Grăniţuirea proprietăţilor
Codul civil- art. 584
În sens material, dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 584 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acţiune în justiţie, stabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate şi marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.
Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor.( Decizia nr. 955/6.12.2010 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie).
Prin decizia civilă nr. 955/6.12.2010, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de reclamanţii B.D. şi B.I., a modificat în tot decizia civilă nr. 411/30.06.2010 a Tribunalului Prahova şi, pe fond, a menţinut sentinţa civilă nr. 301/4.02.2009 a Judecătoriei Vălenii de Munte.
În sens material, dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 584 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acţiune în justiţie, stabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate şi marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.
Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor.
Operaţiunile judiciare ale grăniţuirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului şi aşezarea semnelor de hotar.
Într-adevăr, planurile cadastrale pot avea relevanţă într-o asemenea acţiune, dar numai dacă ele oferă date concludente care pot uşura operaţiunea de identificare a hotarului real.
Ori, în speţă, neexistând planuri cadastrale cu terenurile deţinute de părţi, se iau în considerare expertizele judiciare topografice.
Atât expertiza topografică ing. Sandu Alexandrina (efectuată în faţa primei instanţe), cât şi expertiza topografică ing. Popescu Dumitru (efectuată în faza apelului) concluzionează că suprafaţa reală a terenurilor este mai mică decât cea menţionată în actele de proprietate, dar părţile au căzut de acord asupra amplasamentului fiecărui teren.
În acest context, faţă de argumentele arătate în precedent, în mod legal prima instanţă a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor.
Faţă de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 Cod proc.civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, a admis recursul, a modificat în tot decizia civilă nr. 411/30.06.2010 a Tribunalului Prahova şi, pe fond, a menţinut sentinţa civilă nr. 301/4.02.2009 a Judecătoriei Vălenii de Munte.
Tribunalul București
Dispoziţiile art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958; art.998 şi art.1000 alin.1 Cod civil, privind angajarea răspunderii civile delictuală
Tribunalul Teleorman
Actiune in constatare. Efectele caracterului echivoc al posesiei in dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.
Judecătoria Ineu
Constatare nulitate act juridic
Curtea de Apel Oradea
RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE HOTĂRÂRE CONSILIU LOCAL. OBLIGAREA AUTORITĂŢII ADMINISTRATIVE LA ÎNCHEIEREA UNOR CONTRACTE DE VÂNZARE – CUMPĂRARE A UNOR LOCUINŢE.
Curtea de Apel Iași
Calitate procesuală activă. Acţiune în obligaţie de a face, a desfiinţării lucrărilor edificare pe o cale de acces