Partaj judiciar. Modalitatea de partajare. Conditiile necesare pentru valabilitatea raportului de expertiza, ca proba judiciara

Partaj  judiciar. Modalitatea de partajare. Conditiile necesare pentru valabilitatea raportului de expertiza, ca proba judiciara

C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, art. 728

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA

decizia civila nr. 909/ 12.09.2011

Prin sentinta civila nr.___/____ Judecatoria sectorului ___ Bucuresti a admis cererea formulata de reclamanta _____ în contradictoriu cu pârâtii ____, ______, _________, ______ si ______, a dispus sistarea starii de indiviziune dintre parti asupra imobilului teren situat în Bucuresti, str. _______ nr.___, sector __, a omologat  raportul de expertiza si completarea la raportul de expertiza întocmite în cauza de domnul expert  _____, a atribuit în natura reclamantei terenul situat în Bucuresti, str. ______ nr.___, sector _, în spatele curtii, în suprafata totala de 248 mp, identificat conform raportului de expertiza, a atribuit în natura pârâtilor terenul situat în Bucuresti, str. ______ nr.__, sector __ dinspre strada, în suprafata totala de 248 mp, identificat conform raportului de expertiza-anexa C.

În fapt, prima instanta a retinut ca prin înscris sub semnatura privata intitulat "contract cu chitanta privata de vânzare cumparare" încheiat la ___ între ____, ____ si _____, în calitate de vânzatori, si reclamanta ______, s-a transmis dreptul de proprietate asupra constructiilor aflate pe terenul situat în Bucuresti, str. _____ nr.__, sector _, constând în: l camera de 22 mp din caramida, fiind situata pe partea stânga de la intrarea din strada, l bucatarie de 7 mp de caramida situata pe partea dreapta de la intrarea de la strada, 1 magazie de 6 mp din lemn de brad situata pe partea stânga, 2 grupuri wc din caramida, situate pe partea dreapta, l fântâna, 1 bolta struguri, urmând a fi încheiat ulterior contract autentic prin grija partilor.

Ulterior, prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr._____/_____. reclamanta a cumparat de la _____, ____ si _____, terenul în suprafata de 250 mp, situat în Bucuresti, str. ______ nr.__, sector _, fara a se mentiona în acest contract vreo constructie.

Aceasta suprafata de teren a fost dobândita de catre vânzatori de la ______ si _________ prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.____/_____. transcris la nr._____ de Notariatul de Stat Raion ____ Bucuresti, în care se arata ca se transcrie proprietatea asupra partii din imobil din spatele  curtii compus din 2 camere, bucatarie, 2 magazii si WC, situat în Bucuresti, str. ______ nr.___, raion ___, cu o cota parte indiviza de 250 mp din suprafata întregului teren de 470 mp.

La _____, _______ a facut oferta de donatie autentificata sub nr.___/_____ în favoarea Statului Român pentru terenul proprietatea sa din str. _____ nr.___ fiindu-i atribuita acestuia o garsoniera, cu titlu de chirie, conform adresei SC _____ SA, motivat de faptul ca a fost evacuat din imobilul din str. ______ nr.__, ca urmare a unui incendiu.

Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. _____/____, ______ si ______, în calitate de vânzatori, au transmis dreptul de proprietate asupra primelor 5 încaperi si anume 4 camere de zid si o magazie din scândura, un atelier, bucatarie, una magazie, o magazie (transformate ulterior în bucatarie si toaleta) împreuna cu cota parte indiviza de 220,18 mp teren în suprafata totala de 550 mp, cumparatorilor ________ si ________.

Astfel, pârâtii din cauza de fata, în calitate de mostenitori ai cumparatorilor ______ si _________, astfel cum rezulta din copiile de pe extrasul de carte funciara si a actelor de identitate, respectiv _______ fiu, ________, ________, _______, nepoti de fiu si _______, sotia supravietuitoare a fiului decedat _______, detin în coproprietate imobilul aratat anterior.

Analizând celelalte doua propuneri de lotizare, a doua si a patra, instanta a apreciat ca echitabila si conforma cu drepturile de proprietate ale partilor, astfel cum acestea reies din actele lor de proprietate, pe a patra, respectiv cea în care se identifica loturile astfel: terenul în spatele curtii, în suprafata totala de 248 mp, identificat conform raportului de expertiza Anexa O si terenul dinspre strada, în suprafata totala de 248 mp, identificat conform raportului de expertiza Anexa C.

În ceea ce priveste cladirile existente la acest moment,respectiv C2, C3 si C4,  asa cum au fost identificate în raportul de expertiza, instanta a apreciat ca acestea sunt aceleasi cu cele enumerate în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.____/______ - un atelier, bucatarie si magazie (transformata în bucatarie si toaleta),  acestea apartin pârâtilor.

În ce priveste bucataria si cele doua toalete aratate în înscrisul sub semnatura privata, din  raportul de expertiza, rezulta ca acestea nu mai exista în materialitatea lor. Referitor  la  instituirea unui drept de servitute de trecere al reclamantei pe terenul proprietatea pârâtilor, instanta a apreciat ca, potrivit principiului disponibilitatii, reclamanta este cea care stabileste cadrul procesual si aceasta a renuntat în mod expres, atât în sedinta publica la termenul din _______ cât si în scris, astfel ca instanta nu s-a putut pronunta asupra acestui capat de cerere.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel ________, precum si pârâtii ________ si _______, criticând solutia  pentru nelegalitate  si netemeinicie.

Prin decizia civila nr. _____ A /_____, Tribunalul Bucuresti, Sectia a ___ a Civila a respins apelurile ca fiind nefondate.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut ca în ceea ce priveste apelul declarat de reclamanta, în mod corect prima instanta a luat act de pozitia procesuala a reclamantei în sensul ca renunta la solicitarea  de a se institui un drept de servitute în urma iesirii  din indiviziune, astfel încât nu se poate omologa raportul de expertiza aflat al filele 166 - 174, astfel cum solicita apelanta - reclamanta, întrucât aceasta varianta are în vedere instituirea servitutii de trecere, solicitare însa la care reclamanta a renuntat.

În ceea ce priveste, criticile formulate de apelantii - pârâti, tribunalul a apreciat ca nu pot fi retinute sustinerile acestora cu privire la dreptul lor de proprietate în ceea ce priveste ultima încapere din corpul C, deoarece din ansamblul probelor administrate în cauza, se desprinde concluzia ca aceasta camera este proprietatea apelantei - reclamante dobândita în baza înscrisului sub semnatura privata. Nici critica referitoare la omologarea raportului de expertiza în sensul atribuirii reclamantei lotul 2 anexa B din varianta 1 propusa de expert si pârâtilor lotul 1, anexa A din aceeasi varianta, cu obligarea la despagubire reclamantei, nu  a fost  retinuta, întrucât ar  fi însemnat ca apelantei - reclamante sa - i  fi  revenit în proprietate o suprafata mult mai mica decât cea din acte, iar apelantii-pârâtii sa detina 278 mp, în loc de 220 mp. Aceste diferente de suprafete  ar fi fost  mult prea mari în raport de întinderea  dreptului de proprietate al fiecarei parti, ceea ce ar fi generat inechitati cu privire la modalitatea de iesire din indiviziune, în sensul ca  pârâtii ar fi obtinut  o suprafata de 278 m.p., mai mult decât ceea  ce au cumparat, iar reclamanta ar fi obtinut o suprafata de teren mai mica, decât ceea ce i s-ar fi cuvenit în raport de actele depuse la dosar.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs _______ si reclamanta ________, solutionat prin decizia civila nr. ____/______ a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a ___-a civila, prin care au fost admise ambele recursuri, s-a casat decizia apelata si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Fata de cele mentionate anterior, Curtea a admis recursurile conform disp.art.312 al.3 Cod procedura civila , (constatând ca pentru solutionarea cauzei este necesara administrarea probei cu expertiza, proba care nu se poate efectua în recurs conform dispozitiilor  imperative ale art. 305 C.pr.civ), a casat decizia recurata nr.____/______ si a trimis spre rejudecare calea de atac formulata de _________ împotriva sentintei civile nr._____/______, pronuntata de Judecatoria Sectorului __ce are caracter de apel cu privire la iesirea din indiviziune si caracter de recurs cu privire la renuntarea capatului de cerere privind stabilirea servitutii la aceeasi instanta - Tribunalul Bucuresti. S-a indicat de catre instanta de recurs ca instanta de apel, cu ocazia rejudecarii, instanta de apel, sa aiba în vedere si criticile formulate în cererea de recurs de catre ________, care nu au mai facut obiectul analizei Curtii, având în vedere incidenta art.312 alin 1si 3 C.pr.civ.

Tribunalul Bucuresti, Sectia a ___-a Civila, în rejudecare, a pus în discutie necesitatea respectarii deciziei de casare în baza art. 315 Cod procedura civila, având în vedere indicatia obligatorie a instantei de a solutiona calea de atac a apelantei _______ ca recurs împotriva solutiei instantei de fond de a lua act de renuntarea sa la judecata capatului de cerere relativ la servitute si ca apel împotriva solutiei relative la iesirea din indiviziune.

Prin încheierea de sedinta din ___________ a disjuns calea de atac formulata împotriva solutiei privind renuntarea la judecata, cu formarea unui nou dosar ________ care a fost solutionat de un complet de recurs, prin pronuntarea deciziei civile nr. _________, prin care s-a respins ca nefondat recursul împotriva sentintei civile nr._____ din _______ a Judecatoriei Sectorului ___ Bucuresti si a încheierii de sedinta din data de _______, pronuntata de catre Judecatoriei Sectorului __Bucuresti, prin care instanta a luat act în temeiul art.246 C pr.civ de renuntarea reclamantei la capatul de cerere privind stabilirea unei servituti de trecere.

În rejudecarea apelurilor formulate de catre apelanta - reclamanta si apelantii pârâti împotriva sentintei civile nr. ____/______ a Judecatoriei Sectorului __, Tribunalul, având în vedere indicatiile instantei de casare, a dispus prin încheierea din _____ efectuarea unei noi expertize în cauza de catre expert _______, încuviintând la _____ obiectiunile formulate de catre apelanta reclamanta.

Tribunalul, analizând apelul formulat de catre apelanta reclamanta ____ împotriva sentintei civile nr. ____/______ a Judecatoriei Sectorului ___Bucuresti a constatat ca acesta este nefondat.

Preliminar, tribunalul a luat  act de solutia pronuntata în mod irevocabil în dosarul nr. _____ al Tribunalului Bucuresti în care s-a respins recursul reclamantei _____ împotriva solutiei instantei de fond cu privire la renuntarea la judecarea capatului de cerere relativ la dreptul de servitute.

Cu privire la faptul ca varianta de lotizare dispusa de catre instanta de fond nu corespunde situatiei reale pentru ca nu ar exista, în plus, fata de suprafata din acte ca urmare a unei cedari din partea vecinului din partea estica _____, dar fara ca acest fapt sa fie dovedit prin mijloace de proba adecvate.

În cea ce priveste inconvenientele create de atribuirea acestui lot si de  instituirea unei servituti de trecere pe lotul atribuit pârâtilor, tribunalul a avut  în vedere declaratia apelantei din ______ (fila 104 dosar fond) prin care a afirmat ca a dobândit accesul la calea publica pe un alt teren.

De asemenea, s-a  lua act de concluziile expertului _______ care a aratat ca singura posibilitate de partajare a imobilului în doua loturi astfel încât terenul partilor sa nu fie afectat de servitute este demolarea completa a C2 si a anexelor C3 C4 si C7, evident varianta care nu poate fi acceptata de nici una din parti.

Pentru aceste motive, având în vedere si concluziile raportului de expertiza tehnica efectuate în apel, renuntare irevocabila la solutionarea capatului de cerere privind instituirea unui drept de servitute pe lotul apartinând pârâtilor, tribunalul  a respins apelul apelantei reclamante ca nefondat, nefiind dovedit nici motivul de apel privind gresita obligare a reclamantei la cheltuieli de judecata, în fapt, instanta de fond, fata de obiectul si solutia actiunii în iesire din indiviziune dispunând compensarea cheltuielilor de judecata.

Având în vedere  concluziile raportului de expertiza administrat în apel, a  fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantii pârâti,  mentinându-se  solutia instantei de fond care în mod corect a retinut ca singura varianta de lotizare care respecta dreptul de proprietate al partilor potrivit înscrisurilor detinute este cea de a patra propunere de lotizare, anexele C si D,  revenindu-le pârâtilor lotul dinspre strada în suprafata de 248 mp identificat între punctele 29, 30, 4,1.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta ______, criticând solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.

În ceea ce priveste hotarârea recurata, respectiv decizia nr. _____ A din _____, pronuntata de Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia a____-a Civila,  recurenta - reclamanta a  învederat ca  nu este multumita  de modul de efectuare a expertizei pe parcursul judecarii apelului, expertiza întocmita de expert ______.

S-a aratat de catre recurenta ca expertul nu a încheiat nici un proces verbal pentru realizarea expertizei, astfel încât  în raportul de expertiza au fost consemnate  alte aspecte decât cele discutate la fata locului.

Dupa depunerea raportului de expertiza la data de ______, reclamanta a formulat obiectiuni care au fost admise de instanta,  însa expertul nu s-a conformat si nu a raspuns acestora. Se critica de catre recurenta faptul ca instanta a pronuntat o hotarâre  fara a tine cont ca expertiza nu a stabilit granituirea celor doua proprietati, nici iesirea din indiviziune.

Instanta de apel, desi a mentinut hotarârea  fondului, nu a coroborat cele doua expertize realizate în cauza si nici actele depuse la dosar, respectiv planurile cadastrale pentru imobilul de la numarul 8  si numarul 6, situat în str. ______, sector___  Bucuresti.

S-a mai aratat ca  instanta a preluat de la expert concluzii care exced cadrului procesual,  si a evaluat în mod gresit probele din dosar, stabilind  ca nu exista un plus de teren la numarul  6 din str. _________, în raport cu numarul 8 situat pe aceeasi strada.

Recursul este nefondat.

Examinând actele si lucrarile dosarului se constata ca decizia pronuntata de tribunal este legala si temeinica si a rezolvat în mod just litigiul dedus judecatii.

Criticile invocate în recurs se refera în principal la modul cum a fost efectuata expertiza tehnica, în sensul ca expertul nu a raspuns obiectiunilor si  nu au fost îndeplinite cerintele formale pentru întocmirea expertizei. În raport de criticile formulate de recurenta, instanta încadreaza motivele de recurs în dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod  procedura civila, în sensul ca instanta de apel, în opinia recurentei a aplicat gresit legea în ceea ce priveste regimul juridic al probelor administrate.

Desi cererea de recurs este foarte cuprinzatoare, cea mai mare parte din aceasta  cuprinde istoricul  litigiului,  iar partea în care  recurenta  critica  hotarârile pronuntate în cauza, se refera, în principal, la evaluarea probelor, aspect care excede dispozitiilor art.304 Cod procedura civila .

Tribunalul Bucuresti, rejudecând cauza dupa casare, pentru respectarea dispozitiilor  art. 315 Cod procedura civila, prin încheierea de la data de ________, a dispus  efectuarea  unui nou raport de expertiza, specialitatea topografie, cu urmatoarele obiective: posibilitatea partajarii imobilului situat în Bucuresti, str. _______ nr. ___, sector _,  în doua loturi,  astfel încât terenurile partilor sa nu mai fie afectate de servitute,  precum si identificarea terenului  prin indicarea vecinatatilor.

A fost desemnat expert ______, cu specialitatea topografie,  cadastru si geodezie care a întocmit expertiza dispusa de instanta si a depus-o la dosar la filele 30 - 44 din  dosarul Tribunalului Bucuresti nr. _______.

Expertul a respectat dispozitiile art. 201 - 214 din Codul de procedura civila, precum si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2000.

Potrivit art. 21 din OG nr. 2/2000, raportul de expertiza trebuie sa cuprinda o parte introductiva  în care se mentioneaza organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, specialitatea acestuia, data întocmirii raportului de expertiza,  obiectul acesteia si obiectivele expertizei. În raport trebuie descris si materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza si trebuie  mentionat daca partile au fost prezente. De asemenea, trebuie descrise operatiunile de efectuare a expertizei si concluziile în raport de obiectivele stabilite de instanta.

Esential pentru solutionarea cauzei este faptul ca partile au fost convocate prin scrisoare recomandata si au fost prezente la efectuarea expertizei, asa cum s-a consemnat la punctul 5  din raportul de expertiza.

În raport de obiectivele stabilite de instanta de judecata, expertul a concluzionat ca nu exista posibilitatea partajarii imobilului din str. _______ nr. __, sector __  Bucuresti, în  doua loturi, astfel încât terenurile partilor sa nu fie afectate de servitute.

Expertul a mai aratat ca exista posibilitatea partajarii  imobilului în doua loturi, astfel încât terenurile sa nu fie afectate de servitute de trecere, în situatia demolarii complete a constructiilor de locuit si a constructiilor  anexe, varianta care nu este convenabila pentru nici una dintre partile în proces.

Tribunalul Bucuresti, solutionând apelul declarat de  ___________, a luat în considerare atât sustinerile apelantei - reclamante, cât  si concluziile raportului de expertiza, solutionând cauza în sensul de a mentine varianta  de lotizare dispusa de catre instanta de fond, Judecatoria Sectorului____Bucuresti, care pronuntându-se asupra partajului a atribuit în natura reclamantei terenul situat în Bucuresti, str. _______ nr.___, sector  __, în spatele curtii, în suprafata  totala de 248 m.p., iar pârâtilor  terenul situat la aceeasi adresa, dar spre  strada, în suprafata totala de  248 m.p.

Aceasta varianta este singura asupra careia partile au fost de acord, astfel încât instantele trebuia sa o aiba în vedere, în raport de principiul iesirii din indiviziune în natura.

Instanta de apel a retinut ca în fata instantei de fond, reclamanta _________ a renuntat la judecata cererii privind instituirea unui drept de servitute, astfel încât, în virtutea respectarii principiului disponibilitatii în procesul civil,  instanta nu se mai putea pronunta asupra acestui aspect, mai ales ca din  actele si lucrarile dosarului,  rezulta ca pârâtii nu s-au opus acestei renuntari.  Faptul ca s-a renuntat la judecata cererii privind servitutea, în cursul  litigiului  având ca obiect  partajul judiciar, nu înseamna ca aceasta judecata nu se poate relua pe cale separata, în masura în care partile  nu se înteleg asupra modalitatii de utilizare a proprietatilor partajate în cadrul prezentului proces.

Trebuie mentionat ca Tribunalul Bucuresti, rejudecând cauza, dupa casarea cu trimitere, prin încheierea de sedinta din _________ a disjuns calea de atac formulata împotriva solutiei privind renuntarea la judecata, cu formarea unui nou dosar ______ care a fost solutionat de un complet de recurs, prin pronuntarea deciziei civile nr. _____ R/_______ prin care s-a respins ca nefondat recursul împotriva sentintei civile nr.______ din ________ a Judecatoriei Sectorului____ Bucuresti si a încheierii de sedinta din data de _______ pronuntata de catre Judecatoriei Sectorului ____Bucuresti, prin care instanta a luat act în temeiul art. 246 Cod procedura civila, de renuntarea reclamantei la capatul de cerere privind stabilirea unei servituti de trecere.

În recursul exercitat împotriva deciziei nr. _____ A din ______, pronuntata de Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia a ____-a Civila,  recurenta - reclamanta critica modalitatea de partajare a celor doua proprietati, însa aceasta departajare s-a realizat de catre instanta de fond prin mentionarea schitei la raportul de expertiza,  anexa D, punctele 29, 8, 7, 6, 30, pentru reclamanta, iar pentru pârâti  terenul identificat  conform raportului de expertiza anexa C,  punctele 29, 30, 4, 1. Mai mult, instanta a avut  în vedere declaratia apelantei din 20.04.2005 (fila 104 dosar fond) prin care a afirmat ca a dobândit accesul la calea publica pe un alt teren.

Asadar, sub acest aspect instanta de fond a dispus iesirea din indiviziune, atribuind loturi egale partilor, conform optiunilor exprimate de acestea pe parcursul procesului, iar instanta de apel s-a conformat indicatiilor din decizia de casare cu trimitere, în conformitate cu dispozitiile art. 315 Cod procedura  civila.

Fata de aceste considerente,  instanta în baza dispozitiilor art. 304 pct. 9, raportat la  dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare