Procedura insolventei. Contestatie formulata de debitor împotriva hotarârii pronuntata de judecatorul sindic privind deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorului. Analiza îndeplinirii conditiilor prevazute de lege.

Legea nr.85/2006: art.3 pct.6; art.4 pct.1; art.132

Cod pr.civila: art.379

Procedura insolventei poate fi deschisa, conform art.26 alin.1 „numai la cerere”.

Totodata, legea insolventei are în vedere o procedura colectiva „generala” si o procedura „simplificata” , fiind necesar a se retine ca, procedura colectiva poate fi deschisa, de lege lata, fie la cererea debitorului, fie la cererea mai multor creditori ai acestuia, care au o creanta certa, lichida, exigibila si  neachitata de debitor, timp de cel putin 30 de zile, debitorul fiind prezumat a fi în stare de insolventa.

Cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de creditor, declanseaza un adevarat proces care, în mod obisnuit, are caracter necontencios, întrucât debitorul, cunoscând starea sa de insolventa vadita, achieseaza expres sau implicit la cererea creditorului.

Daca însa, debitorul contesta cererea creditorului, atunci procesul capata caracter contencios, cu toate rigorile impuse de contradictorialitate, disponibilitate, pozitie procesuala, probatoriu, etc.

Deoarece procedura devine contencioasa, în situatia în care, debitorul contesta ca ar fi în stare de insolventa, sarcina probatiunii, în respectarea principiului contradictorialitatii este împartita între creditor si debitor.

În privinta stabilirii starii de insolventa, sarcina probatiunii este rasturnata în favoarea creditorului.

Prezumtia insolventei este declansata însa de proba unei creante certe, lichide si exigibile, care nu a fost achitata de debitor dupa o perioada de mai mult de 30 de zile de la scadenta, situatie în care  proba fiind facuta, creditorul beneficiaza de prezumtia „insolventei vadite” a debitorului.

Asadar, judecatorul sindic va trebui sa verifice:

a) daca cererea îndeplineste conditiile de forma generale, preconizate de art.112 Cod pr.civila, sub sanctiunea nulitatii cererii;

b) daca cererea de deschidere a procedurii îndeplineste conditiile de forma speciale prev.de art.31 al.1 din legea insolventei, respectiv: 1. indicarea cuantumului si a temeiului creantei; 2. indicarea intentiei de a participa la reorganizarea judiciara a debitorului – declararea se face prin chiar cererea de deschidere;

c) daca creanta creditorului este certa, lichida si exigibila, fiind neachitata timp de minim 30 de zile – potrivit art.31 al.2 din lege – dovedita prin înscrisuri probatorii/documente justificative;

d) daca creanta are o valoare egala sau mai mare cu valoarea – prag (art.3 al.12 din lege ce prevede 10.000 lei – cuantum minim, iar pentru salariati – 6 salarii medii pe economie).

Daca formuleaza contestatie, debitorul poate contesta nu numai starea de insolventa, ci si faptul ca creditorul ar fi îndreptatit sa ceara deschiderea procedurii, adica faptul ca creditorul ar avea o creanta certa, lichida si exigibila.

Nu este necesara prezentarea de catre creditor a unui titlu executoriu pentru a solicita deschiderea procedurii insolventei, întrucât judecatorul sindic are posibilitatea de a analiza îndeplinirea conditiilor prevazute de lege, conform art.66 al.1, mai mult, Legea nr.85/2006 nu prevede drept conditie pentru admiterea cererii introductive existenta unui titlu executoriu.

Cu alte cuvinte, existenta unei creante este conditionata de îndeplinirea anumitor conditii ce constituie premisa necesara a declansarii procedurii insolventei, între care si aceea a fi certa, în sensul existentei sale neîndoielnice si a cuantumului cert (art.379 al.3 Cod pr.civila).

Prima conditie vizeaza, asadar, existenta unei creante necontestate din punct de vedere juridic si care rezulta, în cele mai multe cazuri, din chiar titlul de creanta.

Certitudinea creantei exista nu numai atunci când este constatata printr-un titlu executoriu, hotarâre judecatoreasca sau efect de comert (cambie, bilet la ordin sau CEC) investita cu formula executorie, ori act administrativ - în cazul obligatiilor fiscale – ci si atunci când este constata printr-un înscris sub semnatura privata (ex: contract bancar de credit), precum si atunci când nu este stabilita printr-un titlu.

Certitudinea creantei poate rezulta si din recunoasterea integrala a cuantumului acesteia de administratorul debitorului prin mentiune pe extrasul de cont si prin bilant.

În practica s-a statuat asupra faptului ca procedura nu poate fi deschisa în situatia în care creanta a fost stinsa prin plata efectuata de debitor.

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Constanta sub nr.2615/118/2008, creditoarea SC U.C. SRL a formulat cerere privind deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei SC M.P. 98 SRL.

Prin Sentinta civila nr. 1753/23.06.2008 pronuntata de Tribunalul Constanta – judecatorul sindic s-a admis cererea formulata de creditor si s-a dispus în temeiul art.33 alin 6 din Legea nr.85/2006 deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei.

A fost numit în calitate de administrator judiciar F.V. IPURL.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre s-a retinut ca cererea formulata la 11.04.2008 de creditoarea SC U.C. SRL având ca obiect deschiderea procedurii insolventei, a fost comunicata debitoarei la data de 05.05.2008 si ca nu s-a formulat contestatie, potrivit art.33 alin. 6 din Legea privind procedura insolventei,

S-a mai retinut ca debitoarea se afla în stare de insolventa dedusa din neplata datoriei sale fata de creditori pe o perioada mai mare de 30 de zile de la data scadentei, creditoarea având o creanta comerciala, certa, lichida si exigibila împotriva debitorului în cuantum de 59.495,93 lei dovedita cu facturi fiscale, fiind astfel îndeplinite conditiile legii.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs debitoarea SC M.P. 98 SRL, care a criticat-o ca fiind nelegala si netemeinica, invocând dispozitiile art. 304 pct.5, 7 si 9 Cod procedura civila.

Recurenta a aratat ca instanta a încalcat normele de procedura privind citarea partilor, dovada de comunicare a citatiei neavând înserata toate elementele cerute de art. 88 Cod procedura civila, realizându-se cu încalcarea dispozitiilor art. 921 Cod procedura civila.

S-a retinut de instanta ca recurenta a fost citata cu copia tuturor înscrisurilor si adresa tip, însa solicita sa se observe ca si la aceasta data copia actiunii formulate de intimate se afla la dosarul cauzei, recurenta neavând posibilitatea sa-si formuleze apararile necesare.

În ce priveste fondul cauzei, se arata de recurenta ca în mod gresit instanta de fond a constatat ca recurenta este în stare de insolventa, în conditiile în care s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri din care rezulta ca debitul a fost achitat, fapt confirmat de catre intimata creditoare prin stampila si semnatura, înscrisuri care însa nu au fost analizate de catre instanta sub acest aspect.

Intimatul administrator judiciar al debitoarei a depus la dosar note scrise prin care a solicitat admiterea recursului si sa se dispuna în temeiul art.4 pct.1 din Legea nr. 85/2006, plata din averea debitoarei a onorariului provizoriu pentru perioada de observatie, cota procentuala de 10% din veniturile încasate stabilit de judecatorul sindic la deschiderea procedurii insolventei si a sumei de 45,20 lei pentru diferenta de cheltuieli de procedura efectuate din fonduri proprii ale administratorului pe perioada de observatie.

A aratat administratorul judiciar ca pâna la aceasta data a fost achitata suma de 3.592,34 lei reprezentând onorariul fix de 3.000 lei si parte din cheltuielile de procedura avansate de administratorul judiciar pâna la data de 01.09.2008 în suma de 592,34 lei.

Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotarârii de catre recurenta si care au fost încadrate în motivul prevazut de art.304 pct.9, dar si potrivit dispozitiilor art.3041 din Codul de procedura civila Curtea constata ca este fondat pentru urmatoarele considerente, în esenta:

Potrivit art.3 pct.6 din Legea nr. 85/2006 prin „creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;”

Ori, asa cum rezulta din hotarârea recurata creditoarea SC U.C. SRL a formulat la data de 11.04.2008 cerere pentru deschiderea procedurii fata de debitoarea SC M.P. 98 SRL pentru o creanta de 59.495,93 lei  .

Desi conform fisei clientului pentru perioada 1.01.2007 – 19.05.2008 depusa de catre creditoare rezulta ca la data de 03.12.2007 din suma totala de 162.372,84 lei  debitoarea mai avea de achitat doar 1.904 lei, suma ce a fost platita la 10.04.2008, judecatorul sindic a apreciat în mod gresit ca în speta creditoarea are o creanta certa, lichida si exigibila .

Administratorul social al debitoarei a comunicat instantei acest fapt la termenul din 19.05.2008, sens în care s-a dispus citarea creditoarei pentru a-si exprima punctul de vedere în raport de înscrisurile depuse.

În raport de dispozitiile imperative din Legea nr. 85/2006 arata Curtea ca, la momentul pronuntarii hotarârii de catre judecatorul sindic cererea creditoarea nu îndeplinea conditiile privitoare la existenta unei creante certe, lichide si exigibile si pe cale de consecinta nu era un creditor îndreptatit în sensul legii de a solicita deschiderea procedurii insolventei, hotarârea judecatorului sindic fiind data cu aplicarea gresita a legii.

Concluzionând, se constata de catre Curte ca, hotarârea tribunalului este nelegala, criticile aduse de recurenta fiind de natura a atrage modificarea acesteia deoarece creanta reclamata de creditoare a fost stinsa prin plata anterior pronuntarii hotarârii.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 din Codul de procedura civila recursul a fost admis de Curte, cu consecinta modificarii în tot a hotarârii recurate în sensul respingerii cererii creditoarei, ca ramasa fara obiect.

În ceea ce priveste celelalte cereri de declarare a creantelor înregistrate în dosar Curtea retine ca în tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei administratorul judiciar nu a înscris vreun creditor, fie urmare a neexigibilitatii creantelor declarate, fie achitarii acestora.

Cu privire la cererea formulata de administratorul judiciar de a fi obligata debitoarea la plata cheltuielilor ocazionate cu deschiderea procedurii, se apreciaza de  Curte ca, o astfel de cerere este inadmisibila în recursul debitoarei, cu atât mai mult cu cât cererea creditoarei a fost respinsa.

Domenii speta

Spete similare