a emis ar însemna încălcarea altui principiu de drept, cel al securităţii raporturilor juridice, şi, implicit, o nesocotire a dreptului la justiţie garantat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În contexul celor de mai sus, revocarea e către pârâtă prin decizia nr. 2343/A/13.10.2008 a decizie nr. 2343/C/03.07.2008 este nelegală, aceasta având doar posibilitatea de a solicita, în temeiul art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 anularea acesteia.
Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat că sentinţa atacată este nelegală, dată cu aplicarea greşită a legii, motiv pentru care, recursul fiind fondat, a fost admis iar sentinţa modificată integral în sensul că s-a admis cererea reclamantului şi s-a anulat decizia nr. 2343/A/13.10.2008 fiind menţinută decizie nr. 2343/C/03.07.2008.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă.
Curtea de Apel Cluj
Legea nr. 221/2009. Persoană condamnată pentru o infracţiune ce constituie de drept o condamnare cu caracter politic. Respingerea cererii de constatare a caracterului politic al condamnării
Tribunalul Harghita
Drepturi prevăzute de Decretul Lege nr. 118/1990
Curtea de Apel Timișoara
Despăgubiri solicitate în baza Legii nr. 221/2009. Incidenţa Deciziei nr. 6/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Curtea de Apel Timișoara
Decretul-Lege nr. 118/1990. Se exclude calitatea de persoană strămutată cu cea de persoană cu domiciliul forţat
Curtea de Apel Cluj
Acţiune având ca obiect obligarea Ministerului Finanţelor Publice la plata daunelor morale în temeiul Legii nr. 221/2009. Soluţionare fără participarea procurorului. Casare cu trimitere