Asigurari sociale. recuperarea sumelor reprezentând indemnizatii platite de angajatori asiguratilor. actul normativ aplicabil în stabilirea termenului de plata si determinarea momentului de la care curge respectivul termen. temeiul legal al acordarii do

ASIGURARI SOCIALE. RECUPERAREA SUMELOR REPREZENTÂND INDEMNIZATII PLATITE DE ANGAJATORI ASIGURATILOR. ACTUL NORMATIV APLICABIL ÎN STABILIREA TERMENULUI DE PLATA SI DETERMINAREA MOMENTULUI DE LA CARE CURGE RESPECTIVUL TERMEN. TEMEIUL LEGAL AL ACORDARII DOBÂNZILOR.

Conform art.77 alin.5 din Ordinul nr.60/27.01.2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr.158/2005, Casa de Asigurari de Sanatate avea obligatia de-a raspunde solicitarii intimatei, de restituire a sumelor reprezentând indemnizatii achitate si care depaseau suma contributiilor lunare datorate pentru concedii, indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, în sensul platii acestora sau sa-i transmita respingerea cererii daca nu se încadra în dispozitiile legale, termenul de 45 de zile impus de art.70 din Codul de procedura fiscala – OG nr.92/2003 –referindu-se strict la cererile depuse în baza acestuia.

Nu exista nicio dispozitie legala conform careia termenul de 15 zile curge doar de la data  întocmirii referatului de aprobare a cererii de restituire si nu de la depunerea respectivei cereri, fiind problema creditorului de a se organiza în asa masura încât sa respecte toate procedurile înauntrul acestui termen.

Conform art.10 alin.2 din Ordinul nr.60/2006, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre angajatori, asimilatii acestora si asiguratii ce au obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii, acestia datoreaza dupa acest termen majorari de întârziere, conform legislatiei în materia colectarii creantelor fiscale, textul de lege în acest domeniu fiind art.124 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, prin urmare acest text se impunea a fi avut în vedere.

  Art.10 alin.2 si art.77 alin.1,5 din Ordinul nr.60 din 22.01.2006 pentru aprobarea Normelor de Aplicare a OUG nr.158/2005;

 Art.70 si art.124 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 

DECIZIA CIVILA  nr.305/2014 din 06.02.2014

-Dosar nr.9460/111/2011-

Prin sentinta civila nr. 757/LM din data de 06.06.2011, pronuntata de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 9460/111/2010, s-a admis actiunea precizata formulata de  reclamanta SC S.SA în contradictoriu cu pârâtele C.DE A. DE S. BIHOR si C. N. DE A.DE S.

A fost obligata pârâta C. A. DE S. sa plateasca reclamantei suma de 8246 lei reprezentând dobânzi.

Fara cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele considerente:

Prin adresele nr. 14500/16/20.07.2009, nr. 15003/18/28.07.2009, nr. 16153/16/20.08.2009, nr. 19005/22/29.09.2009, nr. 20540/6/26.10.2009, nr. 22050/23/26.11.2009, reclamanta a solicitat pârâtei restituirea sumei totale de 42095 lei reprezentând indemnizatii platite asiguratilor.

Reclamanta solicita prin precizare plata sumei de 8246 lei reprezentând dobânzi pentru restituirea cu întârziere a indemnizatiilor platite de catre pârâta, care depasesc suma contributiilor datorate de aceasta pentru concedii  si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Din probele administrate in cauza respectiv  fisa contului in intervalul 01.10.2009-08.10.2010, extrase de cont, instanta a retinut ca pârâta a platit reclamantei diferentele dintre totalul cuantumului prestatiilor de suportat din bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii platite salariatilor proprii si totalul contributiilor pentru concedii si indemnizatii datorat de angajator  in baza referatelor nr.12/2010, nr.14/2010, nr.15/2010, nr.16/2010, nr.17/2010, nr. 42/2010, nr.74/2010.

In conformitate cu prevederile art. 77 alin 1 si  alin 5 din Ordinul  nr. 60 din 27 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor O.U.G nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, sumele reprezentând indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia în luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie.

Potrivit art. 10 alin 2 din acelasi act normativ: pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre angajatorii, asimilatii acestora si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii, acestia datoreaza dupa acest termen majorari de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creantelor fiscale.

Art. 124 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala reglementeaza dobânzile cuvenite contribuabililor  în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget, pentru plata cu întârziere a acestora catre contribuabili.

Reclamanta  a solicitata restituirea indemnizatiilor achitate, care depasesc suma contributiilor lunare datorate pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate, in temeiul art. 77 din Normele de Aplicare a OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, care este lege speciala care se aplica cu prioritate fata de legea generala-codul de Procedura Fiscala dar care nu înlatura aplicarea acestuia, pentru situatiile nereglementate de aceasta .

Art.2 alin 2 din actul normativ mai sus mentionat  prevede ca: prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Având in vedere ca Normele de aplicare a prevederilor OUG nr.158/2005 nu fac referire la modul de calcul al dobânzilor si majorarilor de întârziere raportat la art.10 din Norme si la art.2 din O.G. nr. 92/2003, instanta a apreciat ca în speta sunt aplicabile dispozitiile art. 124 alin 1 din OG nr. 92/2003 si a obligat pârâtele la plata sumei de 8246 lei reprezentând dobânzi pentru restituirea cu întârziere a indemnizatiilor, platite de catre reclamanta, care depasesc suma contributiilor datorate de aceasta pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Instanta a retinut ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Împotriva  acestei sentinte, în termen legal, scutite de la plata taxelor  de timbru, au declarat  recurs  pârâtele C. N. de  A.de S.B., solicitând admiterea acestuia, modificarea sentintei în sensul respingerii actiunii si C.de Asigurari de S. B., solicitând admiterea acestuia, în principal casarea si trimiterea cauzei spre  rejudecare, în subsidiar modificarea sentintei  în sensul respingerii actiunii.

Prin motivele de recurs C. N.de  A.de S. B.a invocat  ca potrivit art. 266 din Legea nr. 95/2006 este  institutie publica autonoma, de interes national cu personalitate juridica, având ca principal obiect de activitate  asigurarea  functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale  din România, iar conform art. 267 casele de asigurari sunt  institutii publice,  cu personalitate juridica, cu buget propriu, în subordinea sa.

S-au interpretat  gresit  aceste dispozitii câta vreme raportul de subordonare  nu echivaleaza cu preluarea  drepturilor si obligatiilor caselor de asigurari. Sumele reprezentând recuperarea indemnizatiilor platite de angajatori asiguratilor  ce depasesc  suma contributiilor  datorate în luna  respectiva,  se recupereaza de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele  bugetare prevazute  cu aceasta destinatie. Pentru recuperare angajatorul depune solicitarea scrisa la registratura casei de asigurari, dovada achitarii pentru perioada anterioara, cererea se analizeaza de compartimentul de specialitate ce întocmeste referatul de propunere spre aprobare sau de respingere, care, dupa semnare de directorul general, întocmeste  ordonantarea  de plati, ordinul de plata, comunicarea de respingere, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire se face plata sau se transmite  comunicarea de respingere solicitantului.

Plata dobânzilor  calculate  cu întârziere a sumelor  s-a facut  cu respectarea art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006, iar dispozitiile OG nr. 92/2003 nu se aplica în cauza.

În drept  s-a invocat  art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

C. de A.de S. Bi., prin motivele de recurs, a invocat  ca exista contrarietate între considerente si dispozitiv, în dispozitiv, în considerente se arata ca obliga pârâtele la 8.246 lei, iar în dispozitiv ca se admite actiunea împotriva pârâtelor însa obliga C. de A. de S. B.la plata  dobânzii, fara a preciza la care se refera, ori, ambele au personalitate juridica, sunt  institutii distincte.

Se invoca exceptia  de nelegalitate a  art. 77 din Ordinul nr. 32/2006 privind  norma de aplicare a OUG nr. 158/2005  câta vreme  instanta a acorda dobânzile pe acest temei. Acest ordin adauga la OUG nr. 158/2005 câta vreme aceasta nu prevede un termen de rambursare  si în care se pot solicita  dobânzi, doar art. 70 din OG nr. 92/2003 prevede dobânzi dupa 40 de zile  de la solicitarea restituirii si nu dupa 15 zile  cum s-a dispus, fiind încalcata OUG nr. 158/2005, OG nr. 92/2003, art. 77, 78 din Legea nr. 24/2000.

Gresit s-a interpretat  si art. 77 alin. 5 din Ordinul nr. 60/32/2006, câta vreme decontarea se realizeaza din creditele bugetare iar termenul de plata de 15 zile este cel de la întocmirea referatului de  propunere spre  aprobare nu de la depunerea cererii de restituire. CAS Bihor poate efectua  plati doar în limita  creditelor bugetare ce se  aproba de CNAS potrivit art. 14 din Legea nr. 500/202, art. 14, 21, 22, 29, 48, 49 si Ordinul nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor  metodologice  privind  angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate doar dupa deschiderea de credite, repartizarea acestora pentru bugetul propriu si pentru ordonatorii secundari, tertiari, dar aprobarea, deschiderea de credite, alocarea unor fonduri  de forul superior si celelalte  operatiuni pentru plata cererilor, nu se poate  realiza în aceiasi luna în care se depune  o cerere de rambursare, fiind necesar a se avea în vedere si perioada de verificare a documentatiei depuse.

În lunile iulie, august, septembrie si urmatoarele din anul 2009 când reclamanta a depus  cererile, valoarea de recuperat a fost în fiecare luna mai mare decât  deschiderea de credite  aprobate de CNAS, fiind în imposibilitate de-a onora integral cererile  inclusiv  a reclamantei ce viza  perioada de mai mult de 3 ani, nefiind  astfel posibila verificarea în 15 zile  de la depunerea cererii.

Solicitarea de plata a dobânzilor s-a facut  în baza  art. 124 din OG nr. 92/2003 nu a OUG nr. 158/2005, însa, nu a corelat si termenul de 45 de zile  ci si-a întemeiat actiunea solicitând  dobânzi dupa 15 zile fiind  inadmisibil a invoca doar o parte dintr-un text legal. De altfel, OG nr. 92/2003 a stabilit  un termen de prescriptie de 5 ani, iar  OUG nr. 158/2005 de 3 ani, OUG nr. 92/2003 prevede  obligatia  debitorilor la achitarea dobânzii, OUG nr. 158/2005 nu prevede acest aspect decât la infractiuni.

În drept s-a invocat Legea nr. 554/2004. OUG nr. 158/2005, OG nr. 92/2003, Legea nr. 24/2000.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, intimata a solicitat respingerea recursurilor, nu exista contrarietate în dispozitivul sentintei, i-a  fost restituit îndemnizatia achitata în plus cu întârziere, iar exceptia de nelegalitate este nefondata nefiind  modificata OG nr. 92/2003. A solicitat  dobânzi în baza art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003 având în vedere Normele de  aplicare a OUG nr. 158/2005, cererea trebuia  solutionata în 15 zile  nu în 45 de zile.

Examinând  sentinta recurata, prin prisma motivelor  de recurs cât si din oficiu, instanta de recurs constata urmatoarele:

Într-adevar, în dispozitivul sentintei recurate s-a mentionat  ca s-a admis actiunea precizata formulata de reclamanta SC S. SA V.C. în contradictoriu cu C. de A.de S. B.si C. N. de A.de S.B., fiind obligata doar C.de A. de S.sa-i plateasca reclamantei suma de 8246 lei reprezentând  dobânzi, ori, câta vreme reiese în mod clar în sarcina cui s-a stabilit aceasta obligatie, nu se poate vorbi de existenta  unei contrarietati dintre dispozitiv si considerente, faptul ca în cuprinsul acestora  s-a mentionat  ca sunt obligate la plata ambele pârâte fiind irelevant,  ce se pune în executare fiind  doar  dispozitivul.

Câta vreme C. N.de A.  de S.  are competenta de-a aproba  bugetul de venituri si cheltuieli a C. de A. de S. B., dupa care poate avea loc  plata efectiva a drepturilor stabilite în favoarea intimatei, din acest motiv  a fost admisa practic  actiunea fata de  ambele  recurente pârâte, neexistând motive de casare a sentintei în acest sens, fiind  o evidenta eroare materiala strecurata în considerentele sentintei cu ocazia  redactarii acesteia.

Obiectul litigiului dedus judecatii l-a constituit solicitarea intimatei reclamantei de-ai fi platita suma  reprezentând indemnizatia achitata salariatilor  asigurati si care depasea suma contributiilor datorate de societate pentru perioadele august 2006 – mai 2009, iunie 2009 – iulie 2009, august 2009 – septembrie 2009, octombrie 2009, noiembrie – decembrie  2009 si a 8.216 lei dobânzi, actiune precizata ulterior în sensul solicitarii platii doar a  8.246 lei dobânzi.

Potrivit  Ordinului nr. 60 din 22.01.2006 pentru aprobarea  Normelor de aplicare  a OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, art. 77 alin. 1, 5 sumele reprezentând  indemnizatii platite de angajatori catre  asigurati si care depasesc suma  contributiilor datorate de acestia  în luna respectiva, se recupereaza din contributiile  datorate pentru lunile urmatoare sau din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate  din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie.

Astfel cum corect a retinut instanta de fond, conform art. 10  alin. 2 din ordinul susmentionat pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre  angajatorii, asimilatii acestora si asiguratii ce au obligatia platii contributiei pentru concedii si indemnizatii, acestia datoreaza dupa acest termen majorari de întârziere conform legislatiei în materia colectarii creantelor fiscale, ori, textul legal în acest domeniu fiind art. 124 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, implicit se impunea a fi avut în vedere, care se refera la dobânzile cuvenite contribuabililor în cazul sumelor de restituit, rambursat  de la  buget pentru plata cu întârziere catre  contribuabili.

Conform art. 77 alin. 5 din Ordinul nr. 60/27.01.2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 158/2005 Casa de Asigurari de Sanatate Bihor avea obligatia de-a raspunde solicitarii intimatei de restituire a sumelor reprezentând indemnizatii achitate si care depaseau suma contributiilor lunare datorate pentru concedii, indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, în termen de 15 zile  de la data  depunerii cererii în sensul platii acestora sau sa-i transmita respingerea cererii daca nu se încadra în aceste dispozitii legale. Termenul de  45 de zile  impus de art. 70 din Codul de procedura fiscala – OG nr. 92/2003 – se refera strict la cererile  depuse  în baza  acestuia, ceea ce conform considerentelor de mai sus nu a fost  cazul,  criticile  nefiind fondate, termenul în speta fiind  unul prevazut expres de  ordinul sus mentionat.

Referitor la exceptia de nelegalitate a art. 70 din Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare  a OUG nr. 158/2003, câta vreme prin decizia civila nr. 276/17.09.2012 a Curtii de Apel Oradea, aceasta a fost respinsa, sentinta  irevocabila urmare a respingerii recursului de  Înalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia civila nr. 13.03.2013, retinându-se ca nu reprezinta o adaugare la OUG nr. 158/2005, nu se mai impun alte analize în acest sens referitor la criticile aduse prin motivele de recurs.

Nu exista o dispozitie legala conform careia  termenul de 15 zile  aratat mai sus sa curga doar de la data întocmirii referatului de aprobare a  cererii de restituire, ceea ce duce implicit la concluzia ca este problema creditorului de-a se  organiza în asa masura în care sa respecte  toate procedurile reglementate înauntrul acestui termen, invocarea altor  acte normative în materie – Legea nr. 500/2002, Legea nr. 95/2006, Ordinul nr. 1792/2002 -, nu  este de natura a determina  aplicarea dispozitiilor  acestora.

Fata de toate considerentele expuse, nefiind  incidente dispozitiile  art. 304 Cod procedura civila, instanta de recurs în baza  art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, a respins ca nefondate recursurile si a mentinut în întregime  sentinta  recurata, ca fiind legala si temeinica.

Domenii speta

Spete similare