Caz de casare prevazut de art. 3859 alin. 1 pct.9 Cod procedura penala. Nemotivarea hotarârii.

În conditiile în care partea civila a facut cunoscute în detaliu pretentiile materiale si morale solicitate, iar motivele de apel au fost structurate raportat la fiecare suma solicitata, instanta de apel avea obligatia sa raspunda motivat fiecarei critici în parte.

Mai mult decât atât, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, dar si al rolului activ, în vederea justei solutionari a cauzei, instanta de apel trebuia sa administreze toate probele necesare, creându-si astfel suportul unei argumentatii convingatoare si la obiect, vizavi de solutia adoptata.

În raport de obligatiile legale ce-i incumbau, tribunalul - ca instanta de apel, ar fi trebuit sa verifice daca oferta de munca adresata partii civile C.C.M. avea sau nu caracter „intuitu personae” deoarece, în cazul unui raspuns afirmativ, problema certitudinii prejudiciului grevat de imposibilitatea onorarii respectivei oferte impunea o analiza mai nuantata.

În aceeasi ordine de idei, curtea constata ca este întemeiata critica din recursul partii civile C.C.M., privind nepronuntarea în legatura cu suma de 42.000 USD, reprezentând beneficiu nerealizat pe perioada noiembrie 2008 – octombrie 2009 de partea civila.

Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecata, s-a facut o motivare superficiala si neconvingatoare, în conditiile în care nu s-a indicat în ce procent a fost admisa actiunea civila si care este cuantumul total al cheltuielilor de judecata la care s-a raportat procentul de admitere al pretentiilor civile formulate de C.C.M.

Raportat la cele ce preced, curtea constata ca instanta de apel nu a solutionat toate cererile cu care a fost investita, devenind incidente prevederile art. 3859 pct. 9 si 10 cod pr. penala.

Prin sentinta penala nr. 1399/14.12.2009 a Judecatoriei Constanta, pronuntata în dosarul penal nr. 22640/212/2008 s-a hotarât;

În baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal a fost condamnat inculpatul B.L. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata C.C.M.); in baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata A.A.); in baza art. 33 lit. b rap. la art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul B.L. sa execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, a fost suspendata conditionat executarea pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal.

În baza art.71 Cod penal au fost interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod penal si în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, constata suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

În baza art. 359 Cod procedura penala atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.

Respinge cererea de obligare alaturi de inculpat la plata despagubirilor civile a S.C. O. S.A. si S.C. G.A. S.A.

În baza art. 14 si art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urm. Cod civil, si art. 49-50 din Legea 136/1995 (modificata), obliga pe inculpatul B.L. în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. E.T 2004 S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. A. S.A., asiguratorul urmând sa raspunda alaturi de inculpat în limita plafonului legal, la plata:

- sumei de 1.181,09 lei daune materiale catre partea civila Spitalul Militar de Urgenta Dr. A.G. Constanta;

- sumei de 4.275 lei daune materiale catre partea civila Spitalul Clinic Judetean Constanta;

- sumei de 10.019,95 lei daune materiale catre partea civila A.A.;

- sumei de 22.000 lei daune morale catre partea civila A.A.;

- echivalentul în lei a sumei de 7000 usd la data efectuarii platii si a sumei de 10.253,44 lei daune materiale catre partea civila C.C.M.;

- sumei de 36.000 lei daune morale catre partea civila C.C.M.

Respinge ca nefondate restul pretentiilor civile.

În baza art. 193 alin.1 si 2 Cod procedura penala obliga inculpatul B.L. în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. E.T. 2004 S.R.L. si alaturi de asiguratorul S.C. A. S.A la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecata catre partea civila A.A. si la plata sumei de 6.500 lei cheltuieli de judecata catre partea civila C.C.M.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedura penala obliga pe inculpatul B.L. în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. E.T. 2004 S.R.L. la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.

În baza art. 111 alin.6 din OUG nr.195/2002 republicata dispune prelungirea dreptului de circulatie pe o durata de 30 de zile, începând cu data de 15.12.2009, inculpatului B.L.

Pentru a pronunta aceasta sentinta penala, instanta fondului a avut în vedere urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 12240 din 13.10.2008, emis de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului B.L. pentru savarsirea infractiunii de art.184, alin.2 si 4 din Cp. Si art.184, alin.2 si 4 din C.p. cu aplic.art.33 lit.a Cp.

Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de B.L. pentru vatamarea corporala a numitului C.T.N., fapta prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. l si 3 din Cp. (întrucât fapta nu este prevazuta de legea penala).

S-a retinut in sarcina inculpatului B.L. faptul ca în data de 21.10.2007,  conducând autoturismul  taxi marca Fiat Albea, pe  str.  F. din  Constanta, ajungând la intersectia cu str. C., nu acorda prioritate la efectuarea virajului la stânga si intra în coliziune cu autoturismul marca Renault, din eveniment rezultând vatamarea corporala a numitilor C.C.M., care a suferit vatamari corporale ce a necesitat pentru vindecare 6 luni de îngrijiri medicale, si A.A., care a suferit vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare  100-110  zile  de  îngrijiri  medicale.

Analizand actele si lucrarile dosarului administrate atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 21.10.2007, în jurul orelor 20,00, inculpatul B.L. conducea autoturismul taxi marca Fiat Albea, pe str. F. din Constanta, dinspre str. D. catre str. P.

Ajungand la intersectia cu str. C., inulpatul a initiat un viraj la stanga, fara a se asigura corespunzator si a intrat in coliziune cu autoturismul marca Renault, condus din sens opus de numitul C.T.N.

Din eveniment a rezultat vatamarea corporala a numitilor C.C.M., pasager în autoturismul condus de inculpat, C.T.N. si A.A., pasager în autovehiculul marca Renault, care au fost transportati la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta pentru îngrijiri medicale.

Potrivit raportului de constatare medico-legala nr.473/AC din 5.12.2007, emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, numitul C.T.N. a suferit vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare un numar de 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit raportului de constatare medico-legala nr.577/AC din 17.03.2008, emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, se desprinde faptul ca numitul C.C.M. a suferit vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare 6 luni de îngrijiri medicale.

Conform raportului de constatare medico-legala nr.505/AC din 14.01.2008, emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, numitul A.A. a suferit vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare un numar de 100-110 zile de îngrijiri medicale.

Ambilor conducatori auto, respectiv învinuitului B.L. si numitului C.T.N., le-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei si, conform buletinelor de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 3235 si 3236 din 22.10.2007, emise de Serviciul de Medicina Legala Constanta, a rezultat faptul ca acestia nu au consumat bauturi alcoolice.

In cursul urmaririi penale a fost efectuata efectuata o expertiza tehnica auto care a stabilit faptul ca starea de pericol a fost creata în exclusivitate de inculpatul B.L. care a efectuat manevra de virare la stânga fara o asigurare corespunzatoare. Viteza autoturismului condus de inculpat în premomentul aparitiei starii de pericol a fost de 10 km/h, iar a celui condus de numitul C.T.N. de 71,11 km/ora, superioara celei maxime admise în localitati. Singura posibilitate de evitare a accidentului a apartinut inculpatului care avea obligatia sa se asigure înainte de efectuarea virajului la stânga.

Audiat, inculpatul B.L. a declarat ca în seara de 21.10.2007, în jurul orei 19,45, se afla în zona statiei de taxi din km 4-5, când a fost anuntat de dispecerat sa se deplaseze pentru o comanda pe str. C. În masina a urcat C.C.M. si D.O., care i-au cerut sa-i duca pe str. F. din cartierul Coiciu. Circulând pe str. D., a efectuat viraj dreapta pentru a intra pe str. F., s-a asigurat din fata si din spate, a semnalizat schimbarea directiei de mers spre str. C., dupa ce a trecut putin de axul drumului, a auzit un zgomot de frânare brusca dupa care a urmat impactul. Masina în care se afla a fost proiectata într-un stâlp pe care l-a retezat. A precizat inculpatul ca atunci când a auzit zgomotul de frânare a vazut o lumina puternica care, din câte a înteles ulterior, era o lumina ce provenea de la flash-urile autoturismului ce venea din sens opus si care circula cu farurile stinse. Lumina puternica a vazut-o venind din partea sa dreapta. La o distanta de aproximativ 60 metri era oprit un taxi pe care l-a vazut în momentul în care s-a asigurat pentru efectuarea virajului.

Inculpatul B.L. s-a aparat, aratand faptul ca iluminatul public nu functiona in zona si ca numitul C.T.N. circula cu luminile autoturismului stinse.

Cu privire la afirmatia inculpatului potrivit careia iluminatul public nu era in functiune, instanta retine ca afirmatia este contrazisa de declaratiile partilor vatamate C.T.N., C.C.M. si A.A. si a martorei D.O., cât si de plansa fotografica aflata la dosar, în care se observa ca iluminatul public functiona.

In ceea ce priveste apararea inculpatului, potrivit careia numitul C.T.N. circula cu luminile stinse, aceasta nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba administrat in cauza.

Audiat martorul V.F., propus de inculpat, si mentionat in declaratiile inculpatului dupa 6 luni de la producerea accidentului, in mod constant a declarat ca a asistat la producerea accidentului, insa se remarca faptul ca pe parcursul declaratiilor acesta se contrazice.

Astfel, audiat în cursul cercetarii judecatoresti martorul V.F. a declarat ca se afla la intersectia str. F. cu str. D.M., unde a oprit taxiul pe care îl conducea pentru a lasa un client, cand la un moment dat a vazut venind din sens opus o masina cu motorul turat, deplasându-se spre str. D., nu a vazut daca acea masina circula cu farurile aprinse, dar la scurt timp s-a auzit un zgomot de frâne puternice si o izbitura. A mai declarat martorul ca stationa pe banda 1 de mers cu directia de deplasare spre str. P., pe str. F., iar taxiul venea din spatele lui si, totodata, ca iluminatul public functiona. A mai precizat ca masina care circula din directia opusa a vazut-o din fata si se afla stationat la o distanta de aproximativ 30 - 40 metri de locul impactului.

In cursul urmaririi penale, martorul V.F. a declarat ca a oprit la aproximativ 6 – 7 metri de intersectia cu str. G.M., fiind stationat pe dreapta, intrucât dupa ce a coborât clientul, numara banii primiti, moment în care pe lânga el, din sens opus, a trecut o masina cu viteza spre str. D., în acelasi timp el auzind cum conducatorul autoturismului schimba vitezele, dupa care a auzit o frâna puternica, urmata de o bubuitura; când a auzit frâna, a ridicat capul si în oglinda retrovizoare a vazut cele doua stopuri ale autoturismului din spate. A mai declarat martorul ca autoturismul ce venea din sens opus nu avea farurile aprinse.

Instanta a înlaturat ca nesincera declaratia martorului V.F., având în vedere pozitia oscilanta a acestuia si restul ansamblului probator administrat.

Audiata, partea vatamata C.C.M. a declarat ca se deplasa spre domiciliul parintilor împreuna cu prietena sa, cu un taxi, la intersectia str. F. cu str. C., taxiul a virat stânga moment în care a vazut niste lumini, dupa care a simtit o lovitura puternica.

La momentul accidentului era în desfasurarea unui contract si avea permisie de 3 zile, vaporul aflându-se în rada portului Constanta. Ulterior accidentului a fost sunat de agentie pentru a naviga, dar datorita starii de sanatate nu a mai putut face acest lucru. La momentul accidentului era ofiter 3 punte pe tanc petrolier. Nu se uita la strada, nu a putut vedea daca din fata circula vreun autoturism, iar luminile pe care le-a vazut, le-a vazut pentru o fractiune de secunda înainte de producerea accidentului. iluminatul public functiona, intensitatea luminii era de cartier.

Partea vatamata A.A. a declarat ca la data de 21.10.2007, împreuna cu prietenul sau C.N., se deplasa în autoturismul condus de acesta, dinspre Piata Ovidiu spre domiciliul sau. În timp ce se afla pe strada F. cu directia de mers spre str. D., la intersectia cu str. C. a observat un autoturism galben care semnaliza stânga si care a taiat brusc fata autoturismului în care se afla, prietenul sau a frânat brusc, semnalizând totodata cu farurile. Autoturismul a intrat în portiera dreapta fata a taxiului.  A mai precizat partea vatamata ca autoturismul condus de C. avea farurile aprinse înainte de impact, iluminatul stradal functiona, vizibilitatea fiind buna. Nu îsi aminteste daca pe strada erau si alte masini.

Audiat, martorul C.T.N. a declarat ca se deplasa pe str. F., mai avea o distanta de aproximativ 300 – 400 metri pâna la locuinta partii civile A.A. când, la intersectia cu str. C., a sesizat o masina semnalizând stânga, desi venea pe drum cu prioritate a crezut ca aceasta îi va acorda prioritate, a ezitat pentru moment sa continue deplasarea, din ce îsi mai aminteste a vazut ca maina a oprit, si-a continuat deplasarea, a constatat însa ca inculpatul a virat stânga, a facut flash-uri si a actionat sistemul de frânare si crede ca inculpatul s-a speriat si a oprit în mijlocul strazii. A precizat martorul ca circula cu farurile aprinse, iar carosabilul era umed. Iluminatul public functiona.

Din declaratia martorei D.O. a rezultat ca aceasta se afla împreuna cu C.C.M. într-un taxi si se deplasau pe str. F., cand la un moment dat taxiul trebuia sa vireze stânga, când a vazut o lumina foarte puternica din sens opus si a simtit o bubuitura. Strada era luminata. A precizat martora ca înainte de impact, soferul taxiului a încetinit si a oprit, dupa care s-a pus în miscare.

 Pntru a stabili aceasta situatie de fapt, instanta a avut in vedere  procesul verbal de cercetare la fata locului nr. 12975/21.10.2007, schita accidentului si plansele fotografice, buletinele de analiza toxicologica a alcoolemiei emise de Serviciul de Medicina Legala Constanta, raportul de constatare medico-legala nr. 473/AC din 05.12.2007 emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, raportul de constatare medico-legala nr. 577/AC din 17.03.2008 emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, raportul de constatare medico-legala nr. 505/AC din 14.01.2008 emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta, raportul de expertiza tehnica-auto din 26.05.2008, raportul de expertiza tehnica auto din 30.05.2008, raportul de expertiza tehnica auto din 27.05.2008, plângerea si declaratiile numitului C.T.N., plângerile si declaratiile partilor vatamate C.C.M. si A.A., declaratiile martorilor D.O., dar si declaratiile inculpatului B.L.

Instanta a retinut, asfel, ca fapta inculpatului B.L. care, în data de 21.10.2007,  conducând autoturismul taxi marca Fiat Albea, pe str. F. din  Constanta, ajungând la intersectia cu str. C., nu a acordat prioritate la efectuarea virajului la stânga si a intrat în coliziune cu autoturismul marca Renault, din eveniment rezultând vatamarea  corporala a numitilor C.C.M., care a suferit vatamari corporale  ce  au necesitat  pentru  vindecare  6  luni de îngrijiri medicale si A.A., care a suferit vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare  100-110  zile  de  îngrijiri  medicale, exista si  a fost savârsita de acesta sub forma culpei, întrunind elementele constitutive ale infractiunilor prevazute si pedepsite de art.184 alin.2 si 4 din Cp. si art.184 alin.2 si 4 din Cp., cu aplic.art.33 lit.a Cp.

Instanta a mai retinut totodat, ca, desi numitul C.T.N. a încalcat prevederile art.49 alin.l din O.U.G.nr.195/2002, rep., în sensul depasirii limitei maxime de viteza admise în localitate, accidentul de circulatie din data de 21.10.2007 a avut drept cauza determinanta nerespectarea de catre inculpatul B.L. a prevederilor art.57 alin.l din O.U.G. nr. 195/2002, rep., care a efectuat manevra de virare la stânga fara o asigurare corespunzatoare.

 La stabilirea si aplicarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal, de limitele de pedeapsa fixate de lege, gradul de pericol social al faptelor comise, gravitatea vatamarilor corporale suferite de partile vatamate, raportat la numarul de zile de îngrijiri medicale, atingerea adusa relatiilor sociale ce ocrotesc siguranta circulatiei pe drumurile publice si drepturile persoanei referitoare la integritatea corporala si sanatate.

Raportat la conduita buna  a inculpatului înainte de savârsirea faptelor, acesta fiind la primul conflict cu legea penala, la atitudinea dupa comiterea faptelor, rezultând din prezentarea în fata autoritatilor, atitudinea procesuala sincera, la vârsta sa, instanta a apreciat ca exista suficiente elemente care conduc la concluzia ca pronuntarea unei condamnarii  spre minimul special constituie un avertisment pentru acesta astfel încât scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executare efectiva a pedepsei.

S-a apreciat ca pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata C.C.M.), pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata A.A.,  sunt in masura sa asigure realizarea scopului pedepsei.

Constatând întrunite cumulativ conditiile prev. de art. 81 cod penal respectiv: pedeapsa aplicata nu depaseste 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior si s-a apreciat ca scopul pedepsei – reeducarea, prevenirea de noi infractiuni si formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala – poate fi atins si fara executarea efectiva, astfel încât se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe o durata de 3 ani, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedura penala se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.

În baza art.71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c Cod penal si în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, constata suspendata executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Pe latura civila, s-a constatat ca Spitalul Militar De Urgenta Dr. A.G. Constanta s-a constituit parte civila cu suma de 1.181,09 lei, iar Spitalul Clinic Judetean Constanta Constanta s-a constituit parte civila cu suma de 4275 lei.

Partea vatamata A.A. s-a constituit parte civila cu suma de 10.019,95 lei reprezentand daune materiale, 35.000 lei reprezentand daune morale.

Partea vatamata C.C.M. s-a constituit parte civila cu suma de 50.000 euro reprezentand daune materiale si cu suma de 50000 euro reprezentand daune morale.

S-a apreciat ca pretentiile civile formulate de partea civila A.A. sunt dovedite cu declaratia martorului D.A.A., potrivit careia acesta are cunostinta ca partea civila s-a împrumutat cu suma 4000 lei de la cumnatul sau, in acelasi sens fiind si declaratiile martorilor A.C. si B.I.

Totodata, la dosarul cauzei au fost depuse o serie de acte care dovedesc daunele materiale suferite de partea civila A.A.: fatura fiscala seria B YDQ nr. 834247 – 953.40 lei – proteza de genunchi, chitanta nr. 0101805 din 15.11.2007 – 39,55 lei, bon fiscal – 27 lei, in total 5019,95 lei.

Partea civila A.A. a fost angajat la SC SCC C. SRL in perioada 15.10.2007 – 21.10.2007, moment de la care nu a mai putut munci datorita leziunilor suferite ca urmare a accidentului rutier, insa l-a rugamintile partii civile a fost tinut angajat cu carte de munca, fara sa presteze servicii pâna la data de 01.04.2008 moment la care si-a reziliat contractul din motive personale.

La dosar se gaseste un inscris potrivit caruia partea civila era angajat ca agent de paza la SC SCC C. SRL si realiza un venit in suma de 500 lei.

Potrivit inscrisului aflat la dosar, partea civila A.A. s-a reangajat la data de 01.10.2008 la C.I. SRL în functia de sofer, cu un salariu de baza lunar de 170 lei.

S-a mai aratat ca partea civila A.A., victima a accidentului de circulatie, nu a realizat nici un venit in perioada 21.10.2007 si 01.10.2008, suferind un prejudiciu cert in cuantum de 5000 lei, iar in ceea ce priveste pretentiile civile solicitate de partea civila C.C.M., s-a retinut ca la momentul accidentului partea civila era în desfasurarea unui contract de munca incheiat cu SC H. SRL si avea permisie de 3 zile, vaporul pe care era îmbarcat aflându-se în rada portului Constanta. Contractul în derularea caruia se afla a fost semnat pe 23.08.2007 si avea valabilitate 4 luni +/- 2 luni, salariu fiind de 3500 usd.

Avându-se  în vedere data accidentului, respectiv 21.10.2007, s-a aratat ca partea civila ar mai fi avut 2 luni certe de derulare a contractului, astfel ca nu a realizat un beneficiu de 7000 usd pe care altfel l-ar fi obtinut in conditiile in care ar fi dus la capat contractul incheiat cu SC H. SRL.

Partea civila a solicitat suma de 36000 de euro, reprezentand suma obtinuta in conditiile in care ar fi onorat contractul cu SC B.S. SRL, si suma de 42000 de euro, reprezentand suma pe care ar fi obtinut-o in conditiile in care si-ar fi exercitat in mod normal atributiile.

Constatand ca desi fapta ilicita exista, prejudiciul nu este cert, oferta depusa la dosar face dovada doar a intentiei SC B.B.S.S. SRL de a încheia un contract de munca cu C.C.M., dar intentia nu s-a materializat în nicio modalitate, retinându-se aici si faptul ca oferta a fost facuta la data de 11.01.2008, data la care partea civila daca nu s-ar fi produs accidentul ar fi fost în derularea contractului încheiat cu SC H. SRL, si astfel nu ar fi putut onora contractul de munca propus de SC B.B.S.S. SRL.

S-a aratat ca in acest caz ar fi un prejudiciu eventual, ipotetic, care este lipsit de certitudine si, deci, nu poate justifica acordarea de despagubiri.

Partea civila C.C.M. a depus la dosar o serie de chitante si facturi în suma totala de 10253,44 lei, care au legatura directa cu vatamarile suferite ca urmare a accidentului, astfel ca vor fi admise aceste pretentii civile.

Cu privire la prejudiciul de natura nepatrimoniala al partilor civile A.A. si C.C.M., sub aspectul daunelor morale, avand in vedere durerile fizice cauzate prin ranire, operatiile suferite si tratamentele medicale la care au fost supuse partile civile, numarul de zile de îngrijiri medicale, lipsirea pentru o perioada de posibilitatea deplina de a participa la viata sociala si de a se bucura direct si efectiv de binefacerile acestei participari, s-a apreciat ca acordarea unor daune corespunzatoare evaluate la 22.000 lei pentru partea civila A.A. si 36.000 lei pentru partea civila C.C.M. sunt in masura sa asigure o reparatie de natura nepatrimoniala

În cauza au fost introduse în calitate de asiguratori SC G.A. SA, SC O. SA si SC A. SA, si in mod corect s-a apreciat ca nu poate fi retinuta raspunderea asiguratorului SC G.A. SA la care autoturismul avea încheiat un contract de asigurare facultativa (Casco).

Tototodata, nu s-a retinut nici raspunderea SC O. SA, la care era încheiat contractul de asigurare de accidente a persoanelor aflate în autovehicule, întrucât potrivit clauzelor contractuale societatea presteaza asigurarea numai în caz de deces si în caz de invaliditate a calatorilor, nefiind cazul în aceasta speta.

Împotriva sentintei penale nr. 1399 din 14.12.2009 a Judecatoriei Constanta, au declarat apel inculpatul B.L. si partea civila C.C.M., criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Prin decizia penala nr. 149 din 9.04.2010 a Tribunalului Constanta, apelurile declarate de inculpatul B.L. si partea civila C.C.M. au fost respinse ca nefondate si obligati apelantii sa plateasca partii civile A.A. câte 300 lei cheltuieli de judecata, iar statului câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunta în sensul celor mentionate, tribunalul ca instanta de apel, a retinut urmatoarele;

Verificând legalitatea si temeinicia hotarârii atacate, tribunalul constata ca prima instanta a efectuat cercetarea judecatoreasca în mod complet,a realizat o evaluare justa a întregului material probator administrat în cauza, retinând în mod corect situatia de fapt, încadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului, precum si vinovatia inculpatului în comiterea acestora. In mod corect s-a retinut  totodata, ca, desi numitul C.T.N. a încalcat prevederile art.49 alin.l din O.U.G. nr.195/2002, rep., în sensul depasirii limitei maxime de viteza admise în localitate, accidentul de circulatie din data de 21.10.2007 a avut drept cauza determinanta nerespectarea de catre inculpatul B.L. a prevederilor art.57 alin.l din O.U.G. nr.195/2002, rep., care a efectuat manevra de virare la stânga fara o asigurare corespunzatoare.

Întrucât probele administrate în cauza au dovedit fara echivoc existenta faptelor pentru care s-a dispus trimiterea inculpatului în judecata, elementele constitutive ale infractiunilor retinute, fiind asadar îndeplinite în mod cumulativ conditiile prev. de art. 345 alin. 2 C.proc.pen., în mod corect prima instanta a dispus condamnarea acestuia.

În referire la operatiunea de individualizare a pedepsei, se constata ca instanta de fond a dat eficienta corespunzatoare tuturor criteriilor generale prevazut de art. 72 C.p., a manifestat echilibru în dozarea pedepselor, stabilind în raport cu fiecare infractiune un cuantum care se circumscrie scopului preventiv prevazut de lege si care este în masura sa asigure constrângerea si totodata reeducarea inculpatului.

Având în vedere natura faptelor comise de inculpat, împrejurarile si modul de savârsire, persoana inculpatului, care are un loc de munca care sa-i asigure obtinerea de venituri licite, dar si conduita sa procesuala înainte de savârsirea faptelor, acesta fiind la primul conflict cu legea penala, la atitudinea dupa comiterea faptelor, rezultând din prezentarea în fata autoritatilor, atitudinea procesuala sincera, la vârsta sa, instanta in mod corect a apreciat ca exista suficiente elemente care conduc la concluzia ca pronuntarea unei condamnarii  spre minimul special constituie un avertisment pentru acesta astfel încât scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executare efectiva a pedepsei.

 Pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata C.C.M.) pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa (parte vatamata A.A., aplicate de instanta de fond  sunt in masura sa asigure realizarea scopului pedepsei .

În mod just a fost înlaturata de prima instanta, fiind infirmata de probele administrate, apararea inculpatului B.L. care a aratat faptul ca iluminatul public nu functiona in zona si ca numitul C.T.N. circula cu luminile autoturismului stinse, apararea fiind contrazisa de declaratiile partilor vatamate C.T.N., C.C.M. si A.A. si a martorei D.O., cât si de plansa fotografica aflata la dosar, în care se observa ca iluminatul public functiona.

Totodata, in mod corect, a fost inlaturata declaratia martorului V.F. propus de inculpat si mentionat in declaratiile inculpatului dupa 6 luni de la producerea accidentului, martor care, in mod constant, a declarat ca a asistat la producerea accidentului, insa se remarca faptul ca, pe parcursul declaratiilor, acesta se contrazice.

 Nu se poate sustine, astfel cum s-a aratat în cadrul motivelor de apel, ca în cauza se impune reducerea cuantumului pedepselor stabilite, inculpatul benefiicind deja de clementa instantei de fond care a coborât pedeapsa la limita minimului special prevazut de lege.

În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei stabilite, aceasta nu comporta discutii, în mod legal, prima instanta a constatat indeplinite cerintele art 81 cod penal.

Pe latura civila se apreciaza ca hotararea instantei de fond este intemeiat prejudiciul de natura nepatrimoniala al partilor civile A.A. si C.C.M., sub aspectul daunelor morale, avand in vedere durerile fizice cauzate prin ranire, operatiile suferite, tratamentele medicale la care au fost supuse aceste parti, numarul de zile de îngrijiri medicale, lipsirea acestora pentru o perioada de timp de posibilitatea deplina de a participa la viata sociala, de a se bucura efectiv de binefacerile acestei participari au motivat instanta de fond la acordarea unor daune corespunzatoare evaluate la 22.000 lei pentru partea civila A.A. si 36.000 lei pentru partea civila C.C.M. sunt in masura sa asigure o reparatie de natura nepatrimoniala.

În cauza, desi au fost introduse în calitate de asiguratori SC G.A. SA, SC O. SA si SC A. SA, s-a apreciat ca nu poate fi retinuta raspunderea asiguratorului SC G.A. SA la care autoturismul avea încheiat un contract de asigurare facultativa (Casco) si nici raspunderea SC O. SA, la care era încheiat contractul de asigurare de accidente a persoanelor aflate în autovehicule, întrucât potrivit clauzelor contractuale societatea presteaza asigurarea numai în caz de deces si în caz de invaliditate a calatorilor, nefiind cazul în aceasta speta.

Instanta de fond a admis actiunile civile în masura în care au fost dovedite iar in ceea ce priveste pretentiile civile solicitate de partea civila C.C.M. s-a retinut ca la momentul accidentului partea civila era în desfasurarea unui contract de munca incheiat cu SC H. SRL si avea permisie de 3 zile, vaporul pe care era îmbarcat aflându-se în rada portului Constanta. Contractul în derularea caruia se afla a fost semnat pe 23.08.2007 si avea valabilitate 4 luni +/- 2 luni, salariu fiind de 3500 usd.

Partea civila a solicitat suma de 36000 de euro reprezentand suma obtinuta in conditiile in care ar fi onorat contractul cu SC B.S. SRL si suma de 42000 de euro reprezentand suma pe care ar fi obtinut-o in conditiile in care si-ar fi exercitat in mod normal atributiile.

Cum prejudiciul nu este cert, oferta depusa la dosarul cauzei facand  dovada doar a unei intentii  a  SC B.B.S.S. SRL de a încheia un contract de munca cu C.C.M., dar cum intentia nu s-a materializat în nicio modalitate, retinându-se aici si faptul ca oferta a fost facuta la data de 11.01.2008, data la care partea civila daca nu s-ar fi produs accidentul ar fi fost în derularea contractului încheiat cu SC H. SRL, si astfel nu ar fi putut onora contractul de munca propuse de SC B.B.S.S. SRL. nu poate justifica acordarea de despagubiri.

Pentru pretentiile care au legatura directa cu vatamarile suferite ca urmare a accidentului, aceste pretentii civile se justifica, partea civila C.C.M. dovedind aceste cheltuieli prin depunerea la dosar a unor chitante si facturi în suma totala de 10253,44 lei.

Cum hotarârea primei instante nu prezinta elemente de nelegalitate ori de netemeinicie, apelurile declarate în cauza vor fi respinse în conformitate cu art. 379 pct. 1 lit b Cod pr. Penala, cu consecinta obligarii inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

In baza art 193 cod proc pen, va obliga apelantii, fiecare la suma de 300 lei - cu  titlu de cheltuieli efectuate de parte, catre partea civila A.A.

Vazând si disp art.192 alin.2 c.p.p., apelantul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva deciziei penale nr. 149/P/9.04.2010 a Tribunalului Constanta a declarat recurs, în termen legal, partea civila C.C.M., criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

În esenta, criticile recurentului C.C.M. au fost întemeiate pe prevederile art. 3859 pct. 9 si 10 cod pr. penala si respectiv art. 3859 pct. 171 , 14, 18 si 3859 al. 2 cod pr. penala.

În sustinerea motivelor de recurs invocate s-a aratat ca hotarârea instantei de apel nu este motivata cu privire la respingerea apelului partii civile C.C.M., prin nepronuntarea asupra unor cereri esentiale formulate în aparare.

Totodata, s-a sustinut ca, în privinta cheltuielilor de judecata catre stat, exista o evidenta contradictie între considerente si dispozitiv, astfel ca, desi în considerente se face vorbire de obligarea apelantului inculpat la plata în întregime a acestora, în dispozitiv se mentioneaza ca ambii apelanti urmeaza sa plateasca 100 lei catre stat.

Cele patru critici formulate în apel si vizând: respingerea pretentiilor în suma de 36.000 EURO; nepronuntarea cu privire la plata sumei de 42.000 USD, reprezentând beneficiul nerealizat de partea civila în perioada noiembrie 2008 – octombrie 2009; nemotivarea cuantumul redus al daunelor morale acordate si reducerea nejustificata a cheltuielilor de judecata; nu au fost analizate în concret, mai  exact, prima critica a primit o motivare sumara, identica cu a instantei de fond, iar celelalte trei nu au primit nici o motivare, referitor la solutia adoptata.

În aceasta ordine de idei s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei pronuntate în apel de Tribunalul Constanta si trimiterea cauzei tribunalului, în vederea rejudecarii apelului.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a sustinut ca actiunea civila a fost gresit solutionata prin acordarea partiala a despagubirilor materiale solicitate, dar si stabilirea unei sume aproape modice de plata catre partea civila, cu titlu de daune morale, fara o motivare temeinica în raport de solicitarile cu acest titlu, precum si reducerea substantiala a cheltuielilor de judecata acordate în apel, cu o motivare superficiala.

În eventualitatea respingerii cazurilor de recurs ce vizeaza trimiterea cauzei la Tribunalul Constanta pentru rejudecarea apelului, s-a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotarârii Tribunalului Constanta si, urmare rejudecarii pe fond a actiunii civile, aceasta sa fie admisa, astfel cum a fost formulata.

Examinând decizia penala nr. 149/9.04.2010 a Tribunalului Constanta, în raport de criticile din recursul partii civile C.C.M., a probatoriului administrat, cât si din oficiu, în limitele prevazute de art. 3856 cod pr. penala, curtea constata ca este netemeinica si nelegala, iar recursul fondat, pentru urmatoarele considerente;

În conditiile în care partea civila a facut cunoscute în detaliu pretentiile materiale si morale solicitate, iar motivele de apel au fost structurate raportat la fiecare suma solicitata, instanta de apel avea obligatia sa raspunda motivat fiecarei critici în parte.

Mai mult decât atât, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, dar si al rolului activ, în vederea justei solutionari a cauzei, instanta de apel trebuia sa administreze toate probele necesare, creându-si astfel suportul unei argumentatii convingatoare si la obiect, vizavi de solutia adoptata.

În raport de obligatiile legale ce-i incumbau, tribunalul - ca instanta de apel, ar fi trebuit sa verifice daca oferta de munca adresata partii civile C.C.M. avea sau nu caracter „intuitu personae” deoarece, în cazul unui raspuns afirmativ, problema certitudinii prejudiciului grevat de imposibilitatea onorarii respectivei oferte impunea o analiza mai nuantata.

În aceeasi ordine de idei, curtea constata ca este întemeiata critica din recursul partii civile C.C.M., privind nepronuntarea în legatura cu suma de 42.000 USD, reprezentând beneficiu nerealizat pe perioada noiembrie 2008 – octombrie 2009 de partea civila.

Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecata s-a facut o motivare superficiala si neconvingatoare, în conditiile în care nu s-a indicat în ce procent a fost admisa actiunea civila si care este cuantumul total al cheltuielilor de judecata la care s-a raportat procentul de admitere al pretentiilor civile formulate de C.C.M.

Raportat la cele ce preced, curtea constata ca instanta de apel nu a solutionat toate cererile cu care a fost investita, devenind incidente prevederile art. 3859 pct. 9 si 10 cod pr. penala.

Pe cale de consecinta, facându-se aplicarea prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. d cod pr. penala cu referire la art. 3859 pct. 9 si 10 cod pr. penala, se va admite ca fondat recursul declarat de parte civila C.C.M., se va casa decizia penala nr. 149 din 9.04.2010 a Tribunalului Constanta si se va trimite cauza aceleiasi instante în vederea rejudecarii apelului formulat de partea civila C.C.M.

În conditiile în care urmeaza a fi trimisa cauza tribunalului, pentru rejudecarea apelului declarat de C.C.M., curtea este dispensata de analiza celorlalte critici din recurs, critici de care va trebui sa se tina seama la rejudecarea apelului.

Domenii speta

Spete similare