Recurs contencios administrativ. lămurire dispozitiv. actualizarea sumei datorate cu indicele de inflaţie. -art.304 pct.9 Cod procedură civilă; -art.312 Cod procedură civilă; -art.399 Cod procedură civilă; -art.1081 şi 1088 Cod civil.

Decizie 3033 din 09.09.2013


 RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. LĂMURIRE DISPOZITIV. ACTUALIZAREA SUMEI DATORATE CU INDICELE DE INFLAŢIE.

-art.304 pct.9  Cod procedură civilă;

-art.312 Cod procedură civilă;

-art.399 Cod procedură civilă;

-art.1081 şi 1088 Cod civil.

Prin sentinţa nr.132/20.01.2011, rămasă irevocabilă prin decizia 1508/2011, pronunţată în dosar nr.6887/111/2009, instanţa a constatat că recurentul S. C. J. U. O.  a fost prejudiciată ca urmare a achitării cotei de TVA de 19% în loc de 9% pentru facturi emise de intimata SC M.  R.  G. SRL în perioada 2001 – 2008, prejudiciul fiind în sumă de 105.386,62 lei şi în consecinţă a fost obligată intimata la plata către recurentul S.  C.  J. U. O. a acestei sume, cu actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie de la data plăţii, în virtutea principiului restitutio in integrum.

Prin hotărârea atacată cu prezentul recurs instanţa a lămurit dispozitivul sentinţei nr.132/20.01.2011 în sensul că actualizarea sumei de 105.386,62 lei se va face cu indicele de inflaţie calculat de la data de 8.05.2009, care este data punerii în întârziere a intimatei pârâte.

Ori, prin actualizarea cu indicele de inflaţie se doreşte acoperirea prejudiciului suferit, cauzat de fluctuaţia monetară a monedei româneşti de la momentul înregistrării prejudiciului , respectiv 2004 – 2008 în care s-au efectuat plăţile nedatorate de către recurent şi cel al plăţii sumei stabilite de instanţă de către intimat.

În speţă prejudiciul recurentului rezultat din devalorizarea monedei naţionale s-a produs de la momentul plăţii fiecărei facturi în parte, iar o reparare integrală a acestui prejudiciu înseamnă actualizarea sumei datorate de intimatul pârât cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective a acestei sume de către intimat, cu luarea în calcul a momentului plăţii fiecărei facturi în parte.

Decizia nr.3033/CA/09.09.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr.1933/CA/7.03.2013 Tribunalul Bihor a admis cererea formulată de reclamantul S.C. M. R.  G.  S.R.L., cu sediul în B., str. D. V., corp Clădirea A, nr. 24, et. 2-3, sector 2, în contradictoriu cu pârâţii S. C. J. U.  O., cu sediul în O., str. R., nr. 33, judeţul B.  şi M.  F.  P., cu sediul în B., str. A., nr. 17, sector 5.

A lămurit dispozitivul sentinţei nr.132/2011 pronunţata de Tribunalul Bihor în sensul că a dispus actualizarea sumei de 105.386,62 lei cu indicele de inflaţie calculat de la data de 08.05.2009, care este data punerii în întârziere a pârâtei.

A dispus întoarcerea executării silite cu privire la suma reprezentând reactualizarea conform indicelui de inflaţie, până la concurenţa sumei ce va rezulta în urma acestei reactualizări a debitului de 105.386,62 lei pentru perioada 08.05.2009 -18.11.2011.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :

Prin Decizia nr. 1508/CA/2011-R pronunţata la data de 15.09.2011 de Curtea de Apel Oradea, din dosarul nr. 6887/111/2009, a rămas irevocabila Sentinţa nr. 132/2011 pronunţata de Tribunalul Bihor - Secţia Comerciala la data de 20.01.2011, prin care instanţa "obliga parata în favoarea reclamantului la plata sumei de 105.386,62 lei reprezentând diferenţa TVA, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflaţie calculat pana la data plaţii efective" şi „la plata sumei de 4814,58 lei reprezentând cheltuieli de judecata".

Potrivit dispoziţiilor art. 399 Cod procedură civilă, „dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.281 ind.1 Cod procedură civilă, se poate face contestaţie la executare în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu …”

Întrucât în dispozitivul sentinţei se vorbeşte de momentul până la care se va calcula indicele de inflaţie pentru suma reprezentând debit, iar cu prilejul executării părţile au avut divergenţe cu privire la momentul de la care se impune sa fie actualizata suma de 105.386,62 lei reprezentând diferenţa TVA, instanţa a constatat că cererea contestatoarei este admisibilă.

Cu privire la temeinicia acesteia, instanţa a reţinut că temeiul juridic al cererii de chemare în judecată ce a făcut obiectul dos. nr. 6887/111/2009 al Tribunalului Bihor îl constituie dispoziţiile art. 969 Vechiul Cod Civil.

Ori, potrivit dispoziţiilor art.1081 Cod civil, „ daunele nu sunt debite decât atunci când debitorul este în întârziere de a îndeplini obligaţia sa” iar potrivit dispoziţiilor art.1088 Cod civil, „nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept”.

În speţă, nu poate fi vorba de o curgere de drept a dobânzii, deoarece în raportul iniţial dintre părţi, debitorul obligaţiei de a plăti contravaloarea bunului livrat era creditorul de azi – S. C. J. U. O.

Prin urmare, data punerii în întârziere nu poate fi mai veche decât data la care acesta din urmă a făcut cunoscute pretenţiile sale, anume data de 08.05.2009, dată la care a avut loc încercarea de conciliere directă între părţi.

Faţă de aspectele reţinute, instanţa a admis cererea contestatoarei şi a lămurit dispozitivul sentinţei nr. 132/2011 pronunţata de Tribunalul Bihor în sensul că a dispus actualizarea sumei de 105.386,62 lei cu indicele de inflaţie calculat de la data de 08.05.2009, care este data punerii în întârziere a pârâtei.

Faţă de dispoziţiile art. 404 Cod procedură civilă, în măsura în care suma plătită de contestatoare cu titlu de reactualizare conform indicelui de inflaţie este mai mare decât cea pe care o datorează conform titlului astfel lămurit, a dispus întoarcerea executării silite până la concurenţa celei mai mici, menţinând cheltuielile de executare.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs recurentul pârât S.  C. J. U. O. solicitând admiterea recursului, desfiinţarea sentinţei nr.l933/CA/2013, pronunţata de către Tribunalul Bihor şi rejudecând, respingerea contestaţiei la executare respectiv a cererii de lămurire a titlului executoriu sentinţa nr.132/2011 a Tribunalului Bihor, formulata de către SC M. R. G. SRL , ca nelegala.

A arătat că Tribunalul Bihor, deşi a reţinut corect faptul ca prin cererea introductiva în dosarul nr.6887/111/2009, a solicitat actualizarea cu indicele de inflaţie a despăgubirii în suma de 105,386,62 lei şi de asemenea ca în dispozitivul sentinţei se vorbeşte de momentul până la care se va calcula indicele de inflaţie pentru suma reprezentând debit a considerat în mod greşit, ca actualizarea cu indicele de inflaţie a debitului este "dobânda" şi ca în speţă "nu poate fi vorba de o curgere de drept a dobânzii deoarece în raportul iniţial dintre părţi, debitorul obligaţiei de a plaţi contravaloarea bunului livrat era creditorul de azi – S. C. J. U.  O. " Astfel ca, data punerii în întârziere nu poate fi mai veche decât data la care acesta din urma, a făcut cunoscute pretenţiile sale, anume data de 08.05.2009, data la care a avut loc încercarea de conciliere, directa dintre părţi.

În timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţa, actualizarea cu indicele de inflaţie urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiilor băneşti. Acordarea dobânzii nu exclude actualizarea debitului deoarece au temeiuri de drept şi scopuri diferite.

A reiterat apărările prezentate tribunalului solicitând a se retine ca, actualizarea cu indicele de inflaţie nu este nici penalitate, nici dobândă, nu este clauza penala, deci nu este sancţiune. Actualizarea cu indicele de inflaţie îşi are raţiunea în respectarea principiului reparării integrale a pagubei. Prin actualizarea cu indicele de inflaţie se urmăreşte întotdeauna acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuaţiile monetare în intervalul de timp scurs de la momentul înregistrării prejudiciului / indisponibilizării sumei de bani şi cel al plaţii efective a sumei datorate. Astfel, pentru a corecta disproporţia dintre prestaţii şi a obţine o reparaţie integrala, a solicitat prin cererea de chemare în judecata şi obligarea contestatoarei Ia plata despăgubirii actualizata cu indicele de inflaţie calculat pana la data plaţii efective şi integrale a acesteia, pentru ca instanţa de judecata prin hotărâre sa dispună restabilirea echilibrului contractual rupt datorita fluctuaţiilor monetare înregistrate în intervalul de timp dintre plata facturilor şi data restituirii plaţii nedatorate.

Prejudiciul s-a creat efectiv de la momentul plaţii fiecărei facturi în parte, prin plata unui TVA mai mare decât cel legal pentru produsul achiziţionat, suma reprezentând diferenţa de TVA fiind indisponibilizata faptic la momentul plaţii fiecărei facturi în parte.

Prin aplicarea apoi a indicelui de inflaţie asupra fiecărei valori reprezentând diferenţa dintre TVA 19% achitat nedatorat şi TVA 9% prevăzut de lege, pana la data de 22.11.2011, data plaţii de către contestatoare a sumei de 105.386,62 lei, a rezultat o devalorizare în suma de 34.079,56 lei.

A apreciat, urmare a celor arătate, ca Tribunalul Bihor nu a lămurit corect dispozitivul sentinţei nr.132/2011 prin aplicarea art.1081 Cod civil, întrucât, pretenţiei privind actualizarea debitului nu îi sunt aplicabile aceste dispoziţii, astfel ca, sentinţa este netemeinica şi nelegala.

Pe de alta parte, jurisprudenţa europeana, respectiv Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-565/11, care, analizând o cerere de decizie preliminară formulata în temeiul articolului 267 TFUE de către Tribunalul Sibiu, (anexata), privitoare la o situaţie de restituire a unei taxe, arata ca, persoana prejudiciata trebuie sa beneficieze de o despăgubire adecvata pentru plata nedatorata a taxei, aceasta pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii şi survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsa intre data plaţii fără temei a taxei în cauza şi data restituirii acesteia.

Totodată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arata ca «principiul efectivităţii impune intr-o situaţie de restituire, ca normele naţionale care privesc calculul dobânzilor eventual datorate sa nu aibă ca efect privarea persoanei de o despăgubire adecvata pentru pierderea suferita prin plata nedatorata a taxei. Un regim care limitează dobânzile nu îndeplineşte această cerinţă.

Prin urmare, şi din acest punct de vedere, soluţia Tribunalului Bihor sentinţa nr.l933/CA/20I3, este nelegala.

In drept a invocat dispoziţiile  art.299 şi următoarele Cod procedură  civilă.

Intimata reclamantă SC M. R. G. SRL B. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi păstrarea ca legală şi temeinică a sentinţei atacate, invocând în drept disp.art.115 Cod procedură civilă.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, în baza prev.art.3041 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul declarat de recurentul S.  C.  J. U. O. ca fiind întemeiat pentru următoarele considerente :

Prin sentinţa nr.132/20.01.2011, rămasă irevocabilă prin decizia 1508/2011, pronunţată în dosar nr.6887/111/2009, instanţa a constatat că recurentul S. C. J. U. O.  a fost prejudiciată ca urmare a achitării cotei de TVA de 19% în loc de 9% pentru facturi emise de intimata SC M.  R.  G. SRL în perioada 2001 – 2008, prejudiciul fiind în sumă de 105.386,62 lei şi în consecinţă a fost obligată intimata la plata către recurentul S.  C.  J. U. O. a acestei sume, cu actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie de la data plăţii, în virtutea principiului restitutio in integrum.

Prin hotărârea atacată cu prezentul recurs instanţa a lămurit dispozitivul sentinţei nr.132/20.01.2011 în sensul că actualizarea sumei de 105.386,62 lei se va face cu indicele de inflaţie calculat de la data de 8.05.2009, care este data punerii în întârziere a intimatei pârâte.

Ori, prin actualizarea cu indicele de inflaţie se doreşte acoperirea prejudiciului suferit, cauzat de fluctuaţia monetară a monedei româneşti de la momentul înregistrării prejudiciului , respectiv 2004 – 2008 în care s-au efectuat plăţile nedatorate de către recurent şi cel al plăţii sumei stabilite de instanţă de către intimat.

În speţă prejudiciul recurentului rezultat din devalorizarea monedei naţionale s-a produs de la momentul plăţii fiecărei facturi în parte, iar o reparare integrală a acestui prejudiciu înseamnă actualizarea sumei datorate de intimatul pârât cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective a acestei sume de către intimat, cu luarea în calcul a momentului plăţii fiecărei facturi în parte.

Pentru aceste aspecte în baza art.304 pct.9 şi 312 alin.1 Cod procedură civilă a fost admis recursul, modificată în parte sentinţa atacată în sensul că actualizarea cu indicele de inflaţie se face pentru fiecare sumă plătită nedatorat de S.  C. J. U. O., de la data plăţii acesteia.

Ca urmare, a fost respins capătul de cerere privind întoarcerea executării, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

A fost restituită recurentului suma de 97 lei plătită de recurent cu titlu de taxă de timbru pentru prezentul recurs, conform OP 2251/24.05.2013, întrucât recursul declarat de parte este scutit de plata acestei taxe.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată nefiind solicitate de către recurent.