Gresita aplicare a art. 300 alin. 2 Cod procedura penala raportat la art. 197 alin. 2 Cod procedura penala privind refacerea urmaririi penale. Inexistenta vreunui caz de nulitate absoluta a actelor de urmarire penala.

Decizie 1117/P/ din 12.12.2012


Prin rezolutia din data de 01.04.2011, urmarirea penala s-a început fata de inculpat pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 217 alin.1 Cod penal, iar prin rechizitoriu, a fost trimis în judecata pentru alineatul 4 al art. 217 Cod penal, respectiv neregularitati ale urmaririi penale sanctionate cu nulitatea relativa în conditiile prev. de art. 197 alin.1-4 cod procedura penala. Ori, inculpatul nu a facut dovada vreunei vatamari si nici ca nu ar putea fi înlaturate decât prin refacerea urmaririi penale.

Cum nu exista nici vreun caz de nulitate absoluta a actelor de umarire penala, de nerespectare a dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, nu se impune refacerea urmaririi penale si, implicit, restituirea cauzei la procuror în baza art.332 alin.2 cod procedura penala.

Art.263 Cod procedura penala

Deliberând în secret asupra recursului penal de fata, s-a pronuntat urmatoarea hotarâre:

I.Circumstantele cauzei

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia nr.4299/P/2010 din 14.07.2011, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata printre altii a inculpatului U.T. pentru savârsirea infractiunilor de:

-lovire sau alte violente, infractiune prev. si ped. de art.180 alin.2 Cod penal, (8-9 zile îngrijiri medicale, parte vatamata S.G.);

-distrugere, în forma agravata, prev. si ped. de art.217 alin.4 Cod penal, (parte vatamata S.G.);

-exercitarea de acte de cruzime fata de animale, prev. si ped. de art.6 alin.2 lit.j din Legea nr.205/2004, modif. si completat prin art.23 alin.11 lit.c din Legea nr.9/2008; (parte vatamata S.G.);

-cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, cu privire la cele 3 fapte.

2. hotarârea primei instante

Prin sentinta penala nr.1430 din data de 5 iunie 2012, pronuntata în dosarul penal nr.5287/256/2011, Judecatoria Medgidia a restituit cauza, în baza art.300 alin.2 cod procedura penala rap. la art.197 alin. 2 Ccod procedura penala, la procuror în vederea refacerii actului de sesizare retinând urmatoarele:

La dosarul nr.4299/P/2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia se afla rezolutia din data de 01.04.2011 de începere a urmaririi penale fata de inculpatul U.T. pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.180 Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, art.6 alin.2 lit.j Cod penal si 23 alin.11 lit.c din Legea nr. 205/2004.

Prin rezolutia din 01.04.2011, Parchetul de pe lânga Judecatoria Medgidia a confirmat începerea urmaririi penale pentru aceleasi infractiuni.

Inculpatul U.T. a fost trimis în judecata pentru savârsirea infractiunilor prev. de art.180 Cod penal, art.217 alin.4 Cod penal, art.6 alin.2 lit.j Cod penal si 23 alin.11 lit.c din Legea nr.205/2004, fara sa se fi dispus schimbarea încadrarii juridice, desi continutul constitutiv al infractiunii de distrugere în modalitatea reglementata de art.217 alin.4 Cod penal este diferit de continutul constitutiv al aceleiasi infractiuni în modalitatea reglementata de art.217 alin.1 Cod penal.

În acest mod, i-a fost încalcat dreptul la aparare caci a fost lipsit de posibilitatea de a formula aparari pentru infractiunea pentru care a fost trimis în judecata, motiv pentru care se impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale.

II. Recursul, cale de atac exercitata împotriva sentintei de desesizare

Împotriva hotarârii, în termenul legal, Parchetul de pe lânga Judecatoria Medgidia a declarat recurs motivând ”chiar daca s-ar putea retine ca dintre cele trei infractiuni pentru care inculpatul U.T. a fost trimis în judecata, fapta de distrugere a primit prin rechizitoriu o încadrare juridica eronata, acest lucru nu poate atrage neregularitatea întocmirii actului de sesizare, dispozitiile art.263 cod procedura penala fiind respectate în cauza”, iar restituirea cauzei la procuror pentru refacerea  actului de sesizare nu se impune.

Aprecierea Curtii, ca instanta de control judiciar

Examinând hotarârea prin prisma criticilor formulate de procuror si din oficiu în limitele art. 3856 Cod procedura penala, Curtea constata recursul fondat pentru urmatoarele considerente:

Conform art.332 alin.2 cod procedura penala, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale în cazul nerespectarii dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator adica în cazul în care nerespectarea dispozitiilor legale atrage sanctiunea nulitatii absolute prev. de art.197 alin.2 cod procedura penala.

În cauza, Judecatoria a dispus restituirea deoarece „prin rezolutia din data de 01.04.2011, urmarirea penala s-a început fata de inculpatul U.T. pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 217 alin.1 Cod penal, iar prin rechizitoriu, a fost trimis în judecata pentru aliniatul 4 al art. 217 Cod penal”, respectiv neregularitati ale urmaririi penale sanctionate cu nulitatea relativa în conditiile prev. de art. 197 alin.1-4 cod procedura penala. Ori, inculpatul nu a facut dovada vreunei vatamari si nici ca nu ar putea fi înlaturate decât prin refacerea urmaririi penale.

Cum nu exista nici vreun caz de nulitate absoluta a actelor de umarire penala, de nerespectare a dispozitiilor privitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, nu se impune refacerea urmaririi penale si, implicit, restituirea cauzei la procuror în baza art.332 alin.2 cod procedura penala.

Instanta de fond a facut referire la art.300 alin.2 cod procedura penala privind restituirea dosarului „când sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlaturata de îndata sau prin acordarea unui termen în acest scop”. Critica Judecatoriei este neîntemeiata deoarece, conform art. 263 cod procedura penala, rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Medgidia cuprinde fapta, încadrarea juridica, probele pe care se întemeiaza învinuirea precum si dispozitiile de punere în miscare a actiunii penale si de trimitere în judecata; în conditiile în care faptele imputate inculpatului sunt descrise, este indicata încadrarea în drept a acestora, o eventuala eroare de încadrare juridica nu atrage neregularitatea actului de inculpare.

Prin urmare, criticile formulate de procuror sunt întemeiate cu consecinta admiterii recursului, în temeiul art.38515 pct.2 lit.”c” cod procedura penala raportat la art.332 alin.4 cod procedura penala, casarii sentintei primei instante si trimiterii cauzei la Judecatoria Medgidia pentru continuarea judecatii.