Recurs litigii cu profesionisti. procedura insolventei. anularea procesului verbal de licitatie prin care a fost valorificat un bun imobil al debitoarei. necompetenta lichidatorului judiciar, de a anula licitatia organizata de el.

Decizie 55 din 20.02.2014


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. PROCEDURA INSOLVENTEI. ANULAREA PROCESULUI VERBAL DE LICITATIE PRIN CARE A FOST VALORIFICAT UN BUN IMOBIL AL DEBITOAREI. NECOMPETENTA LICHIDATORULUI JUDICIAR, DE A ANULA LICITATIA ORGANIZATA DE EL.

-art.11, 25, 116 - 120  din Legea nr.85/2006.

Decizia nr.55/20.02.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II –a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin Sentinta nr. 3716/F din 15.11.2013  Tribunalul B, a admis exceptia de netimbrare invocata din oficiu, a anulat ca netimbrata contestatia  formulata de  creditorul B I R SPA în privinta  procesului verbal de licitatie din data de 10 mai 2013 întocmit de lichidatorul judiciar E IPURL  B.

A respins ca nefondata  contestatia formulata de  creditorul B I R SPA în privinta deciziei de anulare a procesului verbal de licitatie  din data de 10 mai 2013 întocmit de lichidatorul judiciar E IPURL.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

La data de 10  mai 2013 a fost organizata o licitatie în vederea vânzarii bunurilor aflate în patrimoniul debitorului S.C. R C S.R.L. În urma acesteia prin procesul-verbal de adjudecare lichidatorul judiciar a desemnat ca adjudecatar S.C. G R S.R.L. asupra imobilului cu nr. cad. 8561 înscris în CF 150463 Oradea în suprafata de 5.400 mp.

Ulterior întocmirii procesului-verbal lichidatorul judiciar a fost înstiintat despre masura exproprierii suprafetei de 1073 mf din imobilul respectiv în vedere executarii unui pasaj suprateran peste drumul de centura al Mun. O în zona C si racorduri. În acest context la data de 28 iunie 2013 lichidatorul judiciar a luat decizia de anulare a procesului-verbal si de restituire catre adjudecatar a sumelor încasate în vederea vânzarii acestuia.

Constituind o procedura colectiva de recuperare a creantelor certe, lichide si exigibile, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede ca ea se aplica debitorilor aflati în stare de insolventa sau de insolventa iminenta. Examinarea oricarei cereri în temeiul acestei legi presupune însa îndeplinirea obligatiei de plata a taxei de timbru întrucât numai din acel moment instanta este legal învestita.

Desi s-a pus în vedere contestatorului sa achite taxa de timbru în cuantum de 120 lei potrivit prevederilor art. 6 lit. c ) din Legea nr. 146/1997 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 277/2009, acesta nu a facut dovada platii ei pâna la termenul de azi, astfel încât în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 va anula ca netimbrata contestatia creditorului în privinta procesului-verbal de licitatie din data de 10 mai 2013 întocmit de lichidatorul judiciar E IPURL.

Referitor la contestatia împotriva deciziei de anulare a rezultatului licitatiei ( trecând peste pozitia absolut antagonica si ireconciliabila exprimata de creditor prin cele doua contestatii depuse ) judecatorul sindic retine ca procesul-verbal întocmit cu acel prilej nu a operat transferul dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului S.C. G R S.R.L. În acest sens art. 1676 C.civ. prevede în mod expres ca în materie de vânzare a imobilelor stramutarea proprietatii de la vânzator la cumparator este supusa dispozitiilor de carte funciara, întabularea presupunând în prealabil încheierea contractului în forma autentica ( art. 120 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 ).

Presupunând ca efectul translativ de proprietate sa se produca din patrimoniul debitorului în cel al adjudecatarului, în ipoteza în care acesta nu mai este posibil, în mod firesc exista posibilitatea desfiintarii acordului de vointa. Numai în acest fel se realizeaza concilierea intereselor celor doua parti, adjudecatarul având în vedere un anumit bun la momentul participarii la licitatie.

Admiterea solutiei contrare ar duce la golirea de continut a obligatiei de garantie pentru evictiune instituita în mod expres de lege în sarcina vânzatorului ( art. 1672 pct. 3 raportat la pct. 1 C.civ. ). În fata refuzului ferm al S.C. G R  S.R.L. de a perfecta contractul în forma înscrisului autentic notarial ca urmare a exproprierii, este greu de înteles cum s-ar putea finaliza acordul dintre parti din moment ce bunul adjudecat nu mai corespunde celui avut în vedere de catre adjudecatar.

Tocmai de aceea, a considerat ca decizia luata de lichidatorul judiciar corespunde situatiei de fapt ivite ulterior încheierii procesului-verbal de adjudecare fiind în consonanta cu prevederile legale amintite, astfel încât a respins ca nefondata contestatia.

Împotriva acestei sentinte, în termen, legal timbrat a formulat recurs  B I R SPA cu sediul în I, prin BANCA I R SPA I V D M - SUCURSALA B, AGENTIA O, solicitând admiterea recursului ca temeinic si fondat, modificarea în tot a sentintei recurate, în sensul admiterii contestatiei formulate împotriva deciziei lichidatorului judiciar de anulare a procesului-verbal de licitatie, urmând a dispune:

- în principal, anularea deciziei sus-mentionate, cu situatia repunerii partilor în situatia anterioara, respectiv cu consecinta mentinerii procesului-verbal de licitatie ca fiind legal si temeinic si obligarea adjudecatarului la plata diferentei de pret aferenta suprafetei ramase libere, precum si a sumelor care i-au fost restituite,

- în subsidiar, anularea doar partiala a procesului-verbal de licitatie, respectiv doar cu privire la suprafata de teren expropriata,

- cu cheltuieli de judecata.

A aratat ca la  termenul din data de 04.09.2013, a aflat ca lichidatorul judiciar a emis o decizie, prin care a dispus anularea procesului-verbal de licitatie din data de 10.05.2013, prin care a fost adjudecat imobilul reprezentând în natura teren în suprafata de 5.400 mp de catre S.C. G R S.R.L., si a dispus restituirea catre aceasta a sumelor achitate în contul vânzarii, respectiv cautiunea depusa si prima rata achitata.

Lichidatorul a dispus aceasta masura ca urmare a solicitarii primite din partea societatii adjudecatare si având în vedere adresa primita din partea Consilului Local al Mun. O, prin care a fost înstiintata societatea debitoare R C SRL despre faptul ca exista intentia de expropriere cu privire la suprafata de 1073 mp din terenul care a facut obiectul vânzarii.

Aceasta decizie, desi a fost luata de administratorul judiciar la data de 28.06.2013, nu le-a fost comunicata, nefiind facuta dovada comunicarii acesteia cu recurenta nici în prezent.

Instanta a retinut însa faptul ca la data de 21.06.2013 lichidatorul judiciar a procedat la informarea sa, însa a omis a mentiona si faptul ca la acea data i s-a comunicat doar cererea formulata de catre adjudecatar de anulare a procesului-verbal, nu si modalitatea în care lichidatorul a înteles a o solutiona.

A considerat nelegala masura luata de administratorul judiciar, aceasta fiind o decizie luata contrar intereselor creditorilor si a procedurii, si în interesul exclusiv al adjudecatarului.

Nelegala s-a considerat ca este si sentinta recurata, având în vedere urmatoarele:

A apreciat ca lichidatorul trebuia sa convoace adunarea creditorilor pentru a se pronunta cu privire la solicitarea adresata de S.C. G R  S.R.L., mai mult decât atât, nu i-a fost comunicata aceasta decizie, asa cum se sustine în raportul de activitate la data 21.06.2013, nici nu avea cum de altfel, având în vedere faptul ca aceasta a fost emisa la data de 28.06.2013.

Adjudecatarul a fost evins doar partial, motiv pentru care nu se impunea decât, eventual, anularea partiala a procesului-verbal de licitatie.

A considerat ca anularea procesului verbal prin care s-a vândut un bun în cadrul procedurii nu putea fi dispusa de catre lichidatorul judiciar, ci doar de catre instanta, si, în nici un caz de catre lichidator fara consultarea adunarii creditorilor, cu atât mai mult cu cât anularea acestui act afecteaza în mod grav procedura, interesele creditorilor, lichidatorul depasindu-si astfel în mod grav atributiile.

Emiterea deciziei contestate s-a facut atât cu încalcarea flagranta a dispozitiilor legale, a drepturilor si prerogativelor conferite de lege lichidatorului judiciar, dar si cu încalcarea regulamentului de vânzare aprobat de catre creditori, în cuprinsul caruia se mentioneaza situatiile în care lichidatorul poate dispune anularea vânzarii.

Chiar daca exista posibilitatea rezolutiunei unilaterale din partea adjudecatarului, chiar daca exista posibilitatea desfiintarii acordului de vointa, toate acestea trebuie sa fie facute cu respectarea dispozitiilor legale.

Doar instantei îi revine posibilitatea fie de a se pronunta cu privire la rezolutiunea contractului daca ar fi existat o astfel de cerere din partea unei persoane interesate, fie de a se pronunta cu privire la desfiintarea acordului de vointa-respectiv anularea procesului-verbal de licitatei-doar daca ar fi existat o astfel de cerere din partea unei persoane interesate, ceea ce nu este cazul, întrucât instanta nu a fost sesizata în acest sens.

A sustinut în continuare faptul ca lichidatorul judiciar nu se poate erija în instanta de judecata, sa-si anuleze propriul proces-verbal de licitatie, în conditiile în care regulamentul nu-i permite acest lucru, iar printre atributiile lichidatorului judiciar, emiterea unei astfel de decizii nu se regaseste.

Daca aceasta decizie a fost luata în numele societatii debitoare de lichidatorul judiciar, apreciaza ca aceasta este nelegala, revenind Adunarii Creditorilor competenta de a se pronunta cu privire la oportunitatea "anularii" procesului-verbal si restituirea sumelor achitate de catre adjudecatar, decizie pe care însa lichidatorul a luat-o fara ca nici macar sa înstiinteze creditorii despre aceasta, cu atât mai putin a-i consulta.

Lichidatorul judiciar, cu încalcarea atributiilor care îi revin în baza legii, s-a erijat în aparatorul adjudecatarului, anulându-si propriul act, pentru a preveni probabil formularea unei actiuni în anularea procesului-verbal de catre adjudecatar, actiune pe care acesta din urma nu a formulat-o si daca ar fi formulat-o, instanta ar fi solutionat-o si nu lichidatorul judiciar.

În drept, art. 20, 21, 25 din Legea nr. 85/2006.

Intimata debitoare nu si-a exprimat pozitia cu privire la  recursul declarat în cauza .

Recurenta  prin concluziile scrise depuse la dosar pentru  termenul de pronuntare a reiterat o parte din motivele de recurs, subliniind ca  administratorul judiciar/lichidator trebuie sa-si pastreze o pozitie de independenta în special  fata de debitorul din procedura, având în vedere ca dezideratul principal al activitatii acestuia este acela de maximizare a averii debitorului  în vederea satisfacerii într-o cât mai mare masura a creantelor  înscrise în tabel.

Activitatea  practicianului în insolventa nu este discretionara, aceasta fiind controlata de Comitetul Creditorilor, Adunarea Creditorilor si Judecatorul Sindic. A apreciat ca decizia emisa de  lichidatorul judiciar în mod unilateral, discretionar, pentru satisfacerea intereselor anumitor persoane, este nelegala. Aceasta decizie a fost emisa  cu încalcarea flagranta a dispozitiilor legale, a drepturilor si prerogativelor conferite de lege  lichidatorului judiciar dar si cu încalcarea  regulamentului de vânzare  aprobat de catre creditori în cuprinsul caruia se mentioneaza  situatiile în care lichidatorul poate dispune anularea vânzarii.

Instanta de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu a retinut ca este fondat, urmând ca în baza prevederilor art. 304 pct. 9, art. 312 Cod procedura civila sa dispusa admiterea lui si modificarea în parte a sentintei atacate pentru urmatoarele considerente :

Dupa deschiderea procedurii falimentului, lichidatorul judiciar al debitoarei falite a întocmit regulamentul de valorificare a bunurilor imobile proprietatea debitoarei si l-a supus aprobarii adunarii creditorilor.

Ulterior în exercitarea atributiilor stabilite de lege, lichidatorul a procedat la organizarea licitatiilor în vederea valorificarii bunurilor, printre care si terenul intravilan în suprafata de 5400 mp înscris în CF 150463 Oradea, nr. cadastral 8561 situat în O, str. C.

În urma licitatiei organizate în data de 10.05.2013 ora 1220, acest imobil a fost adjudecat de SC. G R SRL P, societate declarata ofertanta câstigatoare pentru pretul de 995.369 lei, ce urma a fi achitat în 12 rate stabilite la momentul licitatiei astfel cum rezulta din procesul verbal de licitatie aflat la fila 517-521 vol. V. Deoarece s-a acceptat oferta platii pretului în rate s-a stabilit ca neachitarea ratelor la termenele fixate atrage anularea licitatiei si pierderea dreptului ofertantului câstigator de a i se restituii toate sumele achitate ce vor fi retinute integral în contul averii debitorului.

La data de 20.06.2013, dupa momentul tinerii licitatiei si declararii ofertantului câstigator, la lichidatorul judiciar a parvenit notificarea nr. 11518/14.06.2013 emisa de Consiliul Local al M O prin care se notifica intentia de expropriere a suprafetei de 1073 mp teren din suprafata de 5400 mp teren înscris în CF 150463 Oradea nr. cadastral 8561.

De asemenea, lichidatorul judiciar a fost notificat la data de 19.06.2013 de catre societatea declarata ofertant câstigator al terenului, notificare prin care aceasta arata ca a luat cunostinta de intentia de expropriere a unei parti a terenului adjudecat, solicitând restituirea  sumelor achitate pâna la momentul respectiv (99.537 lei) si repunerea în situatia anterioara.

Având în vedere aceasta stare de fapt privitoare la terenul obiect la licitatiei, lichidatorul judiciar a emis decizia înregistrata sub nr. 163/28.06.2013 prin care a anulat procesul verbal de licitatie si a restituit cumparatorului toate sumele încasate în vederea vânzarii imobilului (filele 552-533 vol. V), decizie atacata cu contestatia ce face obiectul prezentei cauze, de catre creditoarea recurenta.

Motivele de recurs invocate de recurenta creditoare vizând depasirea atributiilor prevazute de lege de catre lichidatorul judiciar în ce priveste decizia de anulare a procesului verbal de licitatie sunt fondate, câta vreme dispozitiile legii speciale nr. 85/2006, Codul de procedura civila ori cele ale regulamentului de valorificare a bunurilor debitoare nu permit lichidatorului judiciar sa-si desfiinteze propriile acte si masuri luate în desfasurarea procedurii insolventei.

Astfel, din atributiile lichidatorului prevazute la art. 25 din Legea nr. 85/2006 rezulta ca legiuitorul nu a stabilit în sarcina lichidatorului vreo atributie care sa-i confere dreptul de a-si desfiinta ori anula actele si masurile întreprinse în cadrul procedurii insolventei.

Legiuitorul a stabilit ca si atributie a lichidatorului doar aceea de vânzare a bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile legii si pe aceea de a sesiza judecatorul sindic cu orice problema care ar cere solutionarea de catre acesta (art. 25 lit. i si k din Legea nr. 85/2006).

Modalitatea în care are loc lichidarea si vânzarea bunurilor din averea debitoarei este prevazuta la art. 116-120 din legea insolventei, dispozitii care supun aprobarii adunarii creditorilor modalitatea în care urmeaza a avea loc vânzarea bunurilor. Aceste prevederi nu cuprind vreo dispozitie legala care sa confere dreptul practicianului în insolventa de a anula licitatia publica prin care a declarat ofertant câstigator o terta persoana care a achizitionat un bun al debitoarei.

De asemenea, nici regulamentul de valorificare a bunurilor imobile ale debitoarei aprobat de adunarea creditorilor, ce prevede valorificarea prin licitatie publica a bunurilor în conditiile regulamentului, Codului de procedura civila si Legii nr. 85/2006, nu cuprinde vreo dispozitie care sa-i permita lichidatorului sa anuleze un proces verbal de licitatie prin care a valorificat un bun al debitoarei.

Într-adevar la cap. II pct. 4 din regulament se prevede ca lichidatorul judiciar este singurul în masura sa hotarasca începerea, suspendarea, continuarea sau anularea licitatiei si sa stabileasca câstigatorul, însa la subpunctul 4.4 în care se expliciteaza semnificatia termenului „anularea licitatiei” prezentata generic initial se prevede doar posibilitatea lichidatorului de a dispune anularea unui termen al licitatiei si conditiile în care poate lua aceasta masura. În nici o alta prevedere a regulamentului nu se arata în ce conditii este permisa dispunerea de catre lichidator a anularii unei licitatii în care a declarat un ofertant câstigator si a stabilit conditiile vânzarii bunului scos la licitatie. În partea finala a regulamentului la punctul 20 se prevede faptul ca „în caz de anulare a adjudecarii lichidatorul va dispune si anularea termenului de licitatie si reluarea ei”, însa aceste prevederi nu dau dreptul lichidatorului de a anula actul adjudecarii, ci doar termenul de licitatie.

În aceste conditii, în care nici legea speciala si nici regulamentul de valorificare a bunurilor debitoarei nu prevad dreptul lichidatorului de a anula licitatia prin care a valorificat un bun al debitoarei, masura luata de lichidator prin Decizia nr. 163/28.06.2013 în sensul anularii licitatiei si restituirii catre cumparator a sumelor încasate este nelegala.

În speta, lichidatorul judiciar având în vedere situatia de fapt si de drept intervenita ulterior tinerii licitatiei si stabilirii ofertantului câstigator, ar fi trebuit sa aduca la cunostinta adunarii creditorilor situatia intervenita în privinta bunului valorificat si sa înainteze judecatorului sindic notificarea pe care i-a înaintat-o ofertantul câstigator în vederea solutionarii cererilor formulate de ofertantul câstigator.

Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 controlul judecatoresc al activitatii lichidatorului judiciar este exercitat de judecatorul sindic, în competenta caruia intra si solutionarea tuturor cererilor de natura judiciara aferente procedurii judiciare.

În consecinta, în competenta de solutionare a judecatorului sindic intra solutionarea incidentului de natura judicioasa ce implica anularea licitatiei organizate de lichidatorul judiciar prin care a valorificat un bun al debitoarei si dispunerea masurilor subsidiare aferente anularii licitatiei în raport de motivele ce determina sau nu luarea respectivei hotarâri.

De altfel si în materia executarilor silite guvernate de normele procedurale cuprinse în codul de procedura civila, dispozitii care partial sunt incidente licitatiei organizate (potrivit regulamentului aprobat) desfiintarea actelor de executare silita întreprinse în cursul executarii silita intra în competenta instantei de executare si nu a executorului judecatoresc.

În mod similar, în cazul valorificarii bunurilor debitoarei în cadrul procedurii insolventei, desfiintarea actelor întocmite de lichidatorul judecatoresc intra în competenta judecatorului sindic.

Drept urmare, lichidatorul judiciar nu era în drept sa dispuna luarea masurii anularii licitatiei, trebuind sa înainteze cererea ofertantului câstigator judecatorului sindic care în conditii de contradictorialitate sa analizeze daca se impune sau nu anularea licitatiei organizate de lichidator.

Pentru aceste considerente, instanta de recurs a apreciat ca întemeiaza partial contestatia formulata de creditoarea recurenta în partea privind anularea deciziei lichidatorului de anulare a procesului verbal de licitatie din data de 10.05.2013 ora 1220 prin care a valorificat terenul în suprafata de 5400 mp înscris în CF 150463 Oradea nr. cadastral 8561 si repunerea partilor în situatia anterioara emiterii acestei decizii.

În ce priveste solicitarea creditoarei recurente de a se dispune mentinerea procesului verbal de licitatie ca legal si temeinic si obligarea adjudecatorului la plata diferentei de pret aferenta suprafetei ramase libere s-a retinut ca nu poate fi primita, câta vreme instanta de recurs nu a fost învestita cu analizarea legalitatii si temeiniciei procesului verbal de licitatie, contestatia recurentei ce viza verificarea legalitatii acestui proces verbal fiind anulata ca netimbrata de judecatorul sindic si nerecurata sub acest aspect hotarârea pronuntata.

De asemenea, câta vreme au fost apreciate ca fondate motivele de recurs vizând depasirea atributiilor prevazute de lege de catre lichidator în luarea deciziei de anulare a licitatiei, fara a se mai analiza daca se impune anularea licitatiei sau nu deoarece acest aspect trebuie analizat de judecatorul sindic, el neputând fi analizat direct de instanta de recurs, nu poate fi primita nici solicitarea recurentei de obligare a adjudecatarului la plata diferentei de pret aferenta suprafetei de teren ramase libere.

În consecinta, instanta de recurs a dispus admiterea recursului si modificarea în parte a sentintei atacate în sensul admiterii în parte a contestatiei creditoarei recurente, anularii deciziei lichidatorului de anulare a licitatiei si repunerii partilor în situatia anterioara luarii masurii, fiind respinse restul solicitarilor creditoarei si mentinuta hotarârea atacata în partea privind anularea ca netimbrat a contestatiei formulate de aceeasi creditoare împotriva procesului verbal de licitatie din data de 10.05.2013.

În conformitate cu prevederile art. 274 Cod procedura civila instanta a dispus obligarea intimatei debitoare la plata sumei de 180,45 lei cheltuieli de judecata în fond si în recurs în favoarea recurentei, compuse din taxa de timbru si timbru judiciar.