Drept penal

Potrivit art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000, ,,Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”. Cerinţa utilizării informaţiilor obținute în virtutea funcţiei (...) se ataşează ambelor modalităţi de săvârşire a infracţiunii. Dispoziţiile legale atacate au ca finalitate, între altele, tocmai asigurarea respectării principiilor economiei de piaţă şi a libertăţii economice, prin prohibirea efectuării de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, de către persoane care, în virtutea funcţiilor pe care le deţin, au acces la pârghii economice şi la informaţii de natură să le confere avantaje faţă de ceilalţi participanţi la circuitul economic”

Efectuarea de operaţiuni financiare se referă la acele activităţi care implică modificări în starea financiară, adică în resursele băneşti ale entităţii analizate. Prin urmare, numai operaţiunile cu bani –numerar sau virtual –sunt operaţiuni financiare. În acelaşi timp, nu orice operaţiuni financiară  constituie un act de comerţ, în sensul Codului comercial.

Activităţile reținute în sarcina inculpatului se încadrează în categoria actelor de administrare a unei societăţi comerciale, şi nu în categoria actelor propriu –zise de comerţ.  Operaţiunile cu bani efectuate de inculpat, astfel cum au fost reținute, nu constituie operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, pentru că nu se referă la operaţiuni de bancă sau schimb.

Prin rechizitoriul nr  143/P/2014 din 28 octombrie 2014 a fost trimis în judecată, sub măsura controlului judiciar, inculpatul IML (37 ani, fiul lui G şi D, născut la data de XXX în XXX, domiciliat  în domiciliat în XXX, şi fără forme legale în XXX, posesor al C.I. XXX, având CNP XXX, fără antecedente penale) pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine de bani şi bunuri necuvenite prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în actul de sesizare a instanţei că inculpatul IML, subcomisar de poliţie în cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa – Biroul de Investigare a Fraudelor, în pofida funcţiei sale, încălcând regimul incompatibilităţilor în raport cu funcţia deţiXXXă prev. de art. 45 alin. 1 lit. g din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, în intervalul de la înfiinţarea SC RA SRL – 17.09.2012 şi până la depistarea sa din luna octombrie 2014 – a administrat, în fapt, firma sus-menţionată, efectuând operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia sa în scopul obţinerii pentru SC RA SRL reprezentată de soţia sa de bani necuveniţi constând în venituri ale societăţii  provenite din activitatea comercială .

Din probele dosarului tribunalul reţine în fapt următoarele:

La data de 01.09.2014, martorul SC (file 3, vol. 1) a sesizat Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa cu privire la împrejurarea că inculpatul IML, în calitate de ofiţer de poliţie la Poliţia Transporturi Constanţa, se implică în activitatea comercială a SC LI SRL C sprijinindu-l pe patronul acestei firme, martorul IC. Denunţătorul mai arată faptul că, prin relaţiile pe care inculpatul le are în Portul Constanţa, legături dezvoltate prin prisma funcţiei de poliţist deţiXXXe, acesta se implică în activitatea de încărcare şi descărcare a autotrenurilor acestei societăţi, precum şi în influenţarea reprezentanţilor organelor de control pentru a nu sancţiona SC LI SRL C.

De asemenea, martorul SC, a mai arătat că inculpatul IML este implicat în transportul de cereale deţinând două autocamioane, unul marca RENAULT şi altul marca IVECO, unul dintre acestea fiind condus de şoferul DI, persoană care, în luna august 2014, ar fi comis un accident rutier soldat cu decesul unei persoane (fila 3, vol. 1).

Denunţul sus-menţionat a fost înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, la data de 01.09.2014 constituindu-se prezentul dosar (fila 1, vol. 1).

SC LI SRL C este administrată de martorul IC, persoană care are şi calitatea de asociat unic, activitatea principală a firmei fiind aceea de transporturi rutiere de mărfuri (fila 21, vol. 1).

La data de 02.09.2014, în cauză, a fost începută urmărirea penală cu privire la comiterea infracţiunii prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că inculpatul IML, în pofida funcţiei sale de poliţist – subcomisar de poliţie în cadrul Secţiei Regionale de Transporturi Constanţa, încălcând regimul incompatibilităţilor în raport cu funcţia deţiXXXă prev. de art. 45 alin. 1 lit. g din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, se implică în activitatea comercială a SC LI SRL C (fila 18, vol. 1).

Potrivit art. 45 alin. 1 lit. g din Legea nr. 360/2002, poliţistului îi este interzis să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar.

Conform art. 3 alin. 1 din Codul civil republicat, dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Codul civil republicat, sunt consideraţi profesionişti*) toţi cei care exploatează o întreprindere. Noţiunea "profesionist" include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.

Conform art. 3 alin. 3 din Codul civil republicat, constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.

La data de 10.09.2014 (fila 36, vol. 1), s-a solicitat Tribunalului Constanţa – Secţia penală, dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, printre care interceptarea comunicaţilor realizate de inculpatul IML de la postul telefonic cu numărul XXX despre care existau date că îl utilizează (fila 34, vol. 1), precum şi a convorbirilor efectuate de martorul IC de la postul telefonic cu numărul XXX, solicitări admise de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, emiţându-se Mandatele de supraveghere tehnică nr. 572 – 574/10.09.2014 (filele 39-41, vol.1).

În urma exploatării mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice sus-menţionate au rezultat indicii privind comiterea de către inculpatul IML a încă unei infracţiuni prev. de art. 12 lit. a din legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în calitatea sa de subcomisar de poliţie în cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa, încălcând regimul incompatibilităţilor în raport cu funcţia deţiXXXă prev. de art. 45 alin. 1 lit. g din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, exercită, în fapt, activitatea de conducere a SC RA SRL C, firmă reprezentată de soţia sa, martora IGC, drept urmare, fiind extinsă urmărirea penală, în cauză, prin ordonanţa din data de 17.09.2014 (fila 76, vol. 1).

Din verificările efectuate a rezultat că SC RA SRL C a fost înfiinţată la data de 17.09.2012, asociat unic şi administrator fiind martora IGC iar obiectul principal de activitate fiind cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase (fila 79, vol. 1).

Cu privire la comiterea de către inculpatul IML a infracţiunii prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, în legătură cu activitatea SC RA SRL C, din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpatul IML a efectuat anumite acte de administrare în fapt, a acestei firme.

În concret, s-a reținut în rechizitoriu că inculpatul IML a realizat următoarele acte legate de administrarea, în fapt, a SC RA SRL C:

-acte de administrare generală, de conducere, a activităţii firmei;

-coordonarea activităţii angajaţilor firmei;

-avansarea de sume de bani către angajaţii firmei (şoferi) pentru efectuarea curselor de transport mărfuri;

-angajarea, concedierea şi detaşarea salariaţilor în SC RA SRL C;

-eliberarea de documente la solicitarea angajaţilor firmei;

-negocierea şi încheierea de asigurări, realizarea inspecţiilor tehnice periodice la autocamioanele exploatate de SC RA SRL C;

-plata salariilor pentru angajaţi;

-negocierea şi încheierea unor contracte de arendă, precum şi exploatarea terenurilor astfel arendate;

-plăţi efective efectuate în realizarea tuturor actelor de comerţ descrise anterior.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că SC RA SRL C are doi angajaţi, ambii în funcţia de şofer maşină de mare tonaj – martorii DI şi SM (filele 57 şi 148, vol. 1) şi are în proprietate un autotren destinat transportului de mărfuri – cereale – respectiv, autotractorul marca RENAULT PREMIUM cu numărul de înmatriculare XXX (fila 84, vol. 1), precum şi o remorcă BENALU cu număr de înmatriculare XXX (filele 55-56, vol. 3). De asemenea, SC RA SRL a închiriat, de la SC I SRL EN, autocamionul marca MAN cu numărul de înmatriculare XXX (filele 30-31, vol. 5), precum şi remorca marca LAG cu numărul de înmatriculare XXX (filele 32-33, vol. 5), aspecte care rezultă atât din declaraţia inculpatului IML (fila 12, vol. 5), precum şi din cele ale martorilor IGC (fila 167, vol. 5), SM (fila 122, vol. 5) şi a martorului DI (fila 160, vol. 5).

Inculpatul IML este angajat al Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa – Biroul de Investigare a Fraudelor, în funcţia de ofiţer specialist II şi deţine gradul de subcomisar de poliţie, făcând parte şi din structurile de poliţie judiciară (filele 74 şi 77, vol. 5).

Potrivit precizărilor acestuia făcute în declaraţia dată în cursul judecăţii, necombătute de alte probe, inculpatul are în fişa postului atribuţii exclusive în domeniul combaterii evaziunii fiscale în domeniul transportului feroviar, iar unitatea de poliţie din care face parte are competenţe de cercetare a faptelor exclusiv în domeniul transportului feroviar, naval şi aerian , fără ca inculpatul sau unitatea sa de poliţie să aibă atribuţii în domeniul transportului rutier de mărfuri  şi persoane. De asemenea, inculpatul a mai lămurit faptul că unitatea sa de poliţie nu are nici un fel de atribuţii de cercetare a activităţilor ce se petrec pe raza Portului Constanţa, zonă în care se reţine că s-au petrecut activităţile incriminate. 

Din declaraţia inculpatului IML (fila 14, vol. 5) dar şi din cea a martorei IGC (fila 167, vol. 5), rezultă că autotrenurile utilizate de SC RA SRL sunt compuse astfel:

-primul este alcătuit din autocamionul marca MAN cu numărul de XXX şi din remorca marca LAG cu numărul XXX şi este condus de suspectul DI (fila 160, vol. 5);

-cel de-al doilea este alcătuit din autocamionul marca RENAULT PREMIUM cu numărul XXX şi din remorca marca BENALU cu numărul de înmatriculare XXX şi este condus de martorul SM (fila 122, vol. 5).

Astfel, cum rezultă atât din declaraţia inculpatului IML cât şi din cele ale martorilor IC, IRM şi IGC, inculpatul IML şi martorul IC sunt prieteni de aproximativ 4 ani iar, din data de 16.07.2013, între SC LI SRL şi SC RA SRL C a intervenit un Contract nr. 27, prelungit la data de 16.07.2014, prin care casa de expediţii a SC LI SRL oferea curse autocamioanelor aparţinând SC RA SRL (filele 11-12, 142, 152, vol. 5 şi 266-268, vol. 3).

În rechizitoriu se reţine că este probată împrejurarea că inculpatul IML este cel care conduce, în realitate SC RA SRL C iar soţia sa, martora IGC, administratorul statutar al acestei firme nu ar fi decât o subordonată a inculpatului IML, aceasta din urmă doar punând în aplicare dispoziţiile inculpatului şi „făcând actele”, tocmai pentru ca inculpatul să nu poată fi găsit în stare de incompatibilitate, prin conținutul  discuţiei telefonice purtată de acesta la 12.09.2014, ora 09:49:09, din care reiese că soţia sa îl ameninţase „cu firma”, „că ea lasă toate actele, că n-o mai interesează, că să pun pe altcineva” (fila 50, vol. 1). În cursul convorbirii sus-menţionate, inculpatul IML se întreabă retoric: „Adică ce, acolo, firma e pentru mine? Nu e pentru tine şi pentru copiii tăi (…) ?”. Tot inculpatul IML este cel care relevă implicarea redusă a soţiei sale în administrarea SC RA SRL  afirmând: „Că nu are c…t, ce face, două acte (…) şi arătând că i-a reproşat acest lucru personal: (…) faci tu două acte o dată la nu ştiu cât timp şi te vaiţi şi de asta ?” (fila 50, vol. 1).

Totodată, inculpatul IML reproduce interlocutoarei sale telefonice şi reacţia soţiei sale la reproşurile sale: „(…) Da, că da, îţi dau toate actele să te speli pe cap cu ele (…) – filele 50-51, vol. 1.

Această apreciere trebuie analizată în mod restrictiv, în primul rând evidenţiind ce rezultă direct din conținutul discuţiei şi ce se deduce pe cale logică, în al doilea rând apreciind dacă deducţia logică este singura posibilă în cauză, şi, nu în ultimul rând, stabilind ce anume acte materiale se deduce că efectua inculpatul.

Se impune această analiză întrucât o soluţie de condamnare nu se poate întemeia pe presupuneri ce pot avea un caracter bivalent, ci doar pe probe certe. În acest sens, art. 396 alin. 2 cod procedură penală stabileşte că  ,,condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat”. Expresia ,,instanţa constată” se referă la faptul că există probe care certifică un anumit aspect, şi nu la faptul că există posibilitatea de a exista un anumit aspect relevant.

Prin urmare, ceea ce reiese direct din convorbirea expusă este că martora IG era cea care întocmea actele necesare funcţionării, ţinerii evidenţei, consemnării activităţilor comerciale ale societăţii R. De asemenea, reiese că, la un moment dat, această martoră i-a pus în vedere soţului că nu se mai poate ocupa de aceste acte, şi avansează propunerea de a fi desemnată altă persoană pentru aceasta, ori că îi va da inculpatului toate actele iar acesta să decidă ce anume trebuie să facă în continuare. Mai reiese că, în aprecierea lui IL, activitatea referitoare la evidenţa scriptică este una redusă ca efort.

Ceea ce reiese pe cale de deducţie din aceeaşi convorbire este că, din moment ce activitatea martorei se rezumă la redactarea câtorva acte, înseamnă că altcineva este cel care se preocupă de activităţile practice de dirijare a activităţilor firmei respective, acest altcineva neputând fi, în contextul general al probelor, decât inculpatul. O astfel de deducţie, numai pe baza convorbirii de mai sus,  nu ţine însă seama de faptul că, în cadrul unor discuţii contradictorii între soţi, se poate întâmpla să se exagereze cu unele reproşuri sau să se minimalizeze contribuţia celuilalt la anumite activităţi. Prin urmare, faptul că inculpatul a reproşat că,,faci şi tu două acte şi te vaiţi”, nu este o probă certă că într-adevăr aceasta este singura contribuţie a martorei la funcţionarea firmei, ci există posibilitatea reală ca inculpatul să fi minimalizat sau omis alte activităţi ale soţiei sale în cadrul firmei, doar pentru a avea argumente în plus faţă de ea. Spre exemplu, alte probe relevă că toate operaţiunile bancare ale societăţii erau efectuate de martoră, deci existau şi alte activităţi ale acesteia decât redactarea ,,a două acte”. 

Tot pe cale de deducţie mai rezultă că, din moment ce soţia i-a pus în vedere că îi dă toate actele şi ,,să se spele pe cap cu ele” , înseamnă că inculpatul este cel care decide în realitate asupra viitorului societăţii comerciale. Aceasta nu înseamnă automat şi cert , numai din această convorbire, că inculpatul, unilateral, este cel care a luat deciziile pentru funcţionarea societăţii comerciale. Nu se poate face abstracţie de existenţa şi natura relaţiilor de căsătorie, ce include atât sprijin moral, cât şi sprijin material , precum şi folosirea în comun a bunurilor. Astfel, nu se poate pretinde soţului să nu poarte discuţii familiale cu soţia administratoră a societăţii, asupra deciziilor cele mai bune care ar trebui luate, să o susţină sau să o dezaprobe în anumite situaţii , deoarece acestea afectează în final situaţia materială a familiei şi chiar relaţiile de încredere. Ca urmare, faptul că din convorbire rezultă că şi inculpatul avea anumite responsabilităţi moral-decizionale, nu atrage concluzia univocă potrivit căreia el era singura persoană ce decidea administrarea societăţii, ci există posibilitatea reală ca contribuţia sa să fie cea firească în raporturile dintre soţi.

Nu în ultimul rând, din convorbirea analizată nu rezultă cu claritate care sunt activităţile concrete pe care le-a desfăşurat inculpatul; în condiţiile în care noţiunea de ,,operaţiune financiară, ca act de comerţ” nu se confundă şi nu se suprapune integral cu noţiunea de ,,orice activitate desfăşurată de administratorul unei societăţi comerciale”, nu se poate reţine cu certitudine numai din conținutul convorbirii de mai sus că s-a probat efectuarea de către inculpat a unor operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, în cadrul SC R.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul reţine că actele materiale concrete trebuie determinate pe baza ansamblului probelor care conduc fără dubiu la o singură concluzie posibilă.

Pentru a sistematiza activitatea inculpatului IML în cadrul SC RA SRL rezultată din interceptările efectuate în cauză, rechizitoriul prezintă aspectele rezultate din supravegherea tehnică în funcţie de activităţile realizate de inculpat, care se subsumează administrării firmei şi efectuării actelor de comerţ.

1.Cu privire la actele de administrare generală a SC RA SRL, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-din data de 12.09.2014, ora 09:49:09, din care rezultă presupunerea că inculpatul IML este cel care conduce firma, în timp ce soţia sa – martora IGC – este doar cea care întocmeşte actele care reflectă activitatea firmei (filele 50-51, vol. 1);

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 14:51:48, purtată de inculpatul IML cu martorul SM, din care rezultă că inculpatul verifică efectiv decontul martorului, şofer al unuia dintre autotrenurile SC RA SRL: „(…) Stau şi mă uit pe decontul ăsta de cheltuieli pe care l-ai lăsat la birouri”, „Eu ţi-am scris clar aia, decont cheltuieli, luna 07.08 – 31.08! Eu ţi-am scris clar cum să-l dai! (…)” – filele 113-120, vol. 1; potrivit acestui mijloc de probă, se demonstrează că inculpatul i-a explicat martorului cum să întocmească decontul, şi a verificat modul cum martorul a redactat decontul justificativ.

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 18:19:56, purtată cu inculpatul IML şi martorul DI din care rezultă că inculpatul IML îi trimite, spre semnare, o decizie privind deplasarea autocamionului la inspecţia tehnică periodică după accidentul produs: „Şi îţi las să îmi semnezi o decizie, când ne-am dus noi maşina la… la ITP, după accident”, „(…) ştii că a trebuit să dăm o decizie de la societate în sensul ăsta, că decidem să se prezinte maşina la ITP şi şoferul la vizita medicală – fila 145, vol.1; potrivit acestui mijloc de probă, inculpatul s-a preocupat ca angajatul firmei să semneze o decizie dată de conducerea societăţii; inculpatul foloseşte pluralul, prin urmare nu este singurul decident în emiterea acelei decizii, şi nu rezultă că el a redactat-o sau semnat-o.

-convorbirea din data de 15.09.2014, ora 09:02:22, dintre inculpatul IML şi martorul IC din care rezultă că inculpatul IML se deplasase la locul controlului efectuat de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) la autocamionul condus de şoferul său DI, scopul fiind prevenirea aplicării unei sancţiuni contravenţionale: ,,(…) Mi-l opreşte pe acesta la port, acolo, I.S.C.T.R.-ul, da’, taman până m-am dus eu, l-a băgat în sistem, l-a…”, „I-a dat amendă, 2.000, a zis că îi dă 2.000 de lei”, „Amendă ! Pentru depăşire pe axe, că-s cu cântarul.”, „De ăsta, D !” – fila 195, vol. 1; potrivit acestui mijloc de probă, inculpatul s-a preocupat personal să cunoască condiţiile în care s-a aplicat amendă contravenţională  firmei, şi a încercat să prevină acest fapt, fără succes.

În aceeaşi convorbire, inculpatul IML este consiliat de martorul IC, patronul SC LI SRL asupra modalităţii în care să intre în posesia procesului-verbal de sancţionare contravenţională, asupra formulării unei contestaţii, singurul rolul al administratorului de drept al SC RA SRL – martora IGC – fiind acela de a ridica comunicarea amenzii de la sediul social al SC RA SRL:

IC – Ce dracu să ţi-o afişeze la sediu, te duci să o iei că ţi-o afişează la sediu de nu o găseşti…

IML – Da, să mă duc să o iau, trebuie să o trimit pe G să o ia săptămâna viitoare (…) – fila 196, vol. 1;

Totodată, inculpatul IML acceptă sfatul martorului IC de a lua, el, personal, de la inspectorii I.S.C.T.R., procesul-verbal de sancţionare, acţiune care nu îl implică pe administratorul statutar al SC RA SRL, martora IGC:

IC – Eu aşa zic că, dacă ţi-o dă luni, domnule ăsta e numărul meu de telefon, până mai trec pe la sediu şi faci proces-verbal de afişare, semnez şi toate ălea, mi-l afişezi la sediu.

IML – Da, păi, hai că o să-l sun pe colegul ăla acolo. (fila 197, vol. 1)

IC – De aia zic, când ai făcut proces-verbal, vin eu cu ştampila, ţi-l ştampilez şi ţi-l semnez şi gata ! Ce mai stau să mi-l afişezi, dacă mi-l rupe cineva când sunt eu acolo…

IML – Bine. (fila 198, vol.1);

Astfel, în esenţă, rezultă că inculpatul s-a preocupat de intrarea în posesie a procesului verbal de contravenţie, pentru ca societatea să poată formula în termen contestaţie.

-convorbirea din data de 15.09.2014, ora 09:29:01, dintre inculpatul IML şi soţia sa IGC din care rezultă că inculpatul îşi informează soţia asupra amenzii primite, în aceeaşi zi, de şoferul DI, împrejurare în care martora îi spune inculpatului IML: ,,Tu vrei să ai firmă, aşa şi să nu plăteşti nimic (…) – fila 218, vol. 1 – exprimare din care, potrivit aprecierii parchetului, reiese că administratorul în fapt al SC RA SRL era inculpatul IML. Deducţia nu este univocă, pentru că martora putea face aceeaşi afirmaţie şi în condiţiile în care soţul ei,,vroia să aibă firmă”, în sensul de a avea familia sa (în speţă soţia) firmă.

-Afirmaţia martorei IGC, care face referire la faptul că amenda primită de SC RA SRL este destinată plăţii salariilor bugetarilor, implicit cel al inculpatului IML, ca ofiţer de poliţie, nu conţine elemente probatorii din care să se deducă faptul că inculpatul ar fi administratorul firmei, ci doar că amenda plătită de societate ajunge în bugetul de stat.

(IGC – Statul din ce să trăiască, voi din ce să vă luaţi salariile ? (…)

IML – Da ! De la noi, da. (fila 218, vol. 1)

-convorbirea din data de 15.09.2014, ora 10:24:35, dintre inculpatul IML şi martorul IC din care rezultă că verifică temeiul de drept al aplicării sancţiunii contravenţionale de către inspectorii I.C.S.T.R.:

IML – Aşa şi mie mi-a dat. Pe articolul 4, punctul 28, zice el, acolo, că scrie şi amenda în ăsta, în formularul ăsta care, ce se încalcă, care îi dă lui (…) – fila 229, vol. 1.

Acelaşi aspect este reluat şi în convorbirea purtată între cei doi, în aceeaşi zi, ora 10:26:11:

IML – El zice, că acolo, zice că îi zice H.G. 69, asta care e pe 2012, articolul 4, punctul 28. – fila 234, vol. 1

Din aceeaşi convorbire rezultă, conform interpretării date de parchet, raportul de subordonare dintre inculpatul IML şi soţia sa în cea ce priveşte conducerea SC RA SRL:

(IML – (…) Acuma, oricum, o să mă duc la sediu, dacă nu o să o trimit pe nevastă-mea acolo şi… - fila 236, vol. 1;)

În realitate, ceea ce rezultă este, ca şi anterior, continuarea preocupării inculpatului de a face personal demersurile necesare pentru evitarea plăţii amenzii aplicate societăţii, iar faptul că avansează posibilitatea de a o trimite pe soţia sa la sediul organului constatator nu are legătură cu o relaţie de subordonare, ci cu eventuala imposibilitate a sa de a se deplasa personal la acel sediu, caz în care îi va solicita soţiei acel lucru. Desigur, prin faptul că inculpatul pune pe primul plan rezolvarea personală a problemei legate de amenda contravenţională se deduce că acesta este interesat direct de evitarea amenzii de către societatea comercială, deci de patrimoniul acesteia, şi că face anumite activităţi ce intră în atribuţiile administratorului de societate comercială.

-din data de 15.09.2014, ora 17:06:55, în care inculpatul IML discută cu şoferul DI despre amenda primită de SC RA SRL pentru depăşirea greutăţii maxime admise pe axe în aceeaşi zi, inculpatul IML fiind cel care hotărăşte achitarea amenzii, precum şi că nu va face contestaţie împotriva acesteia (filele 38-43, vol. 2):

DI – Bun, dar de ce nu faceţi contestaţie, şefu’ ?

IML – Pentru că nu câştig cu contestaţia, D ! (fila 40, vol. 2)

În acest sens, hotărârea inculpatului IML de a nu contesta amenda şi de a o achita este transpusă în practică de soţia sa prin achitarea, la data e 19.09.2014, a sumei de 600 lei în contul I.S.C.T.R. (fila 295 verso, vol. 6).

Este de remarcat, cu privire la fapta de mai sus, că operaţiunea financiară referitoare la plata sumei de 600 lei a fost efectuată de soţia inculpatului, şi nu de către acesta.

S-a reținut în rechizitoriu că inculpatul IML acţionează ca persoană cu funcţie de conducere în cadrul SC RA SRL:

IML – (…) Şi dacă nu plăteşti în 48 de ore, plăteşti 80 şi dacă pierd la judecător, ce fac ? Plătesc 80 ? Nu pot să îmi asum ăsta, nu ? (fila 43, vol. 2).

În finalul convorbirii, inculpatul IML arată că ar fi suportat mai uşor amenda dacă firma sa ar fi avut mai multe autocamioane de marfă:

IML – Măi, dacă aveam 50 de maşini. Nu, dacă aveam 20 de maşini, treceam uşor peste o treabă ca asta şi psihic, dar aşa… (fila 43, vol. 2);

Conținutul acestor convorbiri relevă cu o mare probabilitate că inculpatul se exprimă la persoana I singular pentru că are conştiinţa faptului că el este cel care deţine societatea comercială.

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 15:21:50, în care inculpatul IML îi dă dispoziţii soţiei sale, administratorul statutar al SC RA SRL, spunându-i ce sume să înscrie în evidenţele firmei ca urmare a banilor avansaţi de către el şoferilor:

IML – Să mai treci 300 de lei, azi, la şofer şi 200 pe 12, da ? Să ţii minte, pe 12, i-am dat 200.

………………………………………………………………………………

IGC – La ce şofer ?

IML – La S ! Numai pe ăsta, că la D îi dă ăsta banii (fila 81, vol. 2);

Din această convorbire rezultă două aspecte esenţiale:

1.inculpatul a efectuat 2 operaţiuni financiare în cadrul firmei, avansând suma de 200 lei pe data de 12 09, şi suma de 300 lei pe 16 09 către şoferul S. Urmează însă a se stabili dacă aceste operaţiuni financiare constituie, în sine, acte de comerţ.

2.Soţia sa, IG, deşi administrator de drept al societăţii, nu a cunoscut despre operaţiunile financiare în cadrul firmei decât atunci când i le-a adus la cunoştinţă inculpatul, de unde rezultă cert că acesta a decis singur efectuarea acelor operaţiuni.

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 21:55:42, în care inculpatul IML susţine că datorită prezenţei sale la faţa locului cu ocazia controlului I.S.C.T.R. din 15.09.2014, amenda stabilită de inspectori a fost stabilită într-un cuantum redus:

IML – Da, noroc că m-am dus acolo că vroia să dea o sută, că a depăşit 400 kg pe o axă.

………………………………………………………………………………..

IML – Deci, ăsta a depăşit pe axă 300-400 de kg, a vrut să dea nu ştiu cât, m-am dus eu acolo, noroc că era aicea, în Constanţa, că îţi dai seama şi a zis că îmi dă 20 de milioane, că a cântărit de 3 ori, l-au băgat în sistem, să plătesc 20 de milioane în 48 de ore, m-a nenorocit. (fila 100, vol. 2)

În aceeaşi convorbire, inculpatul IML, îşi demonstrează rolul de administrator în fapt al SC RA SRL: „Eu trebuie să fac contact de închiriere, să le declar la fisc, între societatea asta şi L, să îmi iau birou acolo… (fila 101, vol. 2)

De asemenea, inculpatul IML este solicitat de şoferul SM să îi „facă rost”, de un permis de intrare în Portul Constanţa: „(…) Ce vroiam să vă zic şefu’, faceţi-mi şi mie rost de intrare din aia în port, să nu mai plătesc toată ziua cu bani. (fila 101, vol. 2);

Tribunalul reţine că şi aceste convorbiri subliniază faptul că inculpatul efectua personal activităţi de administrare a societăţii comerciale-expunerea punctului de vedere al reprezentantului societăţii amendate, cu scopul de a se aplica o amendă redusă, procurarea unor autorizaţii de intrare în port, preconizarea, pe viitor, a încheierii unor contracte pentru buna funcţionare a firmei. 

-convorbirea din data de 17.09.2014, ora 12:40:12, în care inculpatul IML îşi arată implicarea în activitatea SC RA SRL prin comparaţie cu neimplicarea soţiei sale, administratorul statutar al firmei:

IML – (…) Nu sunt C.M.R.-urile alea, sunt acasă, alea trei.

IGC – Nu ştiu unde le-ai pus că nu le-am văzut niciodată.

IML – Le-am luat din maşină şi le-am pus pe masă, acolo ! (…) Le-am luat că stăteau să cadă în NUBIRA (n.n. – autoturismul aparţinând inculpatului IML, marca DAEWOO NUBIRA cu numărul de înmatriculare XXX – fila 86, vol. 1), acolo în… în buzunarul lateral, din dreapta faţă (fila 112, vol.2);

Această convorbire relevă faptul că inculpatul personal a supravegheat  efectuarea unor transporturi rutiere de către societatea soţiei sale, a colectat CMR-urile de la şoferi , acestea fiind necesare pentru înregistrarea contabilă a activităţii firmei, şi pentru alte justificări la autorităţi.

-convorbirea din data de 17.09.2014, ora 13:35:48, în care inculpatul IML este apelat telefonic de martorul DM, inspector I.C.S.T.R. (fila 130, vol. 5), acesta recunoscându-l pe inculpat ca administrator de fapt al SC RA SRL, inculpatul fiind apelat pentru a i se înmâna procesul-verbal de aplicare a sancţiunii contravenţionale:

DM – Să trăiţi ! De la I.S.C.T.R.

IML – Da, vă rog ! Ă… mâine vă găsim ? sau astăzi ?

………………………………………………………………………………...

DM – Mâine… avem iar o acţiune în autostradă, treceţi pe acolo ?

IML – Poimâine ! A, pe autostradă, treceţi pe acolo ?

………………………………………………………………………………...

IML – Poimâine ! A, pe autostradă, pe acolo, pe unde aţi mai fost.

………………………………………………………………………………

IML – La nouă, gata! În regulă, ne vedem acolo! (…)–filele 117-118, vol. 2;

Se constată aceeaşi preocupare directă a inculpatului în legătură cu procesul verbal de contravenţie încheiat pentru depăşirea tonajului pe osie, preocupare ce constituie o activitate  specifică administratorului unei societăţi comerciale.

-convorbirea din data de 18.09.2014, ora 15:30:17, relevă că inculpatul IML coordonează activitatea SC RA SRL, implicându-se în identificarea unei unităţi service pentru inspecţia aparatului TAHOGRAF montat pe unul dintre cele două camioane care îi aparţin:

IML – Faceţi şi verificări tahograf, vă rog?

X – Da, da,

IML – Un MAN din 2003, TG, la cât ajunge ?

X – Da.

IML – La cât ajunge o verificare ? La ce preţ ?

X – 200 de lei. 200 de lei fără TVA.

………………………………………………………………………………

IML – (…) E posibil să am maşina, mâine, acolo, în zonă ? La Vaslui ?

………………………………………………………………………………

X – (…) De unde sunteţi ?

IML – De la Constanţa, suntem.

X – Da. Putem, na, îi daţi numărul şoferului, îl dirijez, e foarte simplu de ajuns (…) – filele 131-132, vol. 2;

Conform acestei convorbiri, inculpatul face demersuri pentru a asigura condiţiile legale de deplasare ale maşinilor societăţii comerciale, între acestea fiind şi existenţa şi verificarea periodică a tahografelor, demersurile fiind, de asemenea, specifice administratorului societăţii comerciale.

-convorbirea din data de 18.09.2014, ora 15:47:27, relevă că inculpatul IML se consulta cu martorul IC, patronul SC LI SRL, firma cu care SC RA SRL colabora apropiat, cu privire la efectuarea verificării tahografului:

IML – (…) Vroiam să te întreb dacă tahograful acesta, verificările la tahograf, se poate face şi în altă parte, nu numai la ăia.

………………………………………………………………………………..

IC – (…) Păi trebuie să o facă la T, în alte locaţii din ţară unde avem contract sau poate să facă oriunde. Dar, zic să facă la T în ideea că în care se strică, T îl şi repară (…)–filele 136-137, vol. 2;

Tribunalul reţine aceleaşi concluzii ca mai sus.

-convorbirea din data de 18.09.2014, ora 18:06:43, relevă puterea de decizie a inculpatului IML în ceea ce priveşte activitatea şoferilor angajaţi ai SC RA SRL:

IML – Vine de la Lehliu, trebuie să ajungă în jumătate de oră şi am lăsat şi cardul ăla de societate, să descarce pe el, nu ştiu ce !

X – A, descarc. TAHOGRAF.

………………………………………………………………………………

IML – Da. I-am lăsat cardul la poartă, acolo. Cardul de societate.

………………………………………………………………………………

IML – (…) să îşi verifice şi el să vadă, vrea să vadă dacă are vreo abatere. (filele 149-150, vol. 2)

În aceeaşi convorbire inculpatul IML face aprecieri asupra performanţelor celor doi şoferi ai SC RA SRL:

IML – Bă ştii, vrei să îţi zic că are luna trecută 1.000, deci D are… 4.000 de  KM şi ăsta are 5.000 ? – fila 151, vol. 2;

Convorbirea de mai sus relevă faptul că inculpatul exercită acte materiale de verificare personală a activităţii şoferilor firmei, întocmai ca un administrator al societăţii comerciale.

-din convorbirea din data de 19.09.2014, ora 15:46:36, rezultă că inculpatul IML aprobase şoferului SM achiziţionarea de accesorii pentru autocamionul său:

C – (…) m-a sunat S că a zis că i-ai aprobat să se oprească la Malu.

………………………………………………………………………………

IC – Nu ştiu ce-i trebuie… becuri, leduri. (fila 174, vol. 2);

Tribunalul reţine că inculpatul IL a efectuat o operaţiune financiară în cadrul firmei, ca act de administrare al acesteia, întrucât a decis cheltuirea unei sume de bani –se pare, modică –în vederea cumpărării unor accesorii auto necesare circulaţiei în condiţii de legalitate a maşinii firmei( cu sistemul de iluminat al maşinii în stare bună).

-convorbirea din data de 20.09.2014, ora 20:58:21, în care inculpatul IML discută cu martora IRM, soţia reprezentantului legal al SCLI SRL şi dispecerul firmei respective, despre maşinile şi şoferii SC RA SRL (făcând trimitere la şoferul DI care comisese un accident rutier soldat cu decesul unei persoane şi fusese amendat de inspectorii I.S.C.T.R.), convorbirea relevând administrarea în fapt de către inculpat a firmei soţiei sale:

IRM – (…) am vorbit cu al nostru să încarce 3 maşini. A dumneavoastră şi încă 2 de ale mele, da’…

………………………………………………………………………………

IML – I-e frică şi de umbra lui acuma, că a… are deja două nenorociri într-o… în două luni şi mortăciunea şi amenda. Mare. Şi de aia.

………………………………………………………………………………

IML – Da, da’… văd că… se cam plânge el, mă… vă… mă credeţi că mă… în fiecare week-end ? M-am… deja m-am plictisit şi eu.

IRM – (…) atunci căutăm altul că nu trebuie să…

………………………………………………………………………………

IML – Doamna M ! Au salarii bune? Au salarii la timp ?

IRM – Eeei, da’ normal !

IML – Să stea să muncească, că ştiţi ce se-ntâmplă, banii nu se mai găsesc…

………………………………………………………………………………

IML – Ei, da’ nu mă pun eu la mintea lui ! Ce, vă daţi seama, „băi, să zici merci căăă… că avem de unde să luăm salariu !” (…)

………………………………………………………………………………

IML – Păi nu ? Deci, eu, iau… eu câştig mai puţin decât câştigă el ! Şi… muncă multă nu face, lasă, c-am văzut eu ce face. (filele 207-210, vol. 2);

Din conținutul acestei convorbiri rezultă că inculpatul are autoritate de decizie atât asupra activităţii de transporturi a societăţii, cât şi asupra angajărilor/concedierilor. De asemenea, rezultă că I M îl percepe ca fiind factorul de decizie din societatea sa, cu care cooperează.

-convorbirea din data de 22.09.2014, ora 12:02:27, în care inculpatul IML discută cu soţia sa, martora IGC, referitor la o factură de la SC LI SRL:

IML – Ştii că ţi-am adus eu o factură de la L cu piese în 2 exemplare.

IGC – Da, da, da, da. Ce-i cu ea ?

IML – Păi, de ce nu mi-ai dat-o înapoi, până acuma ?

IGC – Ă… Aia de 131 milioane ?

IML – 140, cică e ! (fila 242, vol. 2)

Convorbirea sus-menţionată confirmă, încă o dată, că inculpatul IML este cel care conduce activitatea SC RA SRL, soţia sa fiind doar cea care întocmeşte evidenţa contabilă. În convorbirea din 22.09.2014, ora 12:05:03, martora IGC confirmă faptul că inculpatul IML i-a adus respectiva factură (fila 229, vol. 2).

-convorbirea din data de 22.09.2014, ora 12:14:45, relevă balanţa comercială dintre SC RA SRL şi SC LI SRL, aceasta fiind comunicată de inculpatul IML soţiei sale, după ce, în prealabil, realizase calculele împreună cu reprezentanţii SC LI SRL:

IML – Hai că am vorbit cu oamenii ăştia. Fii atentă, noi avem un sold cu plata la ăştia…

………………………………………………………………………………

IML – De… 14.350.

………………………………………………………………………………

IML – Compus din ultima factură, asta de 13.600.

………………………………………………………………………………

IML – Şi era una dinainte care…

IGC – Una mai veche ! Da, da.

………………………………………………………………………………

IML – Ea o să facă ţup, ţup la noi cu 18.000.

………………………………………………………………………………

IML – Care înseamnă, nu, cu 19.000, cred că o să facă.

………………………………………………………………………………

IML – Care înseamnă tot. Şi ăia 160 de lei care rămăseseră din factura precedentă.

………………………………………………………………………………

IML – Şi ăştia de 18.000 din factura curentă.

………………………………………………………………………………

IML – Şi tu, să îi faci imediat ţup, ţup, înapoi pe 14.350, ălea, astea 2 facturi, aia de piese şi aia.

IGC – Cumulate. Da.

………………………………………………………………………………

IGC – (…) Când îmi fac plata ?

IML – Acuma, ea zice că ţi-o face în momentul ăsta ! Eu am plecat de la birou de la ea.

………………………………………………………………………………

IML – Şi-a zis că îi trebuie bani dacă pot să îi dau. Nu sunt banii tăi ? Ţi-i dau, zic !

IGC – Da, bine.

IML – Ce să fac, zic, cu ei. Da ! Bine. Şi să ţii minte să notezi că au rămas la ei, în plus, cash 2.210, lui, daţi de mine.

………………………………………………………………………………

IML – Din ăia 7.500, când i-am dus atuncea.

………………………………………………………………………………

IML – Da ¬? Deci ne-am stins.

IGC – Da.

IML – Şi ne-am stins şi cu salariu şi cu cash-ul la şofer pe… pe luna trecută. (filele 234-236, vol. 2).

Din nou, rezultă că inculpatul IML este cel care conduce, efectiv, SC RA SRL, acesta deplasându-se la sediul partenerului contractual şi purtând discuţii cu privire la operaţiunile financiare, inclusiv ca acte de comerţ, efectuate în realizarea obiectului de activitate al firmei. În plus plăţile reciproce dintre SC LI SRL şi SC RA SRL, anunţate de inculpatul IML soţiei sale, sunt confirmate de extrasul de cont al SC RA SRL din care rezultă că, în data de 22.09.2014, data convorbirii telefonice de mai sus, SC LI SRL a virat către SC RA SRL suma de 18.869,10 lei, operaţiune descrisă de inculpat prin expresia ţup, ţup la noi cu 18.000, după care, în aceeaşi zi, SC RA SRL virează înapoi către SC LI SRL suma de 14.350 lei, exact cum inculpatul IML îi dăduse instrucţiuni soţiei sale, operaţiune descrisă de inculpat prin expresia şi tu, să îi faci imediat ţup, ţup, înapoi pe 14.350. În acelaşi sens, chiar şi sumele virate corespund cu cele afirmate de inculpatul IML în convorbirea telefonică: SC LI SRL virează către SC RA SRL suma de 18.869,10 lei în condiţiile în care inculpatul afirmase că suma va fi de 18.000 lei sau 19.000 lei, iar SC RA SRL virează către SC LI SRL exact suma 14.350 lei despre care îi spunea soţiei sale în convorbirea de mai sus;

Este însă de precizat că operaţiunile financiare efective, din şi în contul SC RA SRL, au fost efectuate de către IC, şi nu de către IL, acest aspect rezultând în mod direct chiar din conținutul convorbirii (tu –IC -îi faci înapoi  14350,  când îmi fac plata -mie, IC)

-convorbirea din data de 23.09.2014, ora 12:18:12, din care rezultă că inculpatul IML se implică în alimentarea cardului destinat plăţii carburantului pentru autocamionul condus de martorul SM, luând legătura cu numitul GD, angajat al SC LI SRL, în condiţiile în care, între SC RA SRL şi SC LI SRL, exista o înţelegere comercială conform căreia autocamioanele SC RA SRL erau alimentate pe baza cardurilor oferite de SC LI SRL, firmă care avea contract de furnizare cu LUKOIL şi PETROM (fila 144, vol. 5):

IML – (…) Cu cine ar trebui să vorbesc, că ăsta mai are vreo 5 lei pe cardul de motorină, S , cu 38 şi ar vrea să alimenteze.

………………………………………………………………………………

GD – (…) E rezolvată treaba. (fila 39, vol. 4)

Aceeaşi discuţie este reluată, în aceeaşi zi, la ora 13:55:43, de inculpatul IML cu martorul IC:

IML – A… a rămas ăsta amanet la… A verificat cardul acum 10 miXXXe, 38 XXX-ul şi avea 2.700 de lei, a alimentat şi când l-a băgat la plată mai avea 700 de lei şi a rămas amanet, acolo, în pompă şi cu pompa blocată la Bucureşti.

IC – (…) N-are bani pe card.

IML – N-are bani pe card, da. Omul a verificat înainte să alimenteze (fila 48, vol. 4)

Discuţia este reluată, în aceeaşi zi, ora 13:57:59, inculpatul IML apelându-l, în acelaşi scop, pe numitul GD:

IML – (…) că a rămas ăsta amanet pe la Bucureşti, că nu mai are bani pe card. (…)

GD – Acuma m-a sunat C, că…

IML – A, ţi-a zis ? Tu o rezolvi până la urmă ?

GD – Trebuie, sun eu acuma ! (fila 57, vol. 4);

-convorbirea din data de 23.09.2014, ora 15:57:19, din care rezultă că inculpatul IML se deplasează la sediul SC LI SRL pentru a lăsa o factură:

IML – (…) acum ies şi, oricum, trebuie să ajung la tine la birou să las o factură… (…) – fila 68, vol. 4;

-convorbirea din data de 25.09.2014, ora 15:41:13, în care inculpatul IML discută cu martorul IC despre punctajul pe care l-a făcut cu martora IRM privind datoriile reciproce dintre SC RA SRL şi SC LI SRL:

IML – Da. Vezi că m-am socotit şi cu M.

IC – Da, mi-a zis, mi-a zis !

………………………………………………………………………………..

IML – Şi a mai rămas la tine 2.200.

IC – Da.

IML – De lei, ştii ?

IC – Ţi-i dau, la anul şi la mulţi ani !

………………………………………………………………………………

IML – (…) Deci, ne-am închis cu…

IC – Da, mi-a zis M că aţi închis acolo. (fila 90, vol. 4);

Tribunalul reţine că pot fi evidenţiate aceleaşi concluzii ca în convorbirea dintre cei doi soţi referitore la punctajul financiar cu L.

-convorbirea din data de 26.09.2014, ora 08:12:44, în care inculpatul IML urmăreşte îndeaproape activitatea autocamionului condus de şoferul DI şi se preocupă, ca un adevărat administrator, de prelungirea dovezii înlocuitoare a permisului de conducere a şoferului sus-menţionat:

IML – (…) n-au ăştia avizare – alde D… înţelegi ? Şi… stă primul la coadă, acolo, să-ncarce, că trebuie s-ajungă urgent la… la parchet, la Însurăţei, la Brăila, pentru dovadă, ştii? Că, azi, expiră dovada aia. (fila 114, vol. 4). Aceeaşi preocupare a inculpatului IML relativ la dovada sus-menţionată este relevată şi de convorbirea din 26.09.2014, ora 09:50:19, purtată cu martora IRM:

IRM – Nu numai al dumneavoastră, şi ai mei au stat vreo 2-3…

………………………………………………………………………………

IML – Da. Nu-s ce dracu’ o să fac cu dovada aia.

IRM – Păi da, mâine îi expiră dovada. (fila 124, vol. 4); (n.n. – de remarcat faptul că şoferul DI comisese, în data de 13.08.2014, un accident de circulaţie pe raza de competenţă teritorială a Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăţei, Jud. Brăila, incident în urma căruia se constituise dosarul penal cu nr. 850/P/2014 al acestei unităţi de parchet şi i se suspendase permisul de conducere, acordându-i-se o dovadă de înlocuire a permisului care trebuia prelungită din 30 în 30 de zile – fila 82, vol. 5);

-din data de 26.09.2014, ora 15:29:10, în care inculpatul IML îi comunică soţiei sale că trebuie să detaşeze un şofer de la SC LI SRL, ca urmare a faptului că şoferului DI îi expirase dovada înlocuitoare a permisului de conducere:

IML – O să-ţi transmit eu, prin mesaj, acuma, un şofer, pentru că lu’ D i-a expirat dovada de ieri şi el habar  n-a avut, deci a circulat fără permis.

IGC – Aşa…

IML – Şi trebuie să detaşăm un şofer de la C ca să poată… C-a rămas cu maşina-n drum (…)

IGC – Îhî.

IML – Să-l dai pe A.R.R. că, dacă-l opreşte pe ăsta al lui C A.R.R-ul, trebuie să apară la ei în sistem. Şi-o să-ţi dau nume, prenume, CNP, ai zis…

IGC – Da… parcă…

IML – Şi data detaşării.

IGC – Da. Parcă, da.

IML – C-o… c-o să fie detaşat. (fila 150, vol. 4). De altfel, din declaraţia martorului IC reiese că inculpatul IML se afla în biroul SC LI SRL în momentul în care a aflat că şoferului DI i-a expirat valabilitatea dovezii înlocuitoare a permisului de conducere (fila 145, vol. 5).

Se remarcă, din nou, că inculpatul IML este cel care îi comunică soţiei sale hotărârile pe care le ia personal relativ la activitatea SC RA SRL, martora IGC fiind doar un executant al hotărârii respective.

Aceeaşi hotărâre de detaşare a unui alt şofer la SC RA SRL o comunică inculpatului IML şi şoferului care trebuia să-l înlocuiască pe martorul DI, în convorbirea din data de 26.09.2014, ora 15:32:05:

IML – (…) Deci nu te mai mişti absolut deloc, că e… belea mare, ştii ? Îţi ia permisul pe un an de zile, nu ţi-l mai dă fără drept de apel un an ! (…)… o să trimită C un şofer (…) îl detaşez la… R, să poată să conducă maşina. (…) – fila 154, vol. 4

În acelaşi scop, inculpatul IML îi comunică soţiei sale numele şi codul numeric personal al şoferului pentru care acesta trebuia să întocmească decizia de detaşare, la solicitarea inculpatului IML:

IML – (…) ia şi notează, iubire.

IGC – Da.

IML – Deci, îl cheamă aşa: C…

………………………………………………………………………………

IML – (…) A…

………………………………………………………………………………

IML – Da. Ce-ţi trebuie, CNP-ul ?

IGC – (…)… da.

………………………………………………………………………………IML – Ce-ţi mai trebuie ?

IGC – Îmi trebuie… data angajării.

IML – Astăzi… detaşării !

………………………………………………………………………………

IGC – Data încetării.

IML – Data încetării, o lună, nu ?

(voce din fundal: „Nu, o… 2 zile.”) Conform declaraţiei martorului IC (fila 145, vol. 5), vocea din fundal care îi spunea inculpatului că detaşarea şoferului C A se va face pe 2 zile îi aparţine chiar martorului sus-menţionat care afirmase că se afla în biroul său cu inculpatul în momentul în care inculpatul a aflat că şoferului DI i-a expirat valabilitatea dovezii înlocuitoare a permisului de conducere

IML – 2 zile, atât ? Azi şi mâine.

………………………………………………………………………………

IML – Bine, n-are nimic, că-i trimit eu decizia de detaşare, hai. S-o aibă…

IGC – Bine, bine…

IML - … la el. Da ? Şi legitimaţie. (filele 157-159, vol. 4)

Inculpatul IML îi transmite soţiei sale şi numărul deciziei de detaşare a şoferului de la SC LI SRL la SC RA SRL:

IGC – Zi-mi şi mie, detaşarea aia, ce număr poartă ?

IML – (…)… decizia de detaşare numărul 1 din 26.09.2014. (fila 161, vol. 4)

Totodată, inculpatul IML este cel ca coordonează transferul dintre şoferul DI şi C A pe autocamionul condus, de primul, astfel cum reiese din discuţia purtată cu martorul IC în data de 26.09.2014, ora 16:18:08 (filele 163-165, vol. 4).

Imediat, la ora 16:21:01, inculpatul IML îi transmite cele hotărâte de el şi de martorul IC, cu privire la detaşare, şoferului DI, învăţându-l cum să explice organelor de control schimbarea şoferului:

IML – (…) În cazul în care… vezi să nu te legitimeze cineva, pentru că… o să pună întrebarea… „Cum a ajuns maşina lu’ R până la Brăila?’’ (…)

………………………………………………………………………………

IML – Înţelegi ? Şi el o să zică: „Cu un alt şofer de-al lui R care şi-a luat diagramele şi a plecat ! “

………………………………………………………………………………

IML – (…) Ai… ai ştampila de la R la tine ? Da ?

DI – O am, o am la mine.

IML – O pui pe legitimaţie, că i-am transmis… i-am transmis şi legitimaţie la Brăila şi decizia de detaşare.

DI – Da, da, da…

IML – Îi dai ştampila, semnezi acolo indescifrabil, cu o semnătură  ca a lu’ G, ca a lu’ nevastă-mea…

DI – Da…

IML – Te uiţi şi tu să vezi cum a semnat ea şi pui ştampila pe semnătură şi la legitimaţie… şi la decizia de detaşare. (filele 168-169, vol. 4)

În continuare, inculpatul IML transmite, prin internet, decizia de detaşare unei persoane de sex feminin, probabil mama sa, aceasta confirmând primirea:

IML – Sunt bine scoase ?

X – Ăăă… ca… da !

………………………………………………………………………………

X – Da, foarte bine, „prin prezenta detaşăm !” (…) – filele 171-172, vol. 4;

-convorbirea din data de 26.09.2014, ora 16:29:38, dintre inculpatul IML şi şoferul detaşat la SC RA SRL, numitul C A, relevă că inculpatul se prezintă ca patronul SC RA SRL şi îi dă indicaţiile necesare sus-numitului:

IML – Salut A, M sunt prietenul lui C, patronul de la XXX. (n.n. XXX, fiind combinaţia literală existentă în toate numerele de înmatriculare al autovehiculelor aparţinând SC RA SRL) Am trimis pe cineva la tine, acuma, cu… legitimaţia şi cu decizia de detaşare… la firma asta, la R (…)

………………………………………………………………………………

IML – (…)… rugăminte mare: ia cu tine şi contractul de muncă de la… L, pentru că aia e decizia de detaşare de la L la R în care se specifică că rămâi pe aceeaşi funcţie (…)

………………………………………………………………………………

IML – (…)… domnule, dacă te întreabă: „cum a ajuns maşina de la R până la Brăila, până”… „cu un alt şofer care… a plecat, şi-a luat diagramele şi-a plecat”.

………………………………………………………………………………

IML – Auzi ? Să nu uiţi să pui ştampilă să… pă decizie, că-i la D…

C A – Da, mi-a zis…

IML - … ştampila şi pe legitimaţie. (…) – filele 176-177, vol. 4

-convorbirea din data de 26.09.2014, ora 17:49:47, în care inculpatul IML îi confirmă martorului IC că a dat toate directivele pentru înlocuirea efectivă a şoferului DI cu şoferul detaşat C A:

IML – (…) I-am pus, i-am, gata, s-a rezolvat, a plecat şi ăla cu maşina… pe D… i-am zis să se înţeleagă că ăsta că… vrea să meargă cu el, ăla, bine şi… aşa, dacă nu… şi s-au hotărât să… n-are nici un sens să meargă acolo… (fila 190, vol. 4);

-convorbirea din data de 30.09.2014, ora 21:46:02, în care martorul IC îi comunică inculpatului IML că martora IRM, soţia sa, la care face referire prin apelativul „şefa”, a virat de la SC LI SRL în contul SC RA SRL suma de 10.000 lei:

IC – Zece mii ţi-a băgat, şefa !

IML – Ă ?

IC – Zece mii de lei ţi-a făcut plată, şefa !

………………………………………………………………………………

IML – (…) Doar zece mii, atâta au mai fost ? (…)

IC – Nu ştiu dacă a fost numai atâta, dar atâta ţi-a plătit. (filele 176-177, vol. 7); viramentul sus-menţionat rezultă din extrasul de cont al SC RA SRL, având loc chiar în data de 30.09.2014, data efectuării convorbirii telefonice de mai sus (fila 296, vol. 6);

Tribunalul reţine însă că modul de exprimare al martorului , prin care sugerează că suma de 10.000 lei ar fi fost direcţionată către inculpat, este impropriu, în realitate suma intrând în contul bancar al SC R. Astfel, inculpatul doar este informat asupra faptului că acea sumă a fost plătită către SC R, nerezultând că el a şi efectuat anumite operaţiuni financiare legate de această sumă de bani.

Din coroborarea convorbirilor examinate anterior rezultă că administrarea, în fapt, a SC RA SRL s-a realizat de către inculpatul IML, cu excepţia aspectelor ce implică  redactarea şi semnarea de înscrisuri oficiale în numele societăţii,  care sunt efectuate de administratorul de drept, martora IGC, administratorul statuar al firme. Printre aceste înscrisuri sunt şi cele care se referă la operaţiunile cu sumele de bani rulate prin contul bancar al societăţii comerciale, cum sunt emiterea ordinelor de plată, retragerea sumelor în numerar din cont.

S-a concluzionat în rechizitoriu că se evidenţiază grija inculpatului de a nu-i fi devoalată activitatea sa comercială, incompatibilă cu funcţia de poliţist, şi că  acest mod de operare al inculpatului, care îşi ascunde activitatea de comerţ în spatele soţiei sale, fiind conştient că trebuie să se abţină de la semnarea personal a oricărui document emanând de la SC RA SRL, conduce la concluzia că inculpatul era perfect conştient de comiterea infracţiunii prev. de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000, neputând susţine că a crezut că efectuarea de acte de comerţ nu îi este interzisă.

2.Cu privire la dispoziţiile cu caracter obligatoriu date de inculpatul IML celor doi şoferi ai SC RA SRL, care confirmă poziţia de conducere a firmei sus-menţionate, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 10:44:22, dintre inculpatul IML şi şoferul SM în care inculpatul îi indică acestuia cum să procedeze în situaţia unui control rutier:

SM – Plecăm spre Sărăteni, acuma, mai mulţi şi s-a anunţat la, la capătul autostrăzii, aici la drumuri, nuntă mare ! A.R.R., R.A.R., poliţia de pe lume şi am hotărât toţi să facem prin Cocora, prin Ciochina, pe partea asta, ca să nu întâmpinăm vreo prostie, vreo nenorocire.

………………………………………………………………………………

IML – Vă duceţi toţi pe acolo, pe ocolite!

SM – Toţi, toţi, toţi ! Am hotărât să o luăm pe partea asta să nu ne găsească nod în papură. Am zis să vă anunţăm, să ştiţi dumneavoastră, dacă e…

IML – Bine, în regulă. (…) – fila 55, vol.1

În convorbirile din data de 13.09.2014, orele 09:33:23 şi 10:06:05 (filele 162-170 şi 182-184, vol. 1), inculpatul discută cu şoferul DI despre nemulţumirea acestuia din urmă privind activitatea sa la SC RA SRL şi colaborarea cu SC LI SRL.

-convorbirea din data de 15.09.2014, ora 08:27:38, în care inculpatul IML îi solicită şoferului DI să „dea ceva” inspectorilor I.S.C.T.R. şi să „se înţeleagă cu aceştia” pentru a nu fi sancţionat contravenţional:

DI – M-a oprit unii de la I.S.C.T.R., m-a cântărit şi zice că nu prea ies bine pe acte, pe porumb ! Sunt la intrarea în port, aici. E control mare.

IML – Păi, şi… dă-i ceva !

DI – Nu vrea nimic că e cu contabil, cu poliţie, cu şmecheri.

………………………………………………………………………………

IML – Păi, dă-i ceva ! Ce naiba să facem ?

………………………………………………………………………………

IML – (…) … încearcă să te înţelegi puţin cu el.

DI – Ba da, am încercat. Nu. (filele 188-189, vol. 1)

În acest context, se remarcă faptul că ambii şoferi ai SC RA SRL i se adresează inculpatului IML, invariabil, cu apelativul „şefu”, însă singur acest aspect nu este de natură să conducă la certitudinea că cei doi angajaţi îl percep ca fiind patronul firmei, câtă vreme este un reflex al persoanelor cu o situaţie socială mai slabă să se adreseze cu un astfel de apelativ celor mai potenţi financiar sau social, şi câtă vreme şoferii îi puteau spune ,,şefu” şi în considerarea faptului că era soţul şefei lor. În schimb, ansamblul probelor conturează că şoferii aveau conştiinţa faptului că IL este în realitate decidentul în cadrul societăţii comerciale, din această perspectivă el fiind ,,şeful”.

Imediat după convorbirea anterioară, la ora 09:05:57, inculpatul IML îi solicită şoferului DI să i-l dea la telefon pe inspectorul care îl amendase pentru a-i solicita acestuia comunicarea personală, către el, a procesului-verbal de sancţionare contravenţională (fila 202, vol. 1), dispoziţie pe care şoferul DI o execută, confirmându-i acest lucru inculpatului IML (fila 207, vol. 1).

-în convorbirea din data de 15.09.2014, ora 10:13:18, şoferul DI îi comunică şefului său, inculpatul IML, că amenda a fost dată pentru categoria de drum şi nu pentru depăşirea greutăţii maxime admise pe osie, înţelegându-se că inculpatul era cel ce trebuia să cunoască aceste aspecte:

DI – Ă… asta e pe categoria de drum, şefu’ ! (fila 222, vol. 1)

În aceeaşi zi, la ora 10:44:14, inculpatul IML discută cu şoferul DI motivele sancţionării sale şi îi solicită numele inspectorilor I.S.C.T.R. care l-au sancţionat (filele 241-242, vol. 1).

-în convorbirea din data de 15.09.2014, ora 18:49:17, inculpatul IML îl felicită pe şoferul SM care afirmă că ar fi mituit un lucrător de poliţie cu 100 de lei pentru a nu-i reţine talonul remorcii (fila 47, vol. 2);

-în convorbirea din data de 16.09.2014, ora 14:36:53, inculpatul IML îi dispune şoferului SM  să-i raporteze poziţia sa (fila 72, vol. 2).

Acelaşi lucru, i-l solicită, inculpatul IML, şi şoferului său – DI, în data de 16.09.2014, ora 21:50:02, confirmând şi faptul că inculpatul avea acces la sistemul de localizare al camioanelor prin GPS pus la dispoziţie de SC LI SRL chiar şi pentru camioanele SC RA SRL, lucru confirmat şi de martorul IC (fila 143, vol. 5):

IML – Tu de ce nu te mişti ? Ai stat toată ziua acolo ! Eşti gol, eşti încărcat, cum eşti ?

DI – Sunt, şefu’, aştept să ne vină rândul la, la… încărcat, la şrot (…)

IML – Am văzut că ai stat toată ziua, acolo !

………………………………………………………………………………

IML – (…) De aia mă uitam că, pe raport, nu te-ai mişcat deloc, azi, 6, 7 km.

………………………………………………………………………………

IML – Şi S a stat toată ziua în port, azi, că nu ştiu ce naiba a făcut, să-l sun şi pe el. (filele 91-92, vol. 2)

În aceeaşi zi, la ora 21:55:42, inculpatul IML îi trasează directive şoferului SM referitoare la descărcarea cardului tahografului, precum şi cu privire la păstrarea şi depunerea la mapa sa a tuturor bonurilor de trecere a podurilor şi de acces în port pentru a fi înregistrate în contabilitate, manifestându-şi, totodată, grija faţă de profitul firmei pe care o conduce:

IML – Deci, fii atent că trebuie descărcat la 28 de zile, te prezinţi acolo şi îl descarci că e amenda mare. Şi aşa a luat D una de 20, acum 2 zile…

………………………………………………………………………………

SM – Ce vroiam să vă zic şefu’, faceţi-mi şi mie rost de intrare din aia în port, să nu mai plătesc toată ziua cu bani.

IML – Da.

SM – De exemplu, acuma, pentru o oră jumătate, trebuie să plătesc iar, îmi  ia ăştia bani. Mă gândeam să le dau 100.000 să mă lase, dracu, în pace.

IML – Hai, dă-le 100.000 dacă poţi.

SM – Şi nu ne mai iau 500 !

IML – Da, dă-le o sută de mii dacă poţi, te las să rişti. Da.

………………………………………………………………………………

IML – (…) Vezi, de acuma, toate bonurile astea de port şi de pod, ce plăteşti, cash, dar de port, intrările astea…

SM – Da.

IML – Trebuie la garaj, în mapă acolo, până la data…

………………………………………………………………………………

IML – Până pe data de, ascultă-mă, în luna în curs până, deci, pe luna asta trebuie să le predai până pe data de 5 ale lunii următoare, că până pe 10 ele trebuie facturate !

SM – Da, da, da.

IML – Deci, nu se poate lua TVA-ul pe ele şi băgate în contabilitate până nu se centralizează toate, se fac factură mare pe ele.

………………………………………………………………………………

IML – Ca să poată ăştia să le ia, să facă factură mare pe ele.

………………………………………………………………………………

IML – Ca să poată ăştia să le ia, să facă factură. Că fac urât tare când se pierd bonurile astea. Că se pierd bani. Adică, noi plătim bani cu TVA pe motorină, pe toate şi de ce să nu le luăm înapoi ?

SM – Sunt nişte bani, aşa este !

IML – Nu ? Se pierd bani. Înţelegi ?

………………………………………………………………………………

IML – Şi trebuie, nu vezi, după fiecare leuţ se aleargă în ziua de azi. (…)

………………………………………………………………………………

IML – Nu, s-a terminat, că e şurubul foarte, foarte strâns ! – filele 101 – 103, vol. 2

………………………………………………………………………………

-convorbirea din data de 18.09.2014, ora 15:27:42, în care inculpatul IML verifică locaţia şi încărcătura camionului condus de şoferul DI (fila 126, vol. 2);

-convorbirea din datele de 18.09.2014, ora 16:16:27 şi 18:15:32, în care inculpatul IML îi dă indicaţii şoferului SM cu privire la descărcarea cardului talograf (filele 143, 159, vol. 2);

-convorbirea din data de 20.09.2014, ora 20:51:54, în care inculpatul IML discută cu şoferul DI despre nemulţumirile acestuia legate de programul de efectuare a curselor repartizat de dispecerul SC LI SRL, firma care deţinea casa de expediţii cu care colabora SC RA SRL (filele 199-203, vol.2);

-convorbirea din data de 22.09.2014, ora 20:36:07, în care inculpatul IML se interesează asupra, poziţiei, rutei şi mărfii transportate de camionul condus de şoferul SM (fila 260, vol. 2). Acelaşi şofer îi raportează inculpatului IML problemele pe care le întâmpină la cântărirea mărfii transportate în data de 23.09.2014, ora 09:46:31 (filele 27-28, vol. 4);

-convorbirea din data de 23.09.2014, ora 13:54:16, când inculpatul IML este informat de şoferul SM cu privire la faptul că nu mai are bani pe card pentru alimentarea cu combustibil, inculpatul fiind cel care se implică în deblocarea acestei situaţii apelând la reprezentanţii SC LI SRL, firmă care asigura alimentarea cu combustibil şi a camioanelor SC RA SRL:

SM – Şefu’, sunt pe centura Bucureştiului, am verificat adineauri cardul, are 23 de milioane pe el, am alimentat şi, acuma, când am venit să plătesc, mi-au scos toţi banii de pe card. Mai am 700 de mii. Şi am rămas amanet, aici, pe centură.

……………………………………………………………………………….

SM – Am alimentat de 21 de milioane, am pus vreo 300 şi ceva de litri şi, acuma m-am (…) a băgat doamna de aici, a băgat cardul în POS şi nu mai aveam decât 700 de mii. 7 milioane.

……………………………………………………………………………….

IML – Stai… hai să sun la birouri. (fila 43, vol. 4)

În continuare, inculpatul IML se implică, personal, în deblocarea situaţiei prezentate anterior, luând legătura telefonică cu martorul IC (fila 48, vol. 4) şi cu numitul GD subordonat al martorului sus-numitului (filele 52 şi 57, vol. 4).

-convorbirea din data de 26.09.2014, ora 14:40:55, inculpatul IML dându-i dispoziţie verbală şoferului DI să nu mai conducă autocamionul aparţinând SC RA SRL întrucât îi expirase dovada de înlocuire a permisului de conduce:

DI – După data de 25, eu circul fără permis.

………………………………………………………………………………

DI – Da, ieri am avut ultima zi (…)

………………………………………………………………………………

IML – Hm… te belesc ăştia dacă te prind (…)

………………………………………………………………………………

IML – (…) Dacă te opreşte unu’, te beleşte, îţi suspendă permisul pe un an de zile.

………………………………………………………………………………

IML – Bine, hai, opreşte puţin pe dreapta să mă consult aicea, găseşte un loc de parcare. Da ? Deci, nu mai merge. (filele 140-141, vol. 4).

Ulterior acestei convorbiri, în colaborare cu martorul IC, inculpatul IML organizează detaşarea şoferului C A de la SC LI SRL la SC RA SRL pentru înlocuirea şoferului DI (filele 147, 150, 154, 157-159, 161, 163-165, 167-169, 172, 175-177, 180-181, vol. 4).

3.Cu privire la banii avansaţi către cei doi şoferi ai SC RA SRL de inculpatul IML, în calitatea sa de administrator de fapt al firmei, bani cash destinaţi cheltuielilor de achiziţionare a biletelor de trecere a podurilor de peste Dunăre sau a celor de acces în Portul Constanţa, precum şi pentru alte cheltuieli neprevăzute din timpul efectuării avizelor comerciale, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 14:51:48, în care inculpatul IML punctează cu şoferul SM banii pe care i-a avansat acestuia:

IML – Păi da, ultima e 09.08., 200 lei, de la mine. Următorul…

………………………………………………………………………………

IML – Deci, pe 18.08., cât ai primit ?

SM – (…) Pe 18.08.2014, trei sute de lei.

IML – 300 de lei. Mai departe,

………………………………………………………………………………

IML – Următorii bani primiţi.

SM – Următorii bani primiţi pe 29.08., o sută de lei.

………………………………………………………………………………

SM – Şi pe 31.08.2014, patru sute de lei.

………………………………………………………………………………

SM – (…) Pe 18.08., am 56 de lei intrare în port.

IML – Da.

SM – Pe urmă, pe 10.08., am 56 lei, iar intrare în port.

IML – Da.

SM – Pe 21.08., am dat 10 lei la siloz (…)

IML – Da.

SM – Pe 22.08., am dat 41 de lei pe o hartă.

IML – Da.

………………………………………………………………………………

SM – Şi acuma urmează pe 29, când am luat de la dumneavoastră, de la domnul D, 100 de lei (…)

IML – Da.

………………………………………………………………………………

SM – Deci pe 29 şi pe 31 am, între 29 şi 31, am mai luat încă 500 de lei, am luat o sută şi o dată, patru sute.

IML – Da. (filele 115-117, vol. 1)

În aceeaşi zi, la ora 15:00:46, inculpatul IML revine cu un telefon la şoferul SM comunicându-i balanţa bani primiţi – cheltuiţi în ceea ce priveşte banii de transport:

IML – Deci, ai 1.042 lei cheltuiţi şi 1.100 primiţi. (…)

………………………………………………………………………………

IML – Am înţeles, deci sunt justificaţi ăia, da ? Trebuie să îi găsesc în bonuri.

………………………………………………………………………………

IML – Da, mă, da ! Deci, eşti la zi. Eşti cu diferenţe de 50 de lei, acuma, de… cincizeci şi… în plus. (filele 124-125, vol. 1)

Tribunalul reţine că aceste convorbiri nu confirmă faptul că inculpatul personal a efectuat operaţiunile financiare cu banii societăţii, ci doar că verifică modul de cheltuire a banilor primiţi de şofer. Chiar dacă banii au fost daţi şoferilor de către inculpat, operaţiunea de retragere a banilor din cont a fost efectuată de IC, iar inculpatul a fost intermediar între aceasta şi şoferi.

Tot în data de 12.09.2014, la ora 17:23:18, inculpatul IML comunică unei persoane neidentificate din cadrul SC LI SRL date despre decontul de cheltuieli al şoferului DI:

IML – Ă… la mine se află decontul de cheltuieli al lui D, pe luna trecută şi în curs, e 190 nejustificate, ca să ştiţi la salariu.

X – Ştiu, deja, domnule.

IML – A, ştiţi deja ? Da, bun, în regulă ! (…) – fila 130, vol. 1

Referiri la banii „de cursă” avansaţi către şoferi se regăsesc în convorbirea cu şoferul DI din data de 12.09.2014, ora 18:19:56: „Bani şi cu bani de cursă de astea, îţi iei de la garaj, de acolo, da ?” – fila 146, vol. 1.

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 12:59:15, în care şoferul SM îi solicită avansarea banilor de cursă:

SM – Şefu’ să trăiţi ! Intru şi eu în garaj ca să îmi pun alţi blugi, vreau să îmi lăsaţi nişte bani.

………………………………………………………………………………

IML – Da, câţi bani vrei ?

SM – Lăsaţi-mi patru sute !

IML – Patru sute. Bine. (fila 57, vol. 2); predarea banilor de către inculpat este confirmată în convorbirea din aceeaşi zi, ora 13:21:38 (fila 63, vol. 2);

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 14:29:30, confirmă, de asemenea, înmânarea banilor de cursă de către inculpat: „Eu sunt în port să îi duc bani la şoferi (…)” – fila 67, vol. 2;

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 15:21:50, în care inculpatul IML îi comunică soţiei sale sumele avansate şoferilor SC RA SRL:

IML – Să mai treci 300 de lei, azi, la şofer şi 200 pe 12, da ? (…)

………………………………………………………………………………...

IML – (…) Şi acum 300 pe 16 (…)

IGC – La ce şofer ?

IML – La S ! Numai pe ăsta, că la D îi dă ăsta banii – fila 81, vol. 2;

-convorbirea din data de 16.09.2014, ora 21:55:42, confirmă remiterea de către inculpatul IML a sumei de 300 lei către şoferul SM: „Vezi că ţi-am lăsat 3 milioane că eram şi eu în maşină la tine.” (fila 100, vol. 2);

-în data de 18.09.2014, ora 16:16:27, şoferul SM îi solicită inculpatului remiterea unor bilete de traversare a podului:

SM – Şi aveţi din întâmplare, la îndemână şi nişte bilete de pod, că mai am decât 2, în afară de ăsta care-l dau, mai am 2 şi să am la mine să nu…

IML – Nu, nu, n-am. N-am, o să vedem, o să comand. – fila 143, vol. 2;

-în data de 20.09.2014, ora 09:38:41, inculpatul IML se oferă să îi trimită bani de cursă şoferului DI, aflat pe traseu, în tară:

IML – Ai nevoie de bani, de ceva, să-ţi pun pe vreun card, ceva, pe acolo?

………………………………………………………………………………

IML – (…)… dacă ai nevoie de bani şi aşa, caută şi tu un OMV, pe acolo, să-ţi pun vreo sută de lei la tine – fila 181, vol. 2;

-în data de 22.09.2014, ora 12:38:15, şoferul SM îi solicită inculpatului IML bani de cursă:

SM – (…) Şefu’, dacă îmi dă cursă, o să am nevoie şi eu de nişte bani că nu mai am nici bilete de pod ca să plătesc, decât 96 de lei, 960 de mii.

………………………………………………………………………………

IML – Bun, în regulă. Tu unde eşti ?

………………………………………………………………………………

IML – Dacă îţi dă cursă, mă suni şi ne vedem undeva, pe autostradă – fila 240, vol. 2;

-convorbirea din data de 23.09.2014, ora 07:43:58, în care inculpatul IML îi comunică şoferului SM că îi va transmite prin sistemul de transfer bani al Benzinăriilor OMV, bani de cursă:

IML – (…) Când eşti pe lângă un OMV, din ăsta, care să pot pune bani, mă suni să îţi pun bani la OMV.

………………………………………………………………………………

IML – Dar, tu când eşti lângă un OMV, vezi că OMV-urile au serviciul din ăsta de transmis bani, mă suni.

SM – Am înţeles.

IML – Şi mă duc la OMV, aicea, şi îţi pun bani şi ţi-i dă în partea aialaltă.

………………………………………………………………………………

IML – Bine şi când ajungi, te uiţi, dai şi tu prin staţie, un OMV, ceva, ca să îţi pun bani, vreo 4 milioane. – filele 20-21, vol. 4

În aceeaşi convorbire, şoferul SM îi comunică inculpatului IML că  nu mai are bani nici pentru motorină, inculpatul spunându-i că va lua legătura cu reprezentantul SC LI SRL, martorul IC, pentru a-i alimenta cardul pentru combustibil (fila 20, vol. 4).

-convorbirea din data de 27.09.2014, ora 16:15:16, în care şoferul SM solicită bonuri pentru trecerea podului de la inculpatul  IML:

SM – Şefu’, vreau să vă-ntreb, mi-aţi făcut şi mie rost de bonuri din alea de pod ? Ăăă, de… pod, de trecere, de taxare ?

………………………………………………………………………………

SM – Că… sunt costisitoare tare vreau şi eu să-mi lăsaţi pentru mâine vreo 4…

IML – 400 de lei… da, îţi las. – filele 196-197, vol. 4

4.Cu privire la negocierea şi încheierea de asigurări, achitarea taxelor de drum, a efectuării inspecţiei tehnice periodice de către inculpatul IML, relevante sunt elementele convorbirilor telefonice:

-convorbirea din data de 20.09.2014, ora 09:38:41, în care inculpatul IML i-a confirmat şoferului DI că i-a achiziţionat rovignete pentru autocamion:

DI – (…) … mai am rovignetă decât astăzi, pân’ la 12 noaptea şi eu sunt la Botoşani.

IML – Ţi-am luat eu rovignetă, e la mine! Deci eşti în sistem. – fila 180, vol. 2;

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 13:10:22, în care inculpatul IML poartă discuţii cu un agent de asigurări neidentificat cu privire la încheierea unei asigurări pentru un teren din zona Comunei Ion Corvin unde SC RA SRL are contract de arendă a 55 hectare de teren agricol:

X – Am primit răspunsurile şi de la ceilalţi rămaşi şi niciunul nu are riscul de furt, să ştii ! Am vorbit cu GROUPAMA, OMNIASIG, ALIANTZ, fata care din Grupul GENERALI şi ROM, ăştia sunt cei mai mari cu care am colaborat noi până acum, adică Top 5 în piaţă. Şi niciunul nu are riscul de furt şi nici nu au auzit măcar de vreuna, că am, întrebat-o. OK, dar ştiţi vreuna care asigură furtul ? Şi au zis, mă, la asta… pentru calamităţi naturale, pentru chestii ce ţin de natură conform condiţiilor. Ei nu cred că există ceva cu riscul de furt.

IML – A… deci înseamnă că n-are nici un sens să fac…

………………………………………………………………………………

IML – (…) dar de daune produse de animale… au ? De exemplu, îţi intră o turmă de vaci, de oi şi ţi le mănâncă.

X – (…) asta cu animalele pot să văd că ăsta ar fi posibil. Totuşi, ei au mai zis că, pentru situaţii de acestea, tot ar mai trebui să fie, ceva, pază umană acolo sau cumva monitorizat. Pentru că… acesta ar fi un risc destul de mare în multe zone. Au zis, da, sunt  ţigani în zona Ion Corvin, ştiu adică.

………………………………………………………………………………

IML – Nu, dar pentru furt nu asigură, singur.

X – Pentru furt, nu, sigur nu, sigur. (filele 107-108, vol. 1);

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 18:35:14, în care inculpatul IML îl anunţă pe şoferul SM că i-a expirat inspecţia tehnică periodică (ITP) la camion:

IML – Când ai timp, sună-mă şi pe mine, uită-te pe talonul de la remorcă şi vezi când îi expiră că am impresia că îi expiră ITP-ul la remorca aia.

………………………………………………………………………………

SM – (…) Remorca, avem 10.10.2014.

IML – Deci, 10.10. Bine, ca să îmi notez şi eu ca să sune alarma. Mă suni şi pe mine cu 2 zile înainte, tu, da ? Ce să găsim să te, să te băgăm la I.T.P. cu ea. Da ?

SM – Am înţeles, şefu’. Da. (filele 157-157, vol. 1)

5.Cu privire la desfăşurarea, în fapt, de către inculpatul IML a unor acte de arendă a terenurilor, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-din data de 15.09.2014, ora 14:41:19, în care inculpatul IML îşi întreabă soţia dacă a plătit materialul pentru însămânţare:

IML – N-ai mai ieşit şi tu să vezi dacă ţi-a intrat banii, să-i plătim sămânţa lu’ omu’ ăla ?

IGC – Au intrat.

IML – Au intrat banii şi… i-ai dat drumul pe sămânţă ?

IGC – Da.

IML – Bravo. Hai, gata, ţi i-am cheltuit şi pe ăştia. – fila 27, vol. 2;

În aceeaşi zi, ora 14:45:42, inculpatul IML confirmă efectuarea plăţii seminţei respective:

IML – (…) Vezi că a făcut G plata la sămânţa aia de orz.

………………………………………………………………………………..

IML – (…)… sună-l şi tu pe Mitică sau cum îl cheamă,

……………………………………………………………………………….

IML – Şi roagă-l să mi-o ţină la el până atuncea când trebuie să însămânţez, într-o săptămână, două, trei, că nu mai are rost să o duc încoace, să o… iau şi să o duc direct la câmp, când o fi. (fila 33, vol. 2);

Convorbirile relevă că operaţiunile financiare din contul bancar al societăţii sunt efectuate de IG, uneori chiar fără ştiinţa inculpatului.

-convorbirea din data de 22.09.2014, ora 11:02:55, în care rezultă că inculpatul IML va recolta: 

IML – Vreau şi eu, vreau şi eu un contract pe mail. Crezi că poţi să îmi trimiţi, de porumb, să îi am la mine ? (…)

………………………………………………………………………………

IML (…) Mie îmi trebuie mâine, mâine bag la… la recoltat… - fila 219, vol. 2;

-convorbirea din data de 22.09.2014, ora 12:45:20, în care inculpatul IML confirmă că va merge să recolteze porumb: „(…) mâine, când mă duc la recoltat, la porumb, la Călăraşi” – fila 244, vol. 2;

-convorbirea din data de 23.09.2014, ora 09:52:52, în care inculpatul IML discută cu soţia sa despre contractul de arendă:

IML – Ia uită-te tu în contractul ăla  cu… cu arenda.

IGC – Da.

IML – Ia vezi, scrie acolo, 1 octombrie, data, că trebuie să le dau banii sau luna octombrie ?

IGC – Spune că în luna octombrie îţi facturează ei.

IML – Da, îmi facturează, da ! Vezi acolo şi sună-mă şi pe mine şi spune-mi.

………………………………………………………………………………

IGC – Păi, stai că sunt chiar aici !

………………………………………………………………………………

IGC – Ă… deci, aici, la nivelul arendei şi termene de plată ! Plata se face în avans, în luna octombrie, pe un an de zile, într-o singură tranşă, la cursul BNR. Plata în bani se va face în baza facturii emise de arendator, la începutul lunii octombrie.

IML – Aşa !

IGC – Deci, atâta scrie. În contul bancar, direct la sediul, ă… aşa. – filele 33-34, vol. 4;

-convorbirea din data de 13.09.2014, ora 09:49:29, din care rezultă că inculpatul IML discută, cu o persoană căreia i se adresează cu apelativul tată, despre obţinerea de fonduri europene prin Programul „Micul fermier”:

IML – Fonduri europene, nu m-am încadrat eu, că eu nu le am pe societate decât pe ăstea 9 hectare de la Costineşti deocamdată şi arendă, mă înţelegi ?

……………………………………………………………………………….

IML – Cam aşa e, dar sunt alte programe de derulare, care, oricum nu m-am încadrat anul acesta, poate la anul cu ăstea 56 care le iau la Ion Corvin că depinde mult de suprafaţă. (n.n. – din Contractul nr. 07/03.09.2013, rezultă că SC RA SRL arendase suprafaţa de 55, 60 ha situată în extravilanul Comunei Ion Corvin, Jud. Constanţa – fila 136, vol. 3)

………………………………………………………………………………

IML – Deci, în funcţie de suprafaţă te… alege sau nu. Şi, deocamdată, eu nu am suprafaţă.

………………………………………………………………………………

IML – (…) Eu sunt înscris la o firmă din astea care mă anunţă şi îmi face  proiectul.

………………………………………………………………………………

IML – Am contract cu ei şi la asta care s-a dat drumul acuma, în primăvara asta cu… a fost pentru modernizarea exploataţiilor agricole, aşa s-a numit, cu care vroiam să îmi iau tractor cu 50 % eu, 50% ei ! Nu m-am încadrat că n-am avut pământ.

………………………………………………………………………………

IML – Şi abia de la anul, când voi duce adeverinţa de la A.P.I.A. cu… şi cu alea 56 de ha, pot să mă încadrez. – filele 175-177, vol. 1

Convorbirile telefonice din data de 29.09.2014 (filele 22-80, 128-150, vol. 7) privesc recoltarea porumbului de către inculpatul IML de pe terenuri aparţinând socrului său din zona Comunei Grădiştea, Jud. Călăraşi, transportul recoltei cu autocamionul aparţinând SC RA SRL condus de şoferul SM la o bază de recepţie şi facturarea acestei mărfi tot pentru SC RA SRL, toate operaţiunile sus-menţionate fiind supervizate de inculpatul IML.

Din convorbirea din data de 30.09.2014, ora 11:10:56, rezultă că inculpatul IML negociază cu o persoană neidentificată preţul transportului unei cantităţi de sămânţă din zona Călăraşi până în Comuna 23 August, Jud. Constanţa unde SC RA SRL are arendate 9 hectare pe care urma să le însămânţeze cu sprijinul martorului ZȘ (fila 212, vol. 5) şi a firmei acestuia SC ZI SRL (fila 217-224, vol. 5):

IML – Ă… M sunt, din partea A de la L, pentru sămânţa de la…

………………………………………………………………………………

IML – Să trăieşti ! C, eu, sămânţa o am, la… lângă Călăraşi, e o localitate imediat lângă, Tonea se numeşte.

………………………………………………………………………………

IML – (…) sunt doi paleţi de saci de sămânţă de orz, paletaţi şi înfoliaţi.

………………………………………………………………………………

IML – Cantitatea totală, o tonă opt sute. Deci, cam nouă sute de Kg are un palet. (…)

………………………………………………………………………………

IML – (…) Ă… nu mă interesează factură şi chitanţă.

………………………………………………………………………………

X – Păi, da, dar pe mine mă interesează că fac C.M.R. şi, în baza C.M.R.-ului, vă fac o factură şi chitanţă şi dumneavoastră…

IML – Pe, pe cât vrei tu ! (…) Oricum, marfa asta trebuie dusă la 23 August, este şosea, este o bază la şosea. Deci, la jumătate la 23 August, în comuna aia, acolo, scrie mare, are o reclamă, ZI are tractoare (…)

X – La Z, acolo ?

IML – La Z trebuie dus ! (…)

IML – Bun, zi-mi de preţ că A mi-a zis ceva dar trebuie, mi-a zis să discut şi cu tine, să confirmi.

X – Nu ştiu, eu fac gestul pentru dumneavoastră, pentru A, că sunteţi prieteni, să îmi scot motorina măcar, să îi dau ceva la şofer, cu 250-300 lei maxim.

IML – Bine, gata, în regulă. Haideţi la 300 de lei. (…). Şi în partea aialaltă o lăsăm fără ştampilă la descărcat că… ştampila e la mine. (filele 89-91, vol. 7).

În aceeaşi zi, la 11:19:37, ora 11.19:37, inculpatul IML îi expediază transportatorului sămânţei de orz cu care discutase anterior un SMS din care reiese că materialul săditor respectiv era destinată SC RA SRL (fila 96, vol. 7).

Tot în aceeaşi zi – 30.09.2014, ora 12:09:53, inculpatul IML discută cu un reprezentant al unei baze de recepţie a cerealelor livrarea efectivă a producţiei recoltate din Călăraşi:

X – Ai contractul semnat, nu am pus dată.

IML – Am eu ştampilă la mine, am toate datele. (…)

………………………………………………………………………………

IML – (…) Auzi ! Tu cari pe aviz, în limita a 50 de km. Nu mai luaţi tichet de cântar?

X – Nu, nu, nu ! Tu ştii că până la… până la primul cântar, practic, disponibil ă… cântărirea. (…)

IML – Şi pe aviz ? Pe aviz, treci cantitatea ?

X – Nu, marfă încărcată în câmp ! (filele 105-106, vol. 7)

Inculpatul IML îl întreabă pe şoferul SM de cantitatea recoltată şi livrată la baza de recepţie:

IML – Cât e ?

SM – 39.280 ! (fila 149, vol. 7)

De asemenea, stabileşte, împreună cu reprezentantul centrului de recepţie toate detaliile şi ale plăţii:

X – (…)… M, după ce dăm ăsta, în dreptul contractului, acolo unde scrie preţul,

IML – Da.

X – Că o să facă preţul, oricum a crescut euro (…)

IML – Da.

X – Aşa, dar nu mâine, mâine să zicem scriem, preţ siloz ADM.

IML – Preţ siloz ADM. OK ! (fila 154, vol. 7)

În convorbirea din data de 30.09.2014, ora 20:54:47, şoferul SM îi comunică inculpatului IML cantităţile recoltate şi transportate:

SM – (…) prima cursă a fost de 39.280.

IML – Da.

SM – Şi a II-a cursă de 24.080. (fila 165, vol. 7);

………………………………………………………………………………

-convorbirea din data de 01.10.2014, ora 15:59:04, purtată de inculpatul IML cu reprezentantul bazei de recepţie în care îi solicită acestuia plata cât mai rapidă a recoltei sale:

IML – Vroiam să ştiu cum a intrat marfa aia şi, rugăminte, cumva dacă intri în posesia la „marafeţi”(n.n. – în limbaj argotic marafeţi însemnând bani), să-i dirijezi şi către mine că sunt într-o foame, am de plătit o arendă mare, rău de tot. (fila 196, vol. 7);

-convorbirea din data de 02.10.2014, ora 12:21:15, în care inculpatul IML este informat asupra cantităţii recoltate – 33.380 kg (fila 229, vol. 7), informaţie pe care o transmite soţiei sale şi îi indică să emită factura şi preţul pe tonă aferent:

IML – Ia notează, 33. Poţi să notezi ?

………………………………………………………………………………

IML – 380,

IGC – Da.

IML – Astea sunt kilograme.

IGC – Da.

IML – 33.380.

………………………………………………………………………………

IML – Şi… facturează cu 120 de euro/tonă… Ai înţeles ? Deci, vezi cât vine pe kilogram.

………………………………………………………………………………

IML – Da ? La cursul BNR de azi, cu toate patru zecimale după… da ?

IGC – Da.

IML – Şi pui factura pe mail, acolo.

IGC – Îhî.

IML – Mă suni şi pe mine să îmi zici cât ţi-a ieşit factura finală. Da ? Pui factura pe mail şi o faci cu data de azi.

IGC – Da, da. (filele 234-235, vol. 7); se remarcă, din nou, totala subordonare a martorei Iordache faţă de deciziile inculpatului;

-convorbirea din data de 02.10.2014, ora 13:04:01, din care rezultă că inculpatul IML este cel care are decizia finală asupra facturii întocmite de soţia sa, administratorul statutar al SC RA SRL:

IGC – 17.668, este.

IML – (…) Stai puţin să văd dacă aşa mi-a ieşit şi mie. (…)

IML – Nu, mie mi-a ieşit 676 !

………………………………………………………………………………

IML – Hai, că îţi dau imediat, 17.660. Hai, că îţi dau imediat OK-ul, dacă e aşa. (fila 247, vol. 7)

Confirmarea (OK-ul) inculpatului IML vine după două miXXXe:

IML – Dă-i drumul aşa că e diferenţa de 16 lei.

………………………………………………………………………………

IML – Hai, facturează că n-avem bani. (…)

………………………………………………………………………………

IML – Îi pui pe mail, da ? (filele 252-253, vol.7); efectuarea plăţii de 17.668,03 lei în contul SC RA SRL de către SC GW SRL, despre care inculpatul discuta în convorbirea de mai sus, este dovedită cu extrasul de cont al SC RA SRL (fila 297, vol. 6).

………………………………………………………………………………

-în convorbirea din data de 02.10.2014, ora 16:10:25, inculpatul IML confirmă reprezentantului bazei de recepţie emiterea facturii:

IML – (…) s-a facturat acolo.

X – Da, mi-au transmis factura. (fila 266, vol. 7)

În aceeaşi zi, după numai trei miXXXe, acelaşi reprezentant îi confirmă inculpatului efectuarea plăţii:

X – Tu trebuie să încasezi în seara asta, dar nu cred, mâine.

IML – (...) Mâine ar fi în regulă (…)

X – (…) Mâine, până în 12 îi iei, că am făcut plata. (…) – fila 271, vol. 7;

-convorbirea din data de 03.10.2014, ora 09:06:13, relevă că inculpatul IML se ocupă efectiv de semănatul terenurilor arendate de SC RA SRL din zona Costineşti – 23 August, Jud. Constanţa şi Ion Corvin, Jud. Constanţa:

IML – (…)… eu, mâine, e posibil să intru la semănat la orzul de la Costineşti.

………………………………………………………………………………

IML – (…) mie, aicea, la Ion Corvin, mi-a pus acesta floarea, a doua recoltă, a pus a doua… plantaţie de floare. Şi n-am cum să mai pun floare. (…)

X – (…)… când vrei să pui ? La anul sau când ?

IML – Nu la anul, acum îl pun ! Până-n… luna asta ! O să-l pun.

X – Îl pui acolo cu grâu ?

IML – Da. (fila 280, vol. 7)

………………………………………………………………………………

În aceeaşi convorbire, inculpatul IML devoalează suprafaţa arendată, respectiv, de 56 hectare:

IML – 2.000 de împărţit la 300 kile… îmi rămân pentru 6 hectare. E foarte bine. Şi mai cumpăr şi sămânţă pentru 50 (fila 281, vol. 7);

-în convorbirea din data de 03.10.2014, ora 10:35:55, inculpatul IML îi comunică tatălui său, că a facturat recolta de orz obținută în data de 29.09.2014:

IML – (…)… am… facturat… orzul, acesta, şi, ce, porumbul, 176 de milioane.

X – Pe porumb ?

IML – (…)… până la sfârşitul lunii a zis că-mi face plata, orice nevoie de bănuţi ai, îmi ceri, că am bănuţi.

………………………………………………………………………………

IML – (…) acesta mi-a promis că, la sfârşitul lunii, îmi face plata.

………………………………………………………………………………

IML – (…)… eu i-am facturat, deja mi-a trimis calculaţia şi i-am facturat, 176 milioane sunt.

X – Da.

IML – De încasat. (…) – fila 284, vol. 7;

-în convorbirea din data de 04.10.2014, ora 12:50:27, inculpatul IML confirmă că a semănat un teren, altul decât cel de la Ion Corvin:

X – Ai terminat, da ?

IML – Da, am însămânţat… să văd cum… mai e Corvin acum, în scurt… e grâu.

X – Trebuie şi mult acolo !

IML – Îmi trebuie mult, tată da’ ce să fac ? Asta e. O-i lua cu plata la anu’, văd eu ce fac. (filele 296-297, vol. 7);

-din convorbirea din data de 08.10.2014, ora 20:07:05, rezultă că martorul IC poartă o convorbire cu un anume L care se interesează de situaţia inculpatului (M L) şi afirmă că discutase cu acesta pentru a-i aduce un tractor:

L – Măi… M ce face, e OK ?

………………………………………………………………………………

L – Auzi, pe el îl cheamă şi Laurenţiu ?

IC – Da…

L – Mi-a zis cineva: „ia verifică şi pe net, să vezi ceva”. Şi-am verificat şi, într-adevăr, era o chestie acolo, nu ştiam, l-am sunat şi nu mi-a răspuns.

………………………………………………………………………………

IC – Da. Ai citit bine, să ştii !

………………………………………………………………………………

L – A, am citit bine, da, da. Şi de asta zic, „băi”, zic, „să-l sun pe om”, ştiu că avea, măcar să se ocupe… c-avea probleme cu pămân… semănase cineva floare, înţelegi…

IC – Nu ştiu, am…

L – Şi zicea să vorbească cu acela, să-şi ia floarea că trebuie să are el, eu trebuia să-i ar… am zis, măcar, să-i duc  tractoarele acolo şi să-i ar. (filele 305 – 306, vol. 7).

6.Cu privire la plata salariilor către şoferii angajaţi ai SC RA SRL de inculpatul IML, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-convorbirea din data de 20.09.2014, ora 20:58:21, dintre inculpatul IML şi martora IRM referitoare la salariul şoferilor respectivi:

IML – Doamna M ! Au salarii bune? Au salarii la timp ?

IRM – Eeei, da’ normal !

IML – Să stea să muncească, că ştiţi ce se-ntâmplă, banii nu se mai găsesc…

………………………………………………………………………………

IML – Ei, da’ nu mă pun la mintea lui ! Ce, vă daţi seama, „băi, să zici merci căăă… că avem de unde să luăm salarii”! I-am zis, până una-alta. (…)

………………………………………………………………………………

IML – Păi nu ? Deci eu iau… eu câştig mai puţin decât câştigă el ! Şi… muncă multă nu face, lasă, c-am văzut eu ce face. – filele 209-210, vol. 2;

-în convorbirea din data de 12.09.2014, ora 10:44:22, inculpatul IML îi confirmă şoferului SM plata, în zilele următoare, a salariului:

IML – Nu, că m-a rugat D, până se dau salariile, să îi las şi lui ceva că duce copilul la şcoală. Deci, tu nu ai nevoie, îţi dau salariu, luni sau marţi, când se dă!

………………………………………………………………………………

IML – Chiar vroiam să te sun şi pe tine, să te întreb dacă ai nevoie, de bănuţi. – fila 56, vol. 1;

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 18:17:29, în care inculpatul IML îi comunică şoferului SM cuantumul salariului său:

IML – Văd că mi-a dat şi salariu pentru tine şi văd că ţi-a ieşit 20 de milioane 360 !

SM – Am înţeles, şefu’.

IML – (…) Ţi-i, ţi-i las la plic, la poartă.

SM – Da.

IML – Da ? Şi cu bileţelul cu explicaţii cu tot ce trebuie, da ?

Rezuktă din context că altcineva i-a dat salariul lui S prin intermediul inculpatului, acesta fiind doar cel care a transportat banii în locul din care şoferul putea să-i ia (la poartă).

………………………………………………………………………………

IML – Ca să ştii cum e, cum te-ai decontat acolo, da ? – fila 135, vol. 1, remiterea fiind confirmată de convorbirea din aceeaşi zi, ora 18:18:35 (fila 140, vol. 1);

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 18:19:56, în care inculpatul IML îi comunică şoferului DI că i-a lăsat salariul la poarta garajului SC LI SRL:

IML – Am văzut că s-au făcut şi salariile probabil, s-au lăsat la poarta, din câte ştiu.

………………………………………………………………………………

IML – Din câte am văzut, că am văzut că le făceam acolo, le puneam în plicuri. – fila 146, vol. 1

7.Cu privire la angajarea, concedierea şi detaşarea de salariaţi ai SC RA SRL de către inculpatul IML, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 18:18:35,  din care reiese că inculpatul IML îi comunică şoferului SM, angajat de probă din luna iulie 2014, că i s-a prelungit contractul de muncă:

IML – (…) în mapa ta de la maşină, ăla de maşină, da, o să, o să ai şi actul adiţional de prelungire, semnezi, un exemplar îl iei tu şi un exemplar îl  laşi la mapă ca să se întoarcă la societate (fila 140, vol. 1); în acest sens, din declaraţia martorei IGC rezultă că şoferul SM a fost angajat la SC RA SRL în data de 07.08.2014 (fila 167, vol. 5);

-convorbirea din data de 13.09.2014, ora 09:33.23, în cuprinsul căreia şoferul DI, îi solicită inculpatul IML să îi dea un preaviz de concediere:

DI – (…) Şi… nu ştiu, cred că cel mai bine ar fi, şefu’, de astăzi, să mă băgaţi într-un preaviz.

IML – De astăzi, te bag într-un preaviz. Bine ! Ce să zic ?

DI – (…) Eu aşa zic, eu că, nu mai pot, nu mai pot să mai rezist, şefu’ ! (…)

………………………………………………………………………………...

IML – Nu, nu, nu m-ai deranjat deloc. E normal să-mi zici problemele astea. Nu-i normal să mi le zici ? – filele 162-164, vol. 1;

-în convorbirea din data de 15.09.2014, ora 10:44:14, şoferul DI îi comunică inculpatului IML că renunţă la solicitarea sa de a fi concediat de la SC RA SRL:

DI – Preavizul ăla care m-am enervat eu sâmbătă. Să nu-l mai luaţi în  considerare. Îmi văd de treabă în continuare la firmă şi nu pot să fac, să vă las aşa.

………………………………………………………………………………...

IML – Bine, D. În regulă.

DI – Bine, şefu’. (file 243, vol. 1);

Din convorbirile purtate de inculpatul IML în data de 26.09.2014 între orele 14:40:55 şi 16:32:43, (filele 139-181, vol. 1), rezultă că inculpatul se implică activ în detaşarea şoferului C A de la SC LI SRL la SC RA SRL, el fiind cel care hotărăşte această detaşare, din partea SC RA SRL, afirmând că este patronul firmei respective:

IML – Salut A, M sunt, prietenul lui C, patronul de la XXX. Am trimis pe cineva la tine, acum, cu… legitimaţia şi cu decizie de detaşare… la firma asta, la R (…) – fila 175, vol. 4.

În convorbirile din datele de 30.09.2014, ora 13:51:28 (fila 115, vol. 7), 01.10.2014, ora 13:32:52 (fila 192, vol. 7), 02.10.2014, ora 12:20:20 (fila 225, vol. 7) şi 02.10.2014, ora 13:48:50 (fila 262, vol. 7), inculpatul IML este apelat de diverse persoane care îi solicită angajarea ca şofer, aspect ce se coroborează cu anunţul de pe site-ul www.tocmai.ro care conţine numărul de telefon utilizat de inculpatul IML şi denumirea firmei angajatoare – SC RA SRL (fila 263-264, vol.1).

8.Cu privire la eliberarea de către inculpatul IML de documente pentru angajaţi, relevante sunt următoarele convorbiri telefonice:

-convorbirea din data de 12.09.2014, ora 10:46:54, în care şoferul DI îi solicită inculpatului IML adeverinţe de salariu:

DI – Şefu’, ce vroiam eu să vă mai rog pe dumneavoastră. Mai îmi trebuie şi mie nişte adeverinţe de salariu pentru…

IML – (…) Hai că ţi-o las la garaj. O fac şi ţi-o las.

DI – Mai îmi trebuie una pentru la şcoală, pe lunile…

IML – Deci, una pentru medicul de familie…

………………………………………………………………………………

IML – Şi una pentru copil la şcoală.

………………………………………………………………………………

IML – Am înţeles, bine, şi una pentru copil, la şcoală, cu salariul pe ultimele 3 luni (filele 64-65, vol. 1). Imediat, inculpatul îi transmite dorinţa lui DI, soţiei sale, administrator statutar al SC RA SRL, care, în această calitate, nici nu cunoaşte numărul de telefon al angajatului firmei sale, deşi nu are decât doi angajaţi:

IML – Sună-l, dacă poţi, pe D, că nu ştiu ce vrea, nişte adeverinţe pentru la şcoală, lu’ fi-su pe trei luni (…). Deci, 2 adeverinţe vrea.

DI – Dă-mi numărul lu’ D, că nu îl am. (fila 74, vol. 1). Acest aspect relevă, încă o dată, caracterul formal al exercitării funcţiei sale de administrator al SC RA SRL.

În aceeaşi zi, la ora ăsta 18:19:56, inculpatul IML îl anunţă pe şoferul DI că i-a întocmit adeverinţele solicitate:

IML – (…)… vezi că îţi las la mapă aia a ta, adeverinţele.

………………………………………………………………………………

IML – Două adeverinţe o să îţi las şi ordinul de plată că s-a plătit contribuţiile salariale ca să vadă medicul de familie sau cui îi trebuie acolo.

DI – Da.

IML – Şi o să îţi las să îmi semnezi o decizie, când ne-am dus noi maşina la… la ITP, după accident. (fila 145, vol. 1)

Din declaraţia inculpatului IML formulată la data de 07.10.2014, formulată, la acel moment, în calitate de suspect (fila 8, vol. 5), a rezultat că acesta susţine că 95% din activitatea SC RA SRL este exercitată de soţia sa, martora IGC, iar numai 5% din activitatea firmei reprezintă contribuţia sa pe care o pune pe seama relaţionării dintre soţi (fila 11, vol. 5).

Inculpatul IML recunoaşte că se implică în rezolvarea problemelor de natură tehnică ale firmei, sfătuind-o pe soţia sa sau direct pe conducătorii auto cum să rezolve problemele respective (fila 11, vol. 5).

Cu toate acestea, prin declaraţia formulată, inculpatul dovedeşte că ştie, în mod direct şi în detaliu, cum funcţionează SC RA SRL, câţi angajaţi are, ce autovehicule deţine, cunoaşte relaţia comercială privilegiată dintre această firmă şi SC LI SRL administrată de martorul IC, prietenul său apropiat (filele 11-12, vol. 5).

Inculpatul IML recunoaşte utilizarea de către el a telefonului cu nr. XXX care a fost interceptat în cauză, însă afirmă că acesta îi aparţine soţiei sale şi că, la momentul audierii sale din data de 07.10.2014 între orele 13:15 – 15:45, telefonul respectiv se afla la soţia sa care era plecată la Călăraşi, lucru total neadevărat întrucât telefonul respectiv se afla, în aceeaşi zi, la orele 09:14:44, 11:26:42 şi 13:16:32 (filele 352, 378 şi 403, vol. 7) în raza unei celule de telefonie mobilă situată în apropierea reşedinţei inculpatului  IML (XXX), respectiv, pe XXX. În acest sens, din convorbirea purtată de soţia sa, martora IGC, cu martorul IC, în data de 07.10.2014, ora 09:44:49, rezultă indubitabil că aceasta se afla în Călăraşi şi utiliza postul telefonic cu nr. 0736.000.525 (fila 350, vol. 7). Mai mult, referindu-se la telefonul utilizat de inculpat, cu nr. XXX, martora afirmă: Eu sunt la Călăraşi, nici nu ştiu ce să fac! M zice, nu, n-a putut să-mi spună prea multe, ă… nici nu ştiu dacă pot să-l sun sau nu, pe telefonul ăla de muncă că, pe celălalt nu răspunde, ă… nici nu ştiu ce să fac. (fila 357, vol. 7)

Inculpatul IML mai arată că are în memoria telefonul său mobil, numere de telefon ale persoanelor cu funcţii de conducere în SC LI SRL – martorii IC şi  IRM, precum şi ale celor doi şoferi ai SC RA SRL – martorii DI şi SM (fila 13, vol. 5). De asemenea, inculpatul IML îi mai cunoaşte şi pe alţi angajaţi ai SC LI SRL, numiţii GD şi B A, persoane despre inculpatul ştie că se ocupă cu reparaţiile, respectiv, cu dispeceratul (fila 13, vol. 5).

Inculpatul afirmă că ştie că SC RA SRL are încheiate două contracte de arendă, unul pentru un teren de 9 ha pe raza Comunei 23 August, Jud. Constanţa iar cel de-al doilea pe raza Comunei Ion Corvin, Jud. Constanţa, în suprafaţă de aproximativ 50 – 60 ha (fila 14, vol. 5). În pofida interceptărilor telefonice pe care le-am examinat anterior cu privire la activitatea de arendă desfăşurată de el, personal, inculpatul IML afirmă că şi de această activitate se ocupă tot soţia sa, însă arată că avea cunoştinţă de contractul de prestări servicii încheiat de SC RA SRL cu SC Z SRL şi că a vorbit la telefon de câteva ori cu patronul acestei firme, martorul ZȘ (fila 212, vol. 5) şi chiar s-a întâlnit cu acesta (fila 14, vol. 5).

Totodată, inculpatul IML admite că a fost sunat de şoferul DI în data de 15.09.2014, ora 08:27:38, cu ocazia controlului I.S.C.T.R., că s-a deplasat personal la faţa locului şi că a luat legătura cu inspectorii I.S.C.T.R. care efectuau controlul respectiv (filele 14-15, vol. 5).

Inculpatul IML admite că se deplasa deseori la sediul social SC LI SRL din XXX, dar şi la birourile firmei sus-menţionate, din XXX, unde SC LI SRL şi-ar fi mutat, informal, sediul (fila15, vol. 5), însă atribuie această stare de fapt relaţiei de prietenie cu martorul IC.

Inculpatul admite că ţinea legătura cu martorii IC şi  IRM, cu soţia sa, cu şoferii DI şi SM, precum şi cu socrul său – numitul NN – de la telefonul cu  numărul  XXX, interceptat autorizat în cauză (fila 13, vol. 5).

Din declaraţia martorului SM, şofer al SC RA SRL (fila 122, vol. 5), rezultă că a fost angajat la firma sus-menţionată, în luna august 2014, în urma accesării unui număr de telefon ataşat unui anunţ de pe site-ul www.tocmai.ro, la numărul de telefon respectiv răspunzându-i un bărbat care i-a spus că angajează şofer pentru maşină de mare tonaj destinată transportului de cereale (fila 122, vol. 5) iar, a doua zi, s-a întâlnit cu bărbatul respectiv care i s-a recomandat a fi IML şi cu o femeie, martora IGC. Conform declaraţiei martorului, decizia de angajare a fost luată, în comun, de inculpatul IML şi de martora IGC (fila 122, vol. 5) iar inculpatul IML i-a înmânat şoferului SM o cartelă telefonică cu numărul XXX şi i-a spus să apeleze, de la acest număr, dispeceratul SC LI SRL de unde va primi indicaţii privind cursele de la martora IRM.

Martorul SM arată că, pentru problemele pe care le întâmpină în timpul curselor, a încercat, iniţial, să o contacteze telefonic pe martora IGC, administratorul statuar al SC RA SRL,  însă aceasta nu i-a răspuns şi, în consecinţă, l-a contactat, de atunci, doar pe inculpatul IML (filele 122-123, vol. 5) pe care îl suna când rămânea în pană şi căruia i se adresa cu apelativul „şefu’”, lucru care se confirmă şi din examinarea convorbirilor telefonice interceptate în cauză.

De asemenea, martorul SM nu a putut preciza numărul de telefon al administratorului statutar al SC RA SRL, afirmând că l-a şters din memoria telefonului mobil când a aflat că aceasta are copil mic şi că nu poate comunica cu ea (fila 123, vol. 5). Martorul mai arată că, în prezent, în ceea ce priveşte activitatea sa de la SC RA SRL, ţine legătura cu inculpatul IML sau cu reprezentanţii SC LI SRL, martorii IC şi  IRM (fila 123, vol. 5).

Martorul SM confirma faptul că primea bani pentru cursă de la inculpatul IML, că inculpatul îl putea urmări printr-un sistem de localizare prin GPS şi că îl informa operativ pe inculpatul IML când era oprit în trafic de organul de control (filele 123-124, vol. 5). Martorul a arătat că inculpatului IML nu i-a spus niciodată că nu se putea implica în activitatea SC RA SRL şi că îi răspundea, de fiecare dată, la întrebările şi solicitările legate de activitatea sa la firma sus-menţionată, în timp ce, o singură dată, martora IGC i-a adus o sumă de bani pentru achitarea biletului de trecere a podului (filele 124-125, vol. 5).

Martorii DM (fila 126, vol. 5) şi MD (fila 132, vol. 5), inspectorii I.S.C.T.R. care au verificat autotrenul condus de martorul DI în data de 15.09.2014, confirmă deplasarea la faţa locului a inculpatului IML care a şi precizat că autovehiculul controlat îi aparţine (filele 129-130, vol. 5), şi a solicitat ca procesul-verbal de sancţionare contravenţională să îi fie înmânat personal şi nu transmis la sediul social al SC RA SRL, lucru care s-a şi întâmplat, acesta semnând şi ştampilând procesul-verbal respectiv (fila 130, vol. 5).

Martorul MD precizează că, la faţa locului, s-a prezentat un poliţist de la Poliţia Transporturi despre care un alt poliţist de la Poliţia Transporturi aflat  în echipa mixtă de control cu inspectorii I.S.C.T.R. i-a precizat că ar fi şeful şoferului oprit în trafic – DI – patronul acestuia (fila 136, vol.5), martorul MD recunoscându-l pe poliţistul care s-a prezentat la faţa locului ca fiind inculpatul IML. Martorul mai arată că nu a aflat, cu prilejul controlului din data de 15.09.2014 sau al înmânării procesului-verbal de sancţiune contravenţională, că SC RA SRL ar fi fost reprezentată de o femeie, aflând acest lucru, abia ulterior, de la martorul DM, împrejurare în care martorul MD a ajuns la concluzia că firma sus-menţionată era o afacere de familie (fila137, vol.5).

Din declaraţia martorului DI – şofer al SC RA SRL, rezultă că înainte de a fi angajat la firma sus-menţionată a fost şofer la SC LI SRL (fila 158, vol. 5), că a fost angajat la SC RA SRL de martora IGC, de faţă fiind şi inculpatul IML. Cu privire la numărul de telefon utilizat de inculpatul IML, martorul DI a arătat că acesta era XXX iar în memoria telefonului său mobil acestui număr îi corespunde apelativul „M şeful” (fila 158, vol. 5). De asemenea, martorul a arătat că i se adresa inculpatului IML cu apelativul „şeful” (fia 158, vol. 5).

Cu privire la numărul de telefon al martorei IGC, martorul DI a precizat că acesta este XXX, număr care rezultă, în mod constant, din convorbirile acesteia transcrise în dosarul cauzei, infirmând, astfel, susţinerile inculpatului IML dar şi ale martorei sus-menţionate conform cărora numărul XXX ar fi aparţinut, vreodată, administratorului statuar al SC R A  SRL (fila 158, vol. 5).

Martorul DI confirmă împrejurarea că îl apelează telefonic pe inculpatul IML în legătură cu activitatea sa la SC RA SRL (filele 158-159, vol. 5).

De asemenea, martorul DI, admite că i-a cerut inculpatului IML să îl concedieze, că l-a sunat pe inculpat când a fost controlat de inspectorii I.S.C.T.R., că inculpatul sus-menţionat are acces la sistemul de urmărire prin GPS a camioanelor, că inculpatul i-a achitat rovigneta, precum şi că inculpatul s-a deplasat la faţa locului controlului I.S.C.T.R. din data de 15.09.2014 (fila 160, vol. 5).

Din declaraţia martorului SC, fost angajat în postul de paznic al SC LI SRL (fila 1899, vol. 5), rezultă că acesta a aflat că inculpatul IML este poliţist la Poliţia Transporturi, că este bun prieten cu patronul SC LI SRL, martorul IC, că îl ajută pe acesta din urmă în afacerea sa şi că, deţine două autocamioane cu 2 remorci (fila 192, vol. 5).

Martorul SC mai arată că a aflat de la martorul SM că inculpatul IML i-ar fi spus că îl va angaja pe firma R A, că administratorul acesteia ar fi soţia inculpatului IML însă, precizează că nu a văzut-o niciodată pe aceasta la garajul SC LI SRL, în schimb, l-a văzut, zilnic, pe inculpatul IML ţinând legătura cu şoferii săi, pe care îi coordona, martorul concluzionând că inculpatul IML era şeful lor iar soţia sa figura doar în actele firmei întrucât inculpatul era poliţist şi nu dorea să se afle de implicarea sa în firmă (fila 192, vol. 5). Martorul SC confirmă că şoferii DI şi SM i se adresau inculpatului IML cu apelativul „şeful” şi că nu i-a auzit niciodată pe aceştia referindu-se la vreo şefă a lor, ca persoană cu funcţie de conducere de sex feminin (fila 194, vol. 5), în opinia sa, inculpatul IML comportându-se ca şef al celor doi şoferi, el fiind şi cel care l-a angajat pe martorul SM.

Martorul mai arată că numărul de telefon al inculpatului IML, pe care îl aflase de la martorul SM, este XXX şi că nu a deţinut niciodată vreun număr de telefon al martorei IGC (fila 195, vol. 5). Susţinerile martorului SC sunt confirmate, în parte, şi de cele ale martorului PI (fila 196, vol. 5), fost agent de pază la garajul aparţinând SC LI SRL.

Din declaraţia martorului IC, asociat unic şi administrator al SC LI SRL, rezultă că îl cunoaşte pe inculpatul IML de aproximativ 5 ani ştiind că acesta este poliţist la Poliţia Transporturi (fila 141, vol. 5). În pofida zecilor de convorbiri telefonice purtate în intervalul 10.09.2014 – 09.10.2014 cu inculpatul IML pe numărul acestuia din urmă – XXX – martorul IC afirmă că acesta este numărul de telefon al soţiei inculpatului, martora IGC (fila 141, vol. 5), însă, admite că vorbea foarte des cu inculpatul, pe acest număr. De asemenea, martorul IC afirmă că discuta cu inculpatul IML doar aspecte diverse legate de prietenia lor, declaraţia contrazisă total de conţinutul convorbirilor telefonice înregistrate autorizat, aflate la dosarul cauzei, din care rezultă că principalul subiect al discuţiilor îl constituia relaţia comercială dintre SC LI SRL  şi SC RA SRL (fila 142, vol. 5). Martorul admite, totuşi, că inculpatul IML o ajuta pe soţia sa să efectueze anumite activităţi ale SC RA SRL, în ultima vreme, de când aceasta născuse (fila 142, vol. 5). Martorul admite că inculpatul IML avea acces la sistemul de urmărire prin GPS al autovehiculelor implementat de SC LI SRL şi că acesta putea urmări doar autocamioanele SC RA SRL, în baza unei parole de acces puse la dispoziţie de către martor (fila 143, vol. 5). Totodată, martorul IC recunoaşte că existau, între el şi inculpatul IML, discuţii legate de colaborarea comercială dintre  SC LI SRL şi SC RA SRL (fila 145, vol. 5). De asemenea, martorul IC cunoaşte că SC RA SRL are două terenuri luate în arendă în Comuna 23 August şi în Comuna Ion Corvin, ambele din Judeţul Constanţa şi admite că a detaşat un şofer la SC RA SRL, în luna septembrie 2014, pentru a-l înlocui pe şoferul DI, arătând că inculpatul IML se afla în biroul său chiar în momentul în care a aflat că şoferului DI îi expirase dovada de înlocuire a permisului de conducere (fila 145, vol. 5).

În convorbirea din data de 07.10.2014, ora 12:37:47, martorul IC o abordează pe soţia inculpatului IML cu privire la un contract dintre SC LI SRL şi SC RA SRL pe care martora IGC nu l-ar fi semnat personal, ci prin intermediul unei alte persoane, probabil a inculpatului IML, lucru care se subînţelege din replica martorei IGC – Dar îmi este foarte frică pentru el. :

IC – (…) eu nici nu am găsit actul pe care l-ai semnat tu, actul adiţional la contract, nu-l găsesc ! I l-am dat ă… ăla care ţi l-am trimis să-l semnezi. Da’ pe ăla semnat de tine nu l-am găsit. (…); (n.n. – actul adiţional la care se face referire în convorbirea de mai sus este cel cu nr. 1 din data de 16.07.2014, adiţional la Contractul nr. 27/16.07.2013 dintre SC LI SRL şi SC RA SRL care, într-adevăr, este nesemnat de către martoră, în calitatea ei de administrator statutar al SC RA SRL – fila 268, vol. 3)

IGC – Am înţeles ! Dar îmi este foarte frică pentru el. (fila 394, vol. 7)

Din declaraţia martorei IRM rezultă că, deşi aceasta afirmă că postul telefonic cu numărul XXX, îi aparţine martorei IGC, martora amintită anterior nu poate preciza dacă a discutat cu aceasta la numărul XXX (fila 152, vol. 5).

Din declaraţia martorei IGC, soţia inculpatului IML, reiese că ea este cea care administrează, în drept şi în fapt, SC RA SRL şi că postul telefonic cu numărul XXX îi aparţine, lucru contrazis de toate convorbirile interceptate în cauză, purtate de la acest post telefonic, care îi aparţin inculpatului IML. Cu toate acestea, martora admite că, în urmă cu 5-6 săptămâni, i-a remis inculpatului IML telefonul cu numărul XXX pentru a răspunde la el ca urmare a unor probleme de sănătate pe care le întâmpina, naşterii recente şi a faptului că dăduse un anunţ pe site-ul www.tocmai.ro pentru angajarea unui şofer la care ataşase, pentru contact, numărul de telefon sus-menţionat (filele 167-168, vol. 5).

Martora IGC admite faptul că şoferii SC RA SRL o apelau telefonic foarte rar motivând acest lucru prin aceea că şoferii ţineau legătura cu casa de expediţii a SC LI SRL (fila 168, vol. 5).

Martora a recunoaşte că SC RA SRL are două contrate de arendă a unor terenuri din comunele 23 August şi Ion Corvin, Jud. Constanţa, arătând că ea coordonează aceste lucrări, contrar convorbirilor telefonice înregistrate în cauză şi a declaraţiei martorului ZȘ din care reiese că inculpatul IML este cel care face acest lucru (fila 169, vol. 5).

De asemenea, martora admite că nu a angajat nici o persoană la SC RA SRL să o ajute în administrarea firmei, deşi afirmase, anterior, că avea probleme de sănătate şi familiale care o puneau în imposibilitatea de a-şi administra firma (fila 169, vol. 5). Mai mult, martora afirmă că, la înfiinţarea firmei, a purtat o discuţie cu soţul său, inculpatul IML, convenind cu acesta că ar putea să o sprijine „intelectual” în activitatea SC RA SRL, fără, însă, a se implica în mod direct în activitatea firmei (fila 169, vol. 5).

Deşi, iniţial, martora IGC a afirmat că soţul ei nu are acces la sistemul de urmărire prin GPS a autocamioanelor SC RA SRL implementat de SC LI SRL (fila 169, vol. 5), arătând că nu cunoaşte parola prin care poate fi accesat acest sistem, în finalul declaraţiei, a revenit şi a precizat că reprezentanţii SC LI SRL i-au oferit un nume de utilizator şi o parolă pentru a accesa respectivul sistem, pe care martora susţine că nu l-a folosit niciodată (fila 170, vol. 5).

Declaraţia martorului ZȘ, reprezentant al SC ZI SRL, confirmă împrejurarea că inculpatul IML acţiona ca reprezentant al SC RA SRL în contractarea şi executarea unor lucrări agricole pentru o suprafaţă de 9 ha situată între localităţile 23 August şi Mangalia (fila 214,  vol. 5). Martorul afirmă că inculpatul IML i-a precizat că este poliţist şi că se ocupa, totodată, de activitatea SC RA SRL, în anul 2013, întrucât soţia sa, administrator statuar era însărcinată (fila 214, vol. 5).

Martorul ZȘ arată că semnarea contractului de executare lucrări agricole dintre SC ZI SRL şi SC RA SRL a fost făcută după execuţia lucrărilor, SC RA SRL fiind reprezentată de inculpatul IML, precizând, totuşi, că este posibil ca cele două exemplare ale contractelor să fi fost semnate de administratorul statuar, cu menţiunea că aceasta nu a fost niciodată la sediul SC ZI SRL şi nici nu a cunoscut-o personal (fila 215, vol. 5).

Martorul mai arată că motorina necesară efectuării lucrărilor agricole respective a fost adusă, personal, de inculpatul IML cu autoturismul acestuia marca DAEWOO Espero de culoare albă (fila 215 verso, vol. 5) iar inculpatul IML a efectuat plăţile în numerar către SC ZI SRL. Martorul a ataşat declaraţiei sale, copii ale contractele de execuţie a lucrărilor agricole nr. 77/02.09.2014 şi nr. 78/05.09.2014 încheiate cu SC RA SRL (filele 217-224, vol. 5). Declaraţia martorului Z SG (filele 227-228, vol. 5) confirmă declaraţia martorului ZȘ, inculpatul IML fiind observat de martorul Z SG  în incinta SC ZI SRL, conducând un autoturism marca DAEWOO de culoare albă şi aflând de la tatăl său – martorul ZȘ – că inculpatul este poliţist şi că are în arendă o suprafaţă de 9 ha teren la Costineşti pe care SC ZI urma să o lucreze şi, de asemenea, că adusese în incinta firmei un palet cu saci de orz.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 07.10.2014, de la reşedinţa inculpatului IML a fost ridicată o agendă de culoare bleumarin purtând inscripţia „L” pe prima copertă (filele 76-77, vol. 3 şi agenda respectivă ataşată dosarului de urmărire penală).

Cu privire la această agendă care cuprinde mai multe însemnări olografe, din declaraţia martorei IGC rezultă că în aceasta sunt adnotări făcute atât de ea cât şi de inculpatul IML, însă a precizat că acestea ar avea caracter personal şi a refuzat să ofere relaţii suplimentare despre acestea (fila 169, vol. 5).

Cu privire la aceeaşi agendă, inculpatul IML a arătat că aceasta ar fi fost oferită soţiei sale de către reprezentanţii SC LI SRL, ca materialul promoţional, şi a recunoscut că a făcut, personal, însemnări în aceasta, însă, susţine că le-a scris la indicaţiile soţiei lui. Inculpatul a precizat că, în afară de el şi martora IGC, alte persoane nu au mai scris în agenda sus-menţionată (fila 204, vol. 5).

De asemenea, consultând scrisul olograf din agenda respectivă, inculpatul a arătat că scrisul său olograf este la filele indicate de el în declaraţia de inculpat – fila 204, vol. 5.

Însemnările scrise de către inculpatul IML, recunoscute de acesta, dovedesc efectuarea de către el a unor operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, realizate în administrarea, în fapt, a SC RA SRL.

Astfel, la fila 3 a agendei se face referire la cheltuieli făcute în perioada 15.02.2012 – 15.03.2012 cuprinzând plăţi legate de activitatea contabilă a firmei: 760 lei – asigurări, 150 lei şi 200 euro – salariu N, 3.085 euro – reparaţie, 800 lei – salariu Nicu, 498 + 262, probabil lei – casco şi CMR, 1.300 lei – piese reparaţie, 460 lei – preşuri, 1.800 lei piese Constanţa magazin, 1.000 euro – drum Germania de la I.

Acelaşi gen de însemnări, asumate de către inculpatul IML, continuă şi la fila 4 a agendei: 18.04.2012 – 450 lei la plecare lui Di şi şofer, 21.04.2012 – 100 lei la OMV lui O, 12.04.2012 – 2.300 lei pe cardul mecanic BZ, 25.04.2012 – 1.000 lei mecanicului de la BZ, 25.04. – 400 lei piese la garaj (furturi şi basculare), 1.200 lei C Asigurări pe 27.04.

La fila 7 a agendei, de asemenea asumată de inculpatul IML, se regăsesc însemnări ale acestuia din data de 08.03.2012 vizând, probabil, angajarea unei persoane – ȘC – ca şofer.

La fila 12 a agendei, se găsesc însemnări ale inculpatului IML vizând angajarea la SC RA SRL a şoferului DI din data de 23.08.2013 şi salariu acordat acestuia.

La fila 14 a agendei, inculpatul IML a făcut însemnări legate de rutele unor autocamioane cu numărul de înmatriculare XXX (în condiţiile în care toate vehiculele utilizate de SC RA SRL au în numărul de înmatriculare combinaţia XXX) şi LVM (în condiţiile în care majoritatea vehiculelor utilizate de SC LI SRL au în numărul de înmatriculare combinaţia LVM) la cantităţile transportate de acestea şi la încasările şi cheltuielile aferente: total încasat – 71.283 lei, total cheltuieli 6.830 lei.

La fila 15 verso din agendă, inculpatul IML analizează încasările de 71.283 lei, cheltuielile de 6.830 lei calculând profitul de 64.453 lei/14 ha şi 4.603 lei/ha, profitul fiind, prin definiţie, un scop al activităţii comerciale.

Pe fila 16 verso, se regăsesc însemnările inculpatului IML intitulate „Arendă Dumi – 2014”, în continuare, un total de 6.007 lei plătit la data de 16.11.2013 pentru 9 ha a câte 150 euro/ha. Inculpatul menţionează că a plătit prima tranşă, pe 16.11.2013, în valoare de 3.000 lei având un rest de plată de 3.000 lei până pe 15.12.2013.

La fila 17 a agendei, inculpatul IML analizează costul lucrărilor agricole pe terenul de 9 ha de la 23 August, arendat în anii 2013 – 2014: aplicat îngrăşământ 01.10.2013 – 334,8 lei, arat pe 08.10.2013 – 1.350 lei, discuit pe 09.10.2013 – 540 lei, concluzionând că a achitat 1.400 lei şi mai are un rest de 500 lei, despre care apare, probabil ulterior, menţiunea „Achitat”. Însemnările privitoare la arenda sus-menţionată se continuă şi pe fila 17 verso: însămânţat pe 10.10.2013, costul fiind de 558 lei.

La fila 34 din agendă, inculpatul IML analizează costurile arendei de la Costineşti din 2014 – 2015 referitoare la înfiinţarea recoltei de orz: 26.08.2014 – discuit Z – 1.000 lei, 02.09.2014 – arat Z şi discuit, 240 litri motorină – 1.500 lei cu TVA, 850 (lei) Z „cash”, 670 (lei) Z prin bancă cu TVA, 09.2014 – aplicat îngrăşământ Z – 500 lei motorină şi 200 lei manoperă. Calculele continuă pe fila 34 verso cu costurile pentru discuit şi semănat din data de 06.10.2014 – 6.450 (lei) lucrări Z motorină + 3.880 (lei) îngrăşământ net + 2.700 + 100 (lei) – sămânţă + transport, pe fila 35 făcându-se totalul general din 04.10.2014 de 13.130 lei/9 ha  reprezentând 1.458 lei/ha.

Pe fila 36 verso a agendei, inculpatul IML face referire la suma de 25.000 lei încasaţi, precum şi la 400 lei garaj piese, 150 lei amendă C, 1.000 lei mecanic BZ, 100 Di + 500 piese, 1.250 C Asigurări, 1.100 lei – rovignetă + bani şoferi, 100 lei – talon + ARR.

La fila 38 din agendă, inculpatul IML analizează costurile lucrărilor agricole efectuate la Călăraşi în anul 2014 rezultând suma de 34.700 lei/15 ha, respectiv, 2.313 lei/ha sumă compusă din lucrări de bază, azot fungicid şi insecticid, sămânţă şi recoltat.

La fila 39 inculpatul IML face menţiuni privitoare la costurile înfiinţării unei recolte de grâu la Călăraşi în anii 2014 – 2015: septembrie 2014 – erbicidat – 150 lei/ha x 15 ha = 2.250 lei.

La file 40 verso – 42, inculpatul face însemnări privind costurile terenurilor luate în arendă în perioada 2012 – 2013, pentru un teren de 9 ha, concluzionând că cheltuielile finale pe hectar au fost de 1.658 lei iar încasările totale pe 9 hectare de 26.850 lei, adică 2.983 lei/ha. Pe fila 42 verso, inculpatul face scăderea dintre venituri şi cheltuieli rezultându-i un profit de 1.325 lei/ha.

Susţinerile inculpatului IML conform cărora însemnările sus-menţionate au fost realizate la solicitarea soţiei sale nu au suport verosimil, interceptările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul IML contrazicând total această susţinere. De altfel, nici chiar soţia sa, martora IGC nu a susţinut varianta inculpatului preferând să refuze să dea detalii referitoare la aceste însemnări.

Cu privire la veniturile obţinute de SC RA SRL, din Fişa de furnizare a informaţiilor extinse cu privire la SC RA SRL emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (fila 93, vol. 5), rezultă că:

- în exerciţiul financiar al anului 2012, firma sus-menţionată a avut o cifră netă de afaceri de 21.728 lei, înregistrând un profit brut de 313 lei şi un profit net de 278 lei, fără a avea pierderi;

- în exerciţiul financiar al anului 2013, firma sus-menţionată a avut o cifră netă de afaceri de 230.727 lei, înregistrând un profit brut de 67.721 lei şi un profit net de 60.799 lei, fără a avea pierderi. Se remarcă, astfel, creşterea evidentă în activitatea firmei produsă după încheierea, în data 16.07.2013, a contractului de colaborare dintre SC RA SRL şi SC LI SRL, firmă administrată de martorul IC, prietenul inculpatului IML.

Parchetul a apreciat, în cuprinsul rechizitoriului, că toate aceste venituri, precum şi cele din anul 2014 încă necuantificate fiscal, reprezintă bani necuveniţi, fiind obţinuţi tocmai ca urmare a desfăşurării de către inculpatul IML a activităţii sale comerciale incompatibile cu funcţia deţinută  şi a efectuării de operaţiuni financiare ca acte de comerţ.

În cursul judecăţii inculpatul nu a contestat probele efectuate în cursul urmăririi penale, însă a solicitat administrarea unor mijloace de probă prin care să releve aspecte noi, neavute în vedere în cursul urmăririi penale.

În raport de cele ce vor fi reţinute de instanţă în legătură cu elementele constitutive ale infracţiunii, tribunalul reţine ca aspect esenţial că nici în cursul urmăririi penale dar nici în cursul judecăţii nu s-a conturat din administrarea vreunui mijloc de probă faptul că inculpatul a utilizat informaţii obţinute în virtutea funcţiei sale de ofiţer de poliţie pentru a administra în fapt societatea R A .

Inculpatul a depus în cursul judecăţii înscrisuri din care rezultă, cu privire la regimul incompatibilităţilor funcţiei de poliţist cu cea de administrator al unei societăţi comerciale, următoarele:

-la data de 06 04 2012, cu adresa nr 1837, Agenţia Naţională de Integritate a comunicat preşedintelui Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie din România că ,,funcţionarii publici cu statut special (referindu-se evident şi la poliţişti, pentru că era vorba de un răspuns solicitat de  reprezentantul poliţiştilor) pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special…” În continuare, ANI face trimitere la Legea nr 284/2010 pe care a interpretat-o în sensul de mai sus.  În final, ANI , prin preşedintele semnatar, face precizarea că, în opinia instituţiei, funcţionarii publici cu statut special pot desfăşura activităţi în domeniul privat, inclusiv în una din formele prevăzute de Legea nr 31/1990 (adică prin intermediul unei societăţi comerciale) cu condiţia respectării art. 96 din Legea nr 161/2003.

S-a menţionat că respectiva adresă constituie punctul de vedere al ANI, şi nu o interpretare generală şi obligatorie a textelor de lege incidente.

Inculpatul a făcut şi dovada faptului că pe internet , cel puţin în cursul anului 2013, s-a popularizat această interpretare a legii, în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţii poliţiştilor, dar şi faptul că s-a popularizat, în cursul anului 2011, acţiunea mai multor poliţişti de a înfiinţa o societate comercială, fără ca aceştia să sufere vreo repercusiune legală în materia regimului incompatibilităţilor poliţiştilor.

De asemenea, inculpatul a depus copia deciziei nr 333/2014 din 21octombrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,  din considerentele căreia se  reţine , în esenţă, că noţiunea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, nu se suprapune cu noţiunea de ,,act de comerţ”, raportul fiind de la parte la întreg. Numai activităţile de bancă şi schimb, respectiv de intermediere monetară, activităţi ale holdingurilor, fondurile mutuale, leasingul financiar, activităţile de creditare, pot constitui operaţiuni financiare ca acte de comerţ, în sensul art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000.

Cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000, tribunalul reţine următoarele:

Potrivit acestui text, ,,Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”.

Doctrina a identificat mai multe metode de interpretare a textului legal, printre care, în prezenta cauză, prezintă relevanţă interpretarea literală (gramaticală) şi interpretarea sistematică (logică, raţională).

Interpretarea literală are întâietate deoarece textul de lege trebuie mai întâi citit pentru cunoaşterea frazelor respective, şi abia apoi poate fi analizat logic sau istoric. Interpretarea literală constă, pe de o parte, în  analiza cuvintelor în sine (înţelesul, sensul, accepţiunea lor), reprezentând elementul etimologic, pe de altă parte, în modul folosirii lor şi felul în care sunt îmbinate, reprezentând elementul sintactic, şi în sfârşit, în examinarea întregii construcţii a propoziţiei şi frazei, reprezentând elementul stilistic.

Interpretarea literală trebuie astfel făcută încât nici unul din cuvintele care compun dispoziţia legii să nu rămână nefolosit, deoarece nu se poate presupune că legiuitorul a inserat, în textul legii, cuvinte inutile.  Această concluzie rezultă şi din prevederile art. 33 alin. 1 şi 4 din Legea nr 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care dispun că :

,,Actele normative trebuie redactate într-un stil concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.

Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înţelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înţelegerii cu uşurinţă a textului de către destinatarii acestuia.” 

Din examinarea prevederilor art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000, tribunalul constată că acestea cuprind două modalităţi ale elementului material al infracţiunii:

1)efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ;

2)încheierea de tranzacţii financiare.

În ce priveşte prima modalitate, acesteia i se adaugă o condiţie , şi anume aceea ca  operaţiunile financiare, ca acte de comerţ, să fie incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte persoana care le realizează.

Textul analizat mai cuprinde o cerinţă finală, de interpretarea căreia depinde în fapt constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii imputate inculpatului, din perspectiva laturii obiective, şi anume ca actele materiale indicate de lege să fi fost săvârşite de o persoană  utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.

În esenţă, Ministerul Public interpretează această ultimă cerinţă a elementelor constitutive ale infracţiunii ca fiind ataşată numai celei de-a doua modalităţi (încheierea de tranzacţii financiare), în timp ce inculpatul se apără în sensul că propoziţia finală se referă la ambele ipoteze ale infracţiunii prevăzute de text. Este de menţionat că, potrivit rechizitoriului şi probelor dosarului –inclusiv cele administrate în cursul judecăţii -nu s-a făcut nici o probă din care să rezulte că inculpatul IL ar fi utilizat informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi atribuţiilor sale de poliţist pentru administrarea societăţii comerciale SC Romed A SRL. De altfel, parchetul nici nu a încercat administrarea vreunei probe în acest sens, de unde rezultă implicit şi interpretarea dată textului, considerând deci că pentru fapta de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, legea nu ar cere şi condiţia ca această faptă să se fi realizat utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării.

În cadrul interpretării gramaticale făcute textului, tribunalul constată că propoziţia finală ,, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale” este despărţită de restul textului printr-o virgulă, plasată după sintagma ,,tranzacţii financiare”.

Virgula, ca semn de punctuaţie, are în frază diverse semnificaţii, cum ar fi despărţirea cuvintelor în cadrul unei enumerări, ori despărţirea unor propoziţii secundare de propoziţia/propoziţiile principale la care se raportează.

Funcţia de despărţire în frază a virgulei este uneori suplinită prin disjuncţiile ,,sau”, ,,ori”.

În textul analizat sunt două propoziţii care definesc elementul material al infracţiunii.

În aceste propoziţii, din punct de vedere sintactic există numai subiectul (efectuarea, respectiv încheierea), care se raportează la predicatul aflat în textul de bază, şi anume ,,sunt pedepsite”. Există astfel un subiect multiplu, despărţit în frază (şi totodată, fiind despărţite propoziţiile între ele) prin disjuncţia ,,ori”.

În acest context, dacă legiuitorul ar fi intenţionat să ataşeze cerinţa -utilizării informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei- numai celei de-a doua propoziţii, atunci virgula ar fi trebuit să nu existe, deoarece între propoziţia principală şi cea secundară nu este necesar a  fi pusă virgulă, câtă vreme aceasta din urmă s-ar raporta numai la propoziţia principală imediat anterioară. 

Dimpotrivă, existenţa virgulei indică faptul că propoziţia finală se raportează nu numai la  cea de dinaintea ei, ci la ambele propoziţii care definesc elementul material al infracţiunii. Cu alte cuvinte, virgula respectivă are rolul de a despărţi propoziţia secundară ,, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale” de propoziţia principală ,, încheierea de tranzacţii financiare”, tocmai pentru a indica faptul că nu se referă numai la aceasta.

Astfel, în realitate, fraza art 12 lit a) , potrivit interpretării gramaticale, poate fi despărţită în două idei separate, după cum urmează:

1)efectuarea de operaţiuni financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană;

2) încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării pe care le îndeplineşte o persoană; Se observă în cadrul acestei a doua fraze cursivitatea acesteia, ce nu impune, ba chiar exclude folosirea virgulei între cuvântul ,,financiare” şi cuvântul ,,utilizând”, deoarece nu este necesar a se face vreo pauză în rostirea frazei ori a se face vreo despărţire a celor două părţi ale frazei.

Se constată astfel că legiuitorul a indicat, potrivit modului în care a construit fraza, că cerinţa utilizării informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei (...) se ataşează ambelor modalităţi de săvârşire a infracţiunii.

Un al doilea element literal care susţine această concluzie este acela că cerinţa finală face trimitere nemijlocită la funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, noţiuni ce sunt enumerate expres în prima ipoteză a elementului material al infracţiunii, prin aceasta rezultând o legătură directă între împrejurările în care au fost obţinute anumite informaţii şi utilizarea acestora în vederea realizării infracţiunii.

De altfel, propoziţia ce cuprinde cerinţa finală nici nu ar putea fi înţeleasă complet dacă nu ar fi în legătură cu teza I, deoarece cuvântul final ,,sale” (funcţiei, atribuţiei, însărcinării sale) face legătura cu persoana care are această funcţie, atribuţie, însărcinare, iar indicarea acestei persoane o regăsim în teza I, şi nu în teza a II-a a textului. Dacă ar fi citită numai ipoteza a II-a normativă, nu s-ar înţelege la cine se referă textul, şi ar fi trebuit ca acesta să individualizeze abstract, la persoana a III-a, subiecţii care încheie tranzacţii financiare. Dimpotrivă, folosind cuvântul ,,sale”, textul arată că se referă pe cale implicită la subiectul pe care deja l-a individualizat la teza I, şi anume ,,persoana care efectuează acte de comerţ  incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte”.

În ce priveşte interpretarea sistematică a prevederii legale, prin prisma analizei textului în ansamblul său, prin prisma includerii acestuia între infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie şi, mai larg, între infracţiunile ce sancţionează corupţia –care, la rândul lor, constituie, tradiţional, infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul- tribunalul reţine următoarele:

Procedeul de interpretare raţională prevalează ori de câte ori rezultatul obținut va diferi de cel obținut prin interpretarea literală. Cu atât mai mult rezultatul va fi validat, dacă prin fiecare din cele două metode de interpretare se ajunge la aceeaşi concluzie. 

Sub un prim aspect de analiză, tribunalul reţine că prin includerea a două modalităţi normative ale elementului material în cadrul aceluiaşi text (art. 12 lit a) legiuitorul a înţeles să indice că acestea prezintă o mare asemănare din punct de vedere al elementelor constitutive dar şi din punct de vedere al valorii sociale încălcate; în caz contrar, reglementarea ar fi fost în texte separate.

Or, în privinţa elementelor de asemănare normativă, sunt evidente cele referitoare la ,,efectuarea de operaţiuni financiare” , respectiv la ,,încheierea de tranzacţii financiare”.

În ce priveşte valoarea socială ocrotită, aceasta rezultă din ansamblul întregii reglementări, şi anume este ocrotirea bunei funcţionări a funcţiei publice, iar în conținutul textului art. 12, este reflectată tocmai prin interzicerea utilizării funcţiei publice pentru a efectua operaţiunile financiare ori a încheia tranzacţiile financiare. Dacă interdicţia utilizării funcţiei, atribuţiei sau însărcinării nu s-ar fi referit decât la cea de-a doua ipoteză normativă, ar fi însemnat că acelaşi text reglementează două infracţiuni complet diferite ca concepţie, ceea ce nu este admisibil în conformitate cu art. 43 alin. 1 şi art. 44 alin. 1 din Legea nr 24/2000, care prevede că ,,Elementul structural de bază al părţii dispozitive îl constituie articolul. Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii date.”, şi că ,,În cazul în care din dispoziţia normativă primară a unui articol Drg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor şi o coerenţă a reglementării.”

 Cu alte cuvinte, dacă infracţiunea constând în ,,efectuare de operaţiuni financiare” s-ar fi diferenţiat de cea constând în  ,, încheierea de tranzacţii financiare” printr-un element definitoriu, cum este cel al utilizării sau neutilizării funcţiei publice în scopul urmărit, atunci cele două ipoteze normative nu ar fi fost reglementate împreună, ci ar fi fost reglementate în articole separate, ori, cel puţin, în alineate separate.

Sub un al doilea aspect, se constată că, în integralitatea sa, art. 12 prevede 4 ipoteze de săvârşire a infracţiunii, din care două la lit a) şi două la lit b).

Despre ipoteza prevăzută la lit a) teza a II-a, interpretarea este unanimă în sensul că fapta trebuie să fie săvârşită ,,utilizând informaţiile obținute în virtutea funcţiei, însărcinării, etc.

Ipoteza prevăzută la lit b) teza I, şi anume ,,folosirea...de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii” presupune că o persoană deţine informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, rezultând din context că este o persoană ce deţine aceste informaţii în temeiul funcţiei sale (pentru că altfel nu ar fi avut autorizarea de a le accesa). Altfel spus, şi ipoteza de la lit b) teza I se referă la faptul că persoana foloseşte/utilizează în interes particular informaţii obținute în virtutea funcţiei, folosire ce este contrară legii.

De asemenea, ipoteza normativă prevăzută la lit b) teza a II-a , şi anume ,,permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii” este o variantă a tezei I, respectiv persoana îşi exercită funcţia astfel încât să permită utilizarea în interes personal, de către alte persoane, a informaţiilor nedestinate publicităţii la care ea are acces.

Rezumând, se constată că din cele patru ipoteze normative ale art. 12, trei sancţionează în mod neîndoielnic utilizarea în folos personal a informaţiilor obținute în virtutea funcţiei publice. Astfel fiind, este raţional a se interpreta că şi cea de-a patra ipoteză normativă, şi anume cea prevăzută de art. 12 lit a) teza I, cuprinde acelaşi principiu, acela că fapta trebuie să aibă legătură cu utilizarea într-un alt scop decât cel pentru care sunt obținute, a informaţiilor cunoscute prin intermediul atribuţiilor de serviciu.

Sub un al treilea aspect, art. 12 din Legea nr 78/2000 este integrat în această lege, şi, mai mult, este integrat între infracţiunile prev. de art. 10 -132 .

Din punct de vedere al faptului că art. 12 este plasat în acelaşi regim juridic cu art. 10-13, tribunalul constată că toate aceste infracţiuni considerate ca fiind asimilate celor de corupţie (propriu –zise) au ca element comun definitoriu faptul că sunt săvârşite de persoane utilizând funcţiile lor.

Astfel:

-art. 10 se referă la fapte ,,săvârşite de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară”, prin urmare, se referă la fapte pe care nu le-ar putea face decât prin intermediul utilizării funcţiei lor.

-art. 11 se referă la faptele persoanelor săvârşite ,,în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a însărcinării primite”.

-art. 13 se referă la faptele persoanei de a folosi influenţa ori autoritatea sa ce Drge din funcţia de conducere...”

-art. 131 se referă la şantajul săvârşit de persoanele care exercită diferite funcţii, indicate expres la art. 1 din lege, rezultând că este vorba despre şantajul exercitat utilizând autoritatea funcţiei respective; prin expresia ,,infracţiunea de şantaj...în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art 1” , se înţelege implicarea doar în calitate de autor al faptei, şi nu implicarea în calitate de persoană vătămată.

-art. 132 se referă la infracţiunile de abuz în serviciu, care prin definiţie sunt săvârşite în exercitarea funcţiei.

Astfel fiind, apare evident că şi art 12 , în integralitatea lui, se supune aceleiaşi raţiuni a legiuitorului, şi anume aceea de a sancţiona diferite fapte periculoase pentru societate, săvârşite prin intermediul funcţiei deţiXXXe.

Aceeaşi concluzie generală rezultă şi din raţiunea de ansamblu pentru care a fost edictată Legea nr 78/2000, ca şi din raţiunea pentru care sunt sancţionate infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Prin urmare, nu poate fi primită interpretarea potrivit căreia infracţiunea de la art. 12 lit a) teza I nu ar cuprinde cerinţa utilizării  informaţiilor obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării,  pentru că o asemenea interpretare ar însemna că această infracţiune nu are legătură cu restul tuturor celorlalte infracţiuni din Legea nr 78/2000, şi deci că nu trebuia reglementată în această lege.

În altă ordine de idei, tribunalul constată că, în lipsa cerinţei indicate mai sus, infracţiunea s-ar transforma, dintr-o infracţiune care sancţionează utilizarea cu rea-credinţă a funcţiei, într-o infracţiune care sancţionează penal cazurile de incompatibilitate. Corelativ, valoarea socială prejudiciată ar fi diferită. Or, pe de o parte, starea de incompatibilitate în sine atrage o sancţiune administrativă şi nu penală, iar, pe de altă parte, dacă legiuitorul ar fi înţeles să prevadă ca infracţiune însăşi faptele care atrag incompatibilitatea, fără alte cerinţe ataşate, ar fi prevăzut această infracţiune în cadrul legilor care reglementează incompatibilitatea diferitelor categorii de funcţionari publici, şi nu în cuprinsul legii anticorupţie, care are un alt obiect de reglementare. 

Starea de incompatibilitate nu echivalează cu săvârşirea unei infracţiuni, ci cu încălcarea unor reguli de nivel administrativ care atrag revocarea din funcţia publică deţiXXXă sau alte sancţiuni administrative determinate de lege.

Tribunalul constată aşadar că prin ambele procedee de interpretare s-a ajuns la una şi aceeaşi concluzie, şi anume aceea că, pentru întrunirea elementelor constitutive (sub aspectul laturii obiective) ale infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, legea penală cere ca aceste fapte să se  realizeze ,,utilizând informaţiile obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”.

Într-un sens foarte larg, de principiu, prin această infracţiune se sancţionează o concurenţă neloială, deoarece persoana are un avantaj esenţial atunci când efectuează operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, şi anume cunoaşte , prin natura funcţiei, informaţii avantajoase la care ceilalţi comercianţi nu au acces, iar aceste informaţii nu trebuie utilizate decât în scopul public pentru care au fost colectate, şi nu în scop personal.

Toate aceste concluzii se înscriu şi în cerinţa de principiu ca textul legii să fie astfel redactat încât să fie înţeles cu uşurinţă  de către destinatarii acestuia.

Nu în ultimul rând, tribunalul constată că şi interpretarea dată de Curtea Constituţională textului infracţiunii analizate este în acelaşi sens cu cele reținute mai sus.

Astfel, prin decizia nr 454 din 28 octombrie 2004 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Curtea a reținut, ca element esenţial de interpretare, că ,,Dispoziţiile legale atacate au ca finalitate, între altele, tocmai asigurarea respectării principiilor economiei de piaţă şi a libertăţii economice, prin prohibirea efectuării de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, de către persoane care, în virtutea funcţiilor pe care le deţin, au acces la pârghii economice şi la informaţii de natură să le confere avantaje faţă de ceilalţi participanţi la circuitul economic”. Aceeaşi interpretare este dată şi de Camera Deputaţilor şi Guvern (autorul, respectiv iniţiatorul legii), în sensul că legea instituie limite de desfăşurare a unor operaţiuni financiare în paralel cu exercitarea unor funcţii sau atribuţii, şi că textul incriminează săvârşirea faptelor utilizând informaţii obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării unei persoane.

Prin urmare, este evident că şi aceste instituţii dau aceeaşi interpretare textului infracţiunii, condiţionând existenţa acesteia de faptul ca atât efectuarea de operaţiuni financiare cât şi încheierea de tranzacţii financiare trebuie să fi fost săvârşite utilizând informaţii obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării.

Revenind aşadar la situaţia concretă a inculpatului IL, tribunalul constată că prin probele administrate în proces nu s-a făcut dovada faptului că acesta a săvârşit actele materiale de care este acuzat –şi pe care le-a recunoscut ca elemente de fapt obiective –prin utilizarea în beneficiul societăţii comerciale şi a familiei sale de informaţii pe care le-ar fi obținut în exercitarea funcţiei de subcomisar de poliţie în cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa – Biroul de Investigare a Fraudelor .

Mai mult, din declaraţia inculpatului dată în cursul judecăţii, rezultă că acesta a activat pe perioada 2012-2014 la o structură de poliţie ale cărei atribuţii nu au legătură cu activitatea de transporturi auto realizată de societăţi comerciale, ori cu activităţi de exploataţie agricolă. De asemenea, în dosar s-a stabilit faptul că activităţile de transport auto desfăşurate de SC RA SRL au legătură numai cu SC L SRL, de ai cărei administratori inculpatul este apropiat. Astfel, nu pare verosimilă ipoteza că inculpatul a obținut şi utilizat informaţii specifice funcţiei sale de poliţist pentru a obţine anumite beneficii, câtă vreme putea obţine aceste informaţii direct de la reprezentanţii SC L SRL, în virtutea relaţiilor de prietenie.

Aceeaşi este concluzia şi în ce priveşte raporturile comerciale dintre societatea comercială R A SRL şi societatea administrată de socrul inculpatului, martorul Năstase Niculae.

Potrivit art. 15 Cod penal , ,,infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o”

Rezultă că, dacă o faptă concretă nu îndeplineşte toate condiţiile expres prevăzute de legea penală pentru a fi incriminată, ea nu constituie infracţiune.

În consecinţă, faptele inculpatului IL, astfel cum au fost reținute în rechizitoriu şi în considerentele de mai sus,  nu întrunesc toate elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 lit a) teza I din legea nr 78/2000, lipsind cerinţa ca aceste fapte să se fi săvârşit ,, utilizând informaţiile obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”.

Faţă de această concluzie, tribunalul apreciază ca inutil a se mai examina celelalte apărări ale inculpatului, care ar putea conduce la acelaşi rezultat.

Este de remarcat însă că s-au reținut în sarcina inculpatului acte materiale care nu constituie operaţiuni financiare, ca acte de comerţ.

Din însăşi această formulare a textului de lege al infracţiunii, rezultă implicit că actele de comerţ nu sunt constituite în totalitate din operaţiuni financiare, şi că operaţiunile financiare pot fi sau pot să nu fie acte de comerţ, în funcţie de conținutul lor sau de contextul în care sunt realizate.

Legea nr 78/2000 a fost adoptată în perioada când era în vigoare Codul comercial al României, din acest motiv referirile la ,,acte de comerţ” făcând evident trimitere la actul normativ care reglementa la momentul respectiv noţiunea de ,,acte de comerţ”.

Elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 12 lit a) din legea nr 78/2000 nu pot fi considerate modificate prin efectul abrogării codului comercial şi intrării în vigoare a noului cod civil, deoarece aceste modificări legislative în domeniul legii civile nu au avut ca obiect şi modificarea elementelor constitutive ale infracţiunilor.

Legea nr 187/2012, la art. 5, reglementează expres  modul în care se completează normele incomplete cu norme completatoare, stabilind că ,,în cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel”.

În cazul de mai sus, art. 12 lit a)  din legea nr 78/2000 este o normă incompletă în ceea ce priveşte sensul noţiunii de ,,act de comerţ”, ea fiind completată cu dispoziţiile generale ale Codului comercial, în vigoare la acea dată.

La data abrogării  Codului comercial, art. 12 din legea nr 78/2000 rămâne cu elementele constitutive ale infracţiunii în forma existentă la data abrogării.

În cuprinsul codului comercial se definesc actele obiective de comerţ, între acestea regăsindu-se operaţiunile de bancă şi schimb, ca operaţiuni financiare ce sunt clasificate de lege ca acte de comerţ. Prin urmare, numai astfel de operaţiuni intră în categoria celor indicate de art. 12 lit a) teza I, ca fiind operaţiuni financiare, ca acte de comerţ.

Efectuarea de operaţiuni financiare, aşa cum indică şi cuvintele din noţiune, se referă la acele activităţi care implică modificări în starea financiară, adică în resursele băneşti ale entităţii analizate. Prin urmare, numai operaţiunile cu bani –numerar sau virtual –sunt operaţiuni financiare.

În acelaşi timp, nu orice operaţiuni financiară  constituie un act de comerţ, în sensul Codului comercial.

Este evident că toate activităţile reținute în sarcina inculpatului se încadrează în categoria actelor de administrare a unei societăţi comerciale, şi nu în categoria actelor propriu –zise de comerţ. 

Pe de o parte, toate activităţile inculpatului, reținute în situaţia de fapt, care nu implică operaţiuni cu bani (operaţiuni financiare) nu sunt încadrabile în noţinea de operaţiune financiară, în ssnsul art. 12 lit a) din legea nr 78/2000.

Pe de altă parte, toate operaţiunile cu bani efectuate de inculpat, astfel cum au fost reținute, nu constituie operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, pentru că nu se referă la operaţiuni de bancă sau schimb.

 S-a reținut în situaţia de fapt că toate operaţiunile bancare ale SC RA SRL au fost efectuate de administratorul de drept, IGC, şi nu de către inculpat, acesta neavând drept de operare în bancă.

Prin urmare, nici din această perspectivă nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii obiective a infracţiunii.

 Tribunalul va reţine că este întemeiată şi apărarea inculpatului potrivit căreia lipseşte şi cerinţa textului potrivit căreia faptele trebuie să fi fost săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În condiţiile în care se impută inculpatului numai încălcarea prevederilor privind incompatibilitatea, prin exercitarea unor atribuţii de administrator de societate comercială, este de observat că eventuala stare de incompatibilitate nu este în legătură de cauzalitate cu modul în care a funcţionat societatea comercială şi cu relaţiile comerciale ale acesteia. Astfel, admiţând –în lipsa oricăror probe contrare –că societatea comercială şi-a îndeplinit cu bună credinţă şi eficienţă obligaţiile contractuale, şi nu a adus nici un prejudiciu altui contractant, banii, bunurile şi foloasele pe care le-a realizat astfel –şi care într-adevăr se reflectă ulterior în profitul obținut de familia Iordache – nu pot fi denumite ,, necuvenite”, câtă vreme au fost obținute într-o modalitate strict legală.

Din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul a făcut dovada că încă dintr-o perioadă anterioară înfiinţării SC RA SRL, era popularizată în mass media şi pe internet poziţia oficială a instituţiei  centrale a statului responsabilă de verificarea incompatibilităţilor funcţionarilor publici, inclusiv a celor cu statut special, prin care se făcea cunoscut că poliţiştii pot desfăşura activităţi în cadrul unor societăţi comerciale dacă aceasta nu se interferează direct au indirect cu activitatea de poliţist.

Infracţiunea prevăzută de art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000 se săvârşeşte cu vinovăţie în forma intenţiei directe.

În cauză există un dubiu important că inculpatul a avut reprezentarea vinovăţiei sale în săvârşirea faptelor, atât din perspectiva informaţiilor general propagate în public ce proveneau de la surse autorizate,–chiar dacă acestea nu sunt abilitate să stabilească interpretări obligatorii – ce au putut fi cunoscute de inculpat, cât şi din perspectiva faptului că inculpatul era conştient că nu a utilizat informaţii  obținute în virtutea funcţiei de poliţist pentru a le utiliza fraudulos în activitatea societăţii familiei sale.

Împrejurarea că inculpatul a înfiinţat societatea pe numele soţiei şi nu pe numele său nu poate fi interpretată univoc în sensul că acesta era conştient de vinovăţia sa penală şi a urmărit evitarea tragerii la răspundere. La fel de bine poate exista ipoteza ca societatea să fie înfiinţată pe numele soţiei pentru că aceasta  avea timpul necesar să se ocupe de partea scriptică şi bancară –parte asociată în mod nemijlocit cu funcţia şi răspunderea de administrator, ori pentru că în acest fel se crea şi soţiei un loc de muncă, se plăteau contribuţiile sociale, etc. De asemenea, este într-adevăr posibil ca inculpatul să dea dovadă de prevedere şi de a nu risca să fie acuzat de incompatibilitate (chiar dacă poziţia la un moment dat a ANI era alta) , dar aceasta nu este în legătură cu teama de a nu fi acuzat de infracţiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr 78/2000, ci este în legătură cu teama de a nu-şi pierde locul de muncă. Astfel, nu se face dovada că inculpatul a fost conştient de vinovăţia sa penală şi a încercat să o evite, ci doar că inculpatul a fost conştient de o posibilă stare de incompatibilitate care i-ar fi atras demiterea din funcţia de ofiţer de poliţie.

Potrivit art. 4 alin. 2 Cod procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. Prin urmare, întrucât analiza probelor prin prisma stabilirii formei de vinovăţie cu care a acţionat inculpatul conduce la mai multe posibilităţi deopotrivă de verosimile, din care una nu confirmă vinovăţia penală sub forma intenţiei directe, a inculpatului, urmează a se reţine şi lipsa elementului constitutiv al infracţiunii , pe latură subiectivă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 396 Cod procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 - art. 16 lit b) Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului IML  sub aspectul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia  sau însărcinarea pe care o îndeplineşte  o persoană utilizând informaţiile obținute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, infracţiune prevăzută de art. 12 lit a) din Legea nr 78/2000 .

În baza art. 241 alin. 1 lit b) Cod procedură penală , ca urmare a soluţiei de achitare, va  constata ca fiind încetată de drept, la data de 30 aprilie 2015, măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul IML prin ordonanţa din 07 10 2014 a procurorului DNA –Serviciul Teritorial Constanţa în dosarul nr 143/P/2014, şi a obligaţiilor corespunzătoare instituite prin aceasta .

Domenii speta

Spete similare