Respectarea principiilor care guverneaza desfasurarea procesului civil cu ocazia solutionarii pricinii. Consecintele incalcarii acestor principii

Art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor  Omului statueaza  ca toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de  catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii. Desi Conventia nu defineste termenul de  „ echitabil”, în doctrina s-a aratat ca  aceasta cerinta trebuie interpretata în sensul de a se  asigura respectarea,  cu ocazia  solutionarii pricinilor aflate pe rolul instantei, a unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la aparare si principiul disponibilitatii.

Cert este ca pornind  de la aceste  principii,  coroborat si cu celelalte principii care guverneaza desfasurarea procesului civil, instanta este tinuta sa se pronunte în limitele investirii numai asupra obiectului determinat  al pricinii, care a facut  obiectul  dezbaterilor partilor, deoarece nicio dispozitie legala nu prevede posibilitatea instantei de  a se  pronunta asupra  vreunei chestiuni neceruta de niciuna  din parti si care nu a fost pusa în  discutie de instanta.

În conditiile în care instanta a solutionat pe fond  litigiul prin  omologarea unei variante modificate ( ca urmare a partajarii terenurilor prin atribuirea de loturi catre mostenitorii în viata ai descendentilor decedati ai defunctilor  - realizând practic o iesire din indiviziune si de pe urma acestora- cu toate ca nu se solicitase un atare lucru, fara a rezulta exact cum s-au întocmit loturile si cum s-au stabilit sultele datorate) pe care nu a  pus-o în discutia partilor, a încalcat principiul contradictorialitatii si al disponibilitatii,lipsind partile de posibilitatea de a se apara,  situatie care atrage nulitatea hotarârii  si incidenta motivului de casare prev. de  art.304 pct.5  Cod pr.civila.

 Prin decizia civila nr.322 din 12 aprilie 2010 Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul declarat de pârâtii V.I., V.A., V.B. si V.M. împotriva deciziei civile nr. 632/4 noiembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantii B.GHE., L.E., V.M., P.S., V.A., R.E., V.A., V.M., B.E., A.M , V.I., V.C., V.GHE., V.A., a  casat decizia civila nr. 632/4.11.2009 pronuntata de Tribunalul Prahova si sentinta civila nr. 796/2.03.2009 pronuntata de Judecatoria Valenii de Munte si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond, respectiv Judecatoria Valenii de Munte penru urmatoarele considerente :

Art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor  Omului statueaza  ca toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de  catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii. Desi Conventia nu defineste termenul de  „ echitabil”, în doctrina s-a aratat ca  aceasta cerinta trebuie interpretata în sensul de a se  asigura respectarea,  cu ocazia  solutionarii pricinilor aflate pe rolul instantei, a unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la aparare si principiul disponibilitatii.

Contradictorialitatea presupune dreptul fiecarei parti de a avea posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere asupra chestiunilor de fapt sau de  drept invocate de instanta din oficiu sau de partea  adversa, în scopul aflarii adevarului si pronuntarii unei hotarâri legale  si temeinice.

Exigenta fundamentala a acestui  principiu impune obligatia ca nicio masura sa nu fie dispusa de instanta înainte ca ea sa fie pusa în discutia partilor, tocmai pentru a le da posibilitatea acestora sa prezinte  si sa-si argumenteze punctele  de vedere sau sa combata sustinerile si probele  partii adverse.

Pe de alta parte,  dreptul la aparare, garantat de art.24 din Constitutie, cuprinde un întreg complex de drepturi  si garantii procesuale instituite de lege pentru a oferi sansa partilor sa-si apere interesele legitime, garantie  printre care se numara si posibilitatea lor de a  participa la dezbateri, de a pune concluzii.

Cert este ca pornind  de la aceste doua principii,  coroborat si cu celelalte principii care guverneaza desfasurarea procesului civil, instanta este tinuta sa se pronunte în limitele investirii numai asupra obiectului determinat  al pricinii, care a facut  obiectul  dezbaterilor partilor, deoarece nicio dispozitie legala nu prevede posibilitatea instantei de  a se  pronunta asupra  vreunei chestiuni neceruta de niciuna  din parti si care nu a fost pusa în  discutie de instanta.

În  speta dedusa judecatii, din  practicau sentintei civile nr.796/2.03.2009 se retine  ca, desi ,  cu ocazia acordarii  cuvântului în  fond la Judecatoria Valenii de Munte, reclamantii au solicitat omologarea variantei  I din raportul de expertiza întocmit la 2.11.2008 de expert G.E., ( varianta care cuprindea sase loturi atribuite  mostenitorilor defunctilor V.G.  si V.S.), pârâtul  V.I. – varianta din  completare,  iar pârâta R.E. – varianta  a  II-a ,  instanta prin hotarârea pronuntata a dispus iesirea din indiviziune  conform variantei I din raportul de expertiza G.E., modificata în sensul întocmirii a douazeci  de loturi.

Astfel cum rezulta din actele si lucrarile dosarului, o atare  modificare nu a fost pusa în  discutia partilor si nici nu reiese din varianta I de  lotizare întocmita de ing. G.E.

Sub acest aspect, se poate observa ca desi în varianta I întocmita de catre expert sunt prevazute sase loturi, mentionându-se cui sunt atribuite acestea, componenta lor si sultele ce trebuie achitate pentru egalizarea valorica a acestora, în sentinta pronuntata de instanta de fond se procedeaza la întocmirea a douazeci de loturi, prin care bunurile sunt împartite între mostenitorii în viata ai defunctului.

Este de necontestat ca prin încheierea de partaj din data de 1.03.2007, Judecatoria Valenii de Munte (fila 189 dosar fond) a retinut mostenitorii ramasi de pe urma defunctilor V.G. si V.S., precizând numele, calitatea si cota cuvenita acestora,  mostenitori care veneau la succesiune fie în nume propriu, fie în  calitate de mostenitori ai unor descendenti ai defunctilor, decedati la rândul lor.

Prin raportul de expertiza întocmit la fond s-au indicat beneficiarii celor sase loturi întocmite ca fiind R.E., P.S., mostenitorii lui B.M., V.M., V.G. si V.I. (acestia patru din urma fiind  decedati la momentul efectuarii partajului).

În sentinta pronuntata, instanta de fond a procedat la partajarea terenurilor prin atribuirea de loturi catre mostenitorii în viata ai descendentilor decedati ai defunctilor  (realizând practic o iesire din indiviziune si de pe urma acestora), cu toate ca nu se solicitase un atare lucru, fara a rezulta exact cum s-au întocmit loturile si cum s-au stabilit sultele datorate.

În conditiile în care instanta a solutionat pe fond  litigiul prin  omologarea unei variante modificate pe care nu a  pus-o în discutia partilor, a încalcat principiul contradictorialitatii si al disponibilitatii,lipsind partile de posibilitatea de a se apara,  situatie care atrage nulitatea hotarârii  si incidenta motivului de casare prevazut de  art.304 pct.5  Cod pr.civila.

În raport de considerentele expuse anterior, Curtea, pentru a asigura respectarea dublului grad de jurisdictie si judecarea pricinii  în cadrul legal corespunzator pretentiilor formulate, în baza art.312 alin.3 Cod procedura civila a admis recursul,  a casat decizia si sentinta atacata si a  trimis cauza spre rejudecare la prima instanta, pentru a proceda la solutionarea pricinii prin efectuarea  lotizarii si atribuirea terenurilor ce alcatuiesc masa de împartit cu respectarea prevederilor art. 6739 Cod procedura. civila si a principiilor care guverneaza desfasurarea  procesului civil.

Domenii speta

Spete similare