Art. 301 c.pr.civ. şi art. 103 c.pr.civ. Tardivitate recurs. Calculul termenului de declarare a acestei căi de atac.

Decizie 350 din 04.05.2011


Art. 301 c.pr.civ. şi art. 103 c.pr.civ. Tardivitate recurs. Calculul termenului de declarare a acestei căi de atac.

Potrivit art. 301 C.pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, acesta  urmând a fi calculat pe zile libere, în conformitate cu dispoziţiile art. 101 C.pr.civilă

Fiind  un termen imperativ şi absolut, nerespectarea lui atrage sancţiunea iremediabilă a decăderii, iar  o atare concluzie rezultă din interpretarea prevederilor art. 103 C.pr.civilă, care statuează  că „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei”.

Curtea de Apel Ploieşti-Secţia  civilă  şi pentru cauze cu minori şi de familie-Decizia nr.350/ 04 mai 2011

Prin Decizia civilă nr. 350 din data de 04 mai 2011, Curtea de Apel Ploieşti a admis excepţia tardivităţii recursului invocată, din oficiu, de instanţă şi pe cale de consecinţă a respins recursul formulat, împotriva deciziei civile nr.209 din 20 ianuarie 2011, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, ca tardiv formulat.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a reţinut că potrivit art. 301 C.pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, acesta  urmând a fi calculat pe zile libere, în conformitate cu dispoziţiile art. 101 C.pr.civilă

Fiind  un termen imperativ şi absolut, nerespectarea lui atrage sancţiunea iremediabilă a decăderii, iar  o atare concluzie rezultă din interpretarea prevederilor art. 103 C.pr.civilă, care statuează  că „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei”.

Termenul sus-menţionat începe să curgă de la data  menţionată pe dovada de  primire sau procesul-verbal de comunicare întocmit de agentul procedural, iar în speţa dedusă judecăţii, din dovada de primire aflată la fila 117 dosar apel,  rezultă că recurentului i-a fost comunicată decizia atacată prin prezenta cerere la data de 16.02. 2011.

Din rezoluţia aplicată pe cererea  de recurs rezultă că înregistrarea prezentei căi de atac  s-a realizat la data de  8 martie 2011 (fila 4 dosar recurs), cererea fiind depusă personal, nefiind transmisă prin poştă.

În condiţiile în care  hotărârea atacată a fost comunicată recurentului la data de  16.02.2011 şi nu s-a făcut dovada depunerii recursului, înainte de data de 04.03.2011, dată când se împlinea termenul  de 15 zile prevăzut de art. 301 C.pr.civilă, Curtea de Apel a constatat că excepţia invocată din oficiu este  întemeiată,  motiv pentru care  a admis-o, având  în vedere şi dispoziţiile art. 137 C.pr.civilă, potrivit căruia instanţa trebuie să se  pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură sau de fond care fac de prisos  în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.

Faţă de considerentele mai sus arătate, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civilă,  raportat la art. 301 C.pr.civilă, instanţa  a respins recursul ca tardiv formulat.