Recurs. Înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea în baza art.145 Cod procedura penala.

Recurs. Înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi  localitatea în baza art.145 Cod procedura penala.

Art.145 al.3 din Codul de procedura penala, referitor la înlocuirea masurii obligarii de a nu parasi localitatea cu masura arestarii preventive în situatia în care nu va respecta masurile si obligatiile impuse de instanta.

Buna desfasurare a procesului penal si realizarea eficienta a scopurilor acestuia pot fi garantate în continuare si prin  cercetarea inculpatului în libertate, cu instituirea unui control de catre organele judiciare.Oportunitatea liberarii inculpatului, ca urmare a înlocuirii masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu fara încuviintarea instantei se impune prin raportare la stadiul actual al procedurii. Pe de alta parte, durata arestarii preventive a inculpatului ar putea deveni disproportionata chiar în raport de complexitatea cauzei, precum si de gravitatea faptelor imputate, având totodata în vedere perioada de când acesta este arestat.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA, DECIZIA NR.254 DIN 03 FEBRUARIE 2011)

Prin încheierea de sedinta din data de 25.122010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala (dosar nr.16930/3/2010), s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor S.G.C. si S.D., conform art. 300 indice 2 Cod procedura penala si  au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile formulate de inculpati de liberare provizorie sub control judiciar, respectiv de înlocuire a masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a  nu parasi localitatea.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a apreciat ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva nu s-au schimbat si impun în continuare privarea de libertate a inculpatilor pentru buna desfasurare a procesului penal. S-a retinut ca elementele care caracterizeaza persoanele inculpatilor le-ar putea fi favorabile, în conditiile în care se poate retine ca inculpatul S.D este la primul contact cu legea penala, este un om matur, are o anumita vârsta, are studii superioare si posibilitati de reintegrare sociala, iar inculpatul S.G.C. este tânar, cu probleme de ordin familial, însa cunoscut cu multiple antecedente penale. Însa, în acelasi context, Tribunalul a aratat ca toate aceste elemente nu pot avea un rol covârsitor fata de gradul ridicat de pericol social al faptelor savârsite, natura infractiunilor care se presupune ca ar fi fost savârsite de acestia, recunoscând în mod nuantat contributia lor, modul în care acesta ar fi actionat, împreuna cu alte persoane, consecintele actiunilor proprii, constând în valoarea ridicata a prejudiciului material cauzat, în conditiile în care faptele de genul celei pentru care inculpatul S.D este cercetat au luat amploare, contureaza gradul ridicat de pericol social al faptelor retinute în sarcina acestora. Mai mult, numarul mare de persoane implicate, modul concret în care au actionat - elaborat, sistematic, organizat -, sunt elemente pe baza carora se poate aprecia ca nu sunt îndeplinite conditiile cu privire la acordarea liberarii sub control judiciar, lasarea în libertate a inculpatilor prezentând pericol pentru ordinea publica.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul S.G.C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul gresitei dispozitii privind mentinerea starii de arest preventiv, sustinând ca instanta de fond a facut o apreciere subiectiva a probelor administrate în cauza, aratând totodata ca singura proba care a mai ramas de efectuat este expertiza, iar aceasta proba poate prelungi procesul peste masura, aspect în raport de care a aratat ca nu mai poate în vreun mod interveni sau influenta desfasurarea procesului penal în continuare.

Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de motivele astfel invocate, precum si din oficiu, conform dispozitiilor art.3856 alin.3 Cod de procedura penala, sub toate aspectele cauzei, Curtea constata ca recursul inculpatului este fondat, pentru considerentele ce se vor arata în cele ce urmeaza:

Inculpatul S.G.C. a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunilor de instigare la savârsirea infractiunii de tiparire si punere în circulatie cu stiinta, de timbre si banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cod penal rap la art. 7 alin. 2 din Legea nr.241/2005, infractiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcarii, prev. de art. 2961 lit. h din Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare (Codul Fiscal); infractiunea de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare (Codul Fiscal); infractiunile de folosire a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, si respectiv punere în circulatie de marfuri contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce în eroare consumatorul asupra calitatii produsului, prev. de art. 5 lit. a si b din Legea nr.11/1991 modificata si republicata; infractiunile de contrafacere a unei marci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calitatii produselor la care se refera marca si respectiv  punerea în circulatie, fara drept, a unui produs purtând o marca identica sau similara cu o marca înregistrata pentru produse identice sau similare, si care prejudiciaza pe titularul marcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a si b din Legea 84/1998 modific. si republicata; infractiunea de înselaciune cu privire la calitatea marfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; infractiunile de spalare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a si b din Legea nr.656/2002; infractiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizata, prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003, toate în forma continuata, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în concurs real si ideal, prev. de art. 33 lit. a si b Cod penal, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal si art.37 lit.b Cod penal.

Inculpatul S.D a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunilor de: instigare la savârsirea infractiunii de tiparire si punere în circulatie cu stiinta, de timbre si banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cod penal rap la art. 7 alin. 2 din Legea nr.241/2005, - infractiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcarii, prev. de art. 2961 lit. h din Legea nr.571/2003 cu modific. si complet. ulterioare (Codul Fiscal); infractiunea de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare (Codul Fiscal); infractiunile de folosire a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, si respectiv punere în circulatie de marfuri contrafacute, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce în eroare consumatorul asupra calitatii produsului, prev. de art. 5 lit. a si b din Legea nr.11/1991 modificata si republicata; infractiunile de contrafacere a unei marci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calitatii produselor la care se refera marca si respectiv  punerea în circulatie, fara drept, a unui produs purtând o marca identica sau similara cu o marca înregistrata pentru produse identice sau similare, si care prejudiciaza pe titularul marcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a si b din Legea nr.84/1998 modificata si republicata; infractiunea de înselaciune cu privire la calitatea marfurilor, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal; infractiunile de spalare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a si b din Legea nr.656/2002; infractiunea de initiere si constituire a unui grup de criminalitate organizata, prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003,  toate în forma continuata, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, în concurs real si ideal, prev. de art. 33 lit. a si b Cod penal, toate cu aplicarea art. 13 Cod penal.

În fapt, se retin urmatoarele:

Inculpatul S.D, la începutul anului 2008, a initiat si constituit un grup de criminalitate organizata împreuna cu inculpatul T.V., cu inculpatul S. C.G. si inculpatul S.I., în scopul obtinerii unor importante resurse financiare, prin operatiuni de spalare a banilor, contrafacere si punere în circulatie de produse contrafacute, înselaciune cu privire la calitatea marfurilor si prin folosirea de marcaje false a produselor accizabile supuse marcarii. Astfel, inculpatul S. D. a preluat mari cantitati de alcool "la negru", produs în fabrica de distilare, rafinare si mixare a bauturilor alcoolice detinuta de inculpatul C.N., pe care l-a prelucrat sub forma unor bauturi alcoolice dintre cele usor vandabile pe piata, livrate fara întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, catre o adevarata retea de beneficiari - persoane fizice, special constituita în acest sens, care asigura distributia produselor contrafacute la nivelul întregii tari. În scopul asigurarii fluxului continuu al activitatii sectiei ilicite de producere si îmbuteliere bauturi alcoolice contrafacute, inculpatul S. D. a cooptat în grupul infractional o serie de persoane care detin antrepozite fiscale de producere alcool sau care au intrare directa în astfel de antrepozite, care i-au livrat cu ritmicitate importante cantitati de alcool, scos din antrepozitul fiscal fara întocmirea de documente fiscale, cu încalcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea si circulatia alcoolului. Inculpatul a mai achizitionat în mod constant alcool - materie prima pentru producerea bauturilor alcoolice contrafacute, de la antrepozitul fiscal apartinând SC T. SRL - D., jud. V. Pentru confectionarea etichetelor si banderolelor de marcare fiscala false utilizate de inc. S. D., pentru aplicarea pe sticlele de bauturi alcoolice contrafacute produse în sectia clandestina, acesta a apelat la învinuitul E. S. M. A. A., acesta la rândul sau, contactându-l în acest sens pe inculpatul F.D.A. - detinator al unei tipografii clandestine în care confectioneaza etichete si banderole de marcare fiscala false. De asemenea, inculpatul a comandat diverse cantitati de etichete si banderole de marcare fiscala false necesare îmbutelierii diverselor marci de bauturi alcoolice contrafacute la tipografia apartinând SC E.T A. SRL, din mun. Bucuresti, str. U. inculpatului M.A.C., care îi prelua si onora comenzile.

Inculpatul S.C.G., la începutul anului 2008, a initiat si constituit un grup de criminalitate organizata împreuna cu inculpatul S. D., inculpatul T. V. si inculpatul S.L. în scopul obtinerii unor importante resurse financiare, prin operatiuni de spalare a banilor, contrafacere si punere în circulatie de produse contrafacute, înselaciune cu privire la calitatea marfurilor si prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcarii. Astfel, inculpatul S.C.G., varul inculpatului S.D., l-a ajutat pe acesta sa înfiinteze o sectie clandestina în care se proceseaza si îmbuteliaza alcoolul achizitionat "la negru", care functiona în strada G. din Bucuresti. Bauturile alcoolice obtinute aici erau livrate, fara întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, catre o adevarata retea de beneficiari - persoane fizice, special constituita în acest sens, care asigura distributia produselor contrafacute la nivelul întregii tari. De asemenea, inculpatul S.C.G. se ocupa si cu procurarea ambalajelor pentru bauturile alcoolice contrafacute, între care Unirea si Alexandrion.

Curtea retine ca inculpatul din cauza este acuzat de mai multe infractiuni, care - în concret - prezinta într-adevar o gravitate mare raportat la împrejurarile în care au fost comise, la modul si metodele de actiune folosite care ilustreaza caracterul elaborat, organizat si prelungit în timp al activitatii infractionale desfasurate de inculpat împreuna cu ceilalti inculpati cercetati în cauza, la circumstantele sale personale, retinându-se ca nu se afla la primul conflict cu legea penala si, nu în ultimul rând, la cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, toate aceste aspecte determinând instantele sa mentina pâna la acest moment cercetarea acestui inculpat în stare de arest preventiv, însa Curtea nu poate sa nu constate ca în momentul prezent, cercetarea judecatoreasca se afla aproape de final, singura proba care mai trebuie administrata fiind expertiza contabila, toti inculpatii fiind deja audiati, martorii de asemenea au fost audiati, astfel încât nu se mai poate aprecia ca ar exista date  din care sa rezulte necesitatea de a-l împiedica pe acesta  sa influenteze soarta procesului penal de acum încolo.

În acest stadiu procesual, Curtea apreciaza ca si durata procesului poate fi prelungita fara culpa inculpatului, din necesitatea administrarii unei probe cu expertiza si se poate ajunge la depasirea în mod nejustificat a duratei rezonabile a starii de arest preventiv a inculpatului într-un context în care starea procesului nu mai impune cercetarea acestuia în arest preventiv raportat la natura probelor care se mai administreaza, iar un inculpat nu poate ajunge sa se afle practic în executarea anticipata a unei pedepse privative de libertate anterior pronuntarii unei hotarâri definitive de condamnare doar pentru ca, fara culpa sa, administrarea probelor se realizeaza cu dificultate si într-o perioada de timp mare .

Fata de aceste considerente, Curtea apreciaza ca buna desfasurare a procesului penal si realizarea eficienta a scopurilor acestuia pot fi garantate în continuare si prin  cercetarea inculpatului în libertate, cu instituirea unui control de catre organele judiciare.

Curtea constata ca - în speta - oportunitatea liberarii inculpatului, ca urmare a înlocuirii masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu fara încuviintarea instantei se impune prin raportare la stadiul actual al procedurii, Curtea retinând, pe de alta parte, ca durata arestarii preventive a inculpatului ar putea deveni disproportionata chiar în raport de complexitatea cauzei, precum si de gravitatea faptelor imputate si  având totodata în vedere ca inculpatul este arestat de o perioada semnificativa.

În concluzie, retinând si atitudinea procesuala a inculpatului, faptul ca se afla arestat din data de 10.10.2009 (peste 16 luni de arest preventiv), iar cauza, de complexitate medie, a ajuns la administrarea ultimei probe încuviintate în cauza, respectiv expertiza financiar-contabila pentru stabilirea exacta a întinderii prejudiciului, de împrejurarea ca probele testimoniale au fost epuizate astfel ca nu se mai poate vorbi de zadarnicirea aflarii adevarului ori influentarea martorilor, de natura acuzatiilor care i se aduc-cu caracter economic, Curtea apreciaza  ca apare ca fiind oportuna dupa 1 an si 4 luni de arest continuarea judecarii inculpatului în stare de libertate, si va dispune înlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu a acestuia, cu instituirea masurilor de control judiciar impuse.

Pentru motivele aratate, Curtea va admite, în baza art. 385 indice 15 pct. 2 lit. d) Cod procedura penala recursul inculpatului, va casa în parte încheierea de sedinta recurata si în fond rejudecând: va înlocui masura arestarii preventive a inculpatului Sandu Constantin Gabriel cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu - Bucuresti, fara încuviintarea instantei de judecata.

 În baza art. 145 alin. 1 ind.1 C.p.p., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul va fi obligat sa respecte urmatoarele obligatii:

 a) sa se prezinte la instanta de judecata ori de câte ori este chemat;

 b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea - Politia Sector 6, sectia de politie în circumscriptia careia locuieste, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie, sau ori de câte ori este chemat;

 c) sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea instantei;

 d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

 În baza art. 145 al. 2 ind.1 lit.c) C.p.p. pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea inculpatul va respecta obligatia de a nu se apropia de ceilalti inculpati, si de a nu comunica cu acestia direct sau indirect.

 Va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 145 al.3 C.p.p. referitoare la înlocuirea masurii obligarii de a nu parasi localitatea cu masura arestarii preventive în situatia în care nu va respecta masurile si obligatiile impuse de instanta.

 Va mentine celelalte dispozitii ale încheierii de sedinta recurate.

 Va dispune punerea de îndata în libertate a inculpatului S.C.G., daca nu este arestat în alta cauza.

Domenii speta

Spete similare