Pensii

Contestaţie împotriva Hotărârii CCC din cadrul CNPP de respingere a cererii de recalculare a drepturilor de pensie în baza unei adeverinţe din care rezultă sume suplimentare acordate cu titlu de acord global.

Neluarea în considerare a unor sume care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi pentru care s-a făcut dovada plăţii contribuţiilor de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 17.09.2015

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul B. D. a chemat în judecată  C. J.P. Mehedinţi pentru  fi obligată la recalcularea  pensiei prin luarea în calcul  a câştigurilor pensiei  în acord global, realizate suplimentar  în perioada 1974-1982, conform Adeverinţei nr. 80/28.04.2006 şi neluată în calcul la Lg.19/2000, acordarea drepturilor restante şi emiterea unei noi decizii de pensionare.

A menţionat  că toate câştigurile în acord global făceau parte din  fondul de retribuire al întreprinderii şi asupra lor se calcula  şi vira CAS, lucru ce impune  luarea lor în calcul la pensionare, fondul  fiind deja creat.

Şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 12 al. 1 , lit. a din Legea 57/1974 şi de Decizia nr.19 din 17.10.2011 a ÎCCJ.

La data de 07.07.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare  prin care a solicitat  respingerea acţiunii reclamantului ca prematur introdusă pe cale de excepţie  şi pe fond ca neîntemeiată.

Arată că  invocă prematuritatea  introducerii acţiunii întrucât reclamantul nu a depus  o cerere prin care să solicite recalcularea pensiei având în vedere adeverinţa nr. 80/28.04.2006.

Potrivit art. 107 alin.3 din Legea 263/2010 pensia poate fi recalculată  prin adăugarea  veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare,prevăzut de lege, nevalorificate la  stabilirea acesteia.

Or, reclamantul solicită ca prin intermediul instanţei  să se realizeze recalcularea pensiei,nedepunând în prealabil  actul solicitat  a fi valorificat .

Pe fond a solicitat respingerea  acţiunii ca neîntemeiată  întrucât  veniturile din adeverinţă nu sunt sporuri cu caracter permanent iar astfel cum au fost consemnate nu pot fi valorificate întrucât art.165 alin. 1 din Legea 263/2010 prevede:”la determinarea punctajelor lunare pentru  perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă astfel:

Conform art.165 alin.2 din legea 263/2010:”La determinarea punctajelor  lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1, se iau în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care după data de 01.04.1992 au făcut  parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare…”

Astfel, analizând amănunțit această prevedere legală se poate observa că salariile brute  sau nete, după caz(art.165 (1)) sunt acelea ce au fost înregistrate în  carnetul de muncă”iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol numai sporurile cu caracter permanent… pot fi dovedite cu adeverinţe.

La data de 13.08.2015, pârâta a depus la dosar note de şedinţă prin care arată că a răspuns solicitării reclamantului  la cererea de recalculare a pensiei înregistrată sub nr. 13967/23.06.2014, prin emiterea deciziei nr.135260 din 30.07.2014, solicitând respingerea acţiunii reclamantului ca prematur introdusă având în vedere depunerea în aceeaşi zi a celor două cereri , atât în instanţă, cât şi la C.J.P. Mehedinţi şi ca rămasă fără obiect  faţă de soluţionarea cererii  nr.13967/23.06.2014 prin adeverința nr. 80/28.04.2006, întrucât  aceasta cerere a fost soluţionată de C.J.P. Mehedinţi prin decizia nr. 1352608/30.07.2014.

La data de 02.10.2015 instanţa  a dispus  suspendarea cauzei în baza  art.411 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă faţă de acordul părţilor în vederea suspendării cauzei, având în vedere că, contestaţia nr. 17762/11.08.2014 formulată împotriva Deciziei nr. 135260/30.07.2014, nu a fost soluţionată de către C.C.C. din cadrul C.N.P.P., la dosar fiind depusă dovada înaintării contestaţiei către C.C.C..

La data de 30.04.2015 instanţa a repus cauza pe rol,faţă de obiectul cauzei ,constându-se că se impune introducerea în cauză, în calitate de pârâtă C.N.P.P. Bucureşti – C.C.C. .

A dispus  emiterea  adresei  către C.C.C.  pentru a comunica dacă s-a soluţionat contestaţia  nr. 17762/11.08.2014  formulată împotriva Deciziei nr.135260/30.07.2014 şi să depună la dosar hotărârea  pronunţată şi documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei.

Hotărârea  nr. 11546a fost emisă la data de 15.06.2015.

La data de 29.06.2015 reclamantul B. D. a depus precizare de acţiune prin care arată că contestă Hotărârea nr. 11946/15.06.2015 emisă de C.C.C. de pe lângă  C.N.P.P.  prin care i-a fost respinsă  contestaţia nr. 17762/11.08.2014, la Decizia nr. 135260/30.07.2014, emisă de C.J.P. Mehedinţi considerând-o netemeinică şi nelegală.

A motivat că, C.C.C.  nu a făcut nici o referire  la temeiul legal înc are a solicitat recalcularea pensiei  în baza adeverinţei nr. 80/28.04.2006 cu câştigul  brut realizat în acord global în perioada 1974-1982, temei consfințit ,de Decizia nr.19/2011 a ÎCCJ şi Lg. 57/1994, art.12, al.1, lit.a.

C.C.C. nu a făcut referire  la principiul contributivităţii  prevăzut de Lg.1919/2000 art.2 lit. e şi Lg.3/1977 pentru câştigurile  brute realizate în acord global  conform adeverinţei nr. 80/28.04.2006,plătindu-se contribuţia  la asigurările sociale  şi pensia suplimentară.

C.C.C.  a motivat hotărârea numai după  paragrafe din Lg.263/2010 şi nu după Legea 19/2000 ,solicitând respectarea principiului contributivităţii iar Decizia 19/2011 care îi dă dreptul la recalcularea pensiei  cu câştigurile în acord global este un act juridic ulterior  apărut .

Arată că  C.C.C.  a precizat că la determinarea punctajelor  lunare  nu au luat în calcul salariile brute din carnetul de muncă, spunând că regăsesc numai salariile tarifare de încadrare, mai ales anterior  datei de 01.04.2001, conform art.165 al.1 şi 2 din legea 263/2010, salariul său realizat  în perioada 1974-1982 fiind cel prevăzut în adeverinţa nr. 80/28.04.2006.

A solicitat respingerea  Hotărârii nr. 11946/15.06.2015 a C.C.C.  de pe lângă C. N.P.P.  şi admiterea cererii de recalculare a pensiei , în baza adeverinţei nr. 80/28.04.2006 cu câştigurile în acord global prevăzute de art.12 al.1, lit. a din legea 57/197 şi consfințite prin decizia nr.19/17.10.2011 a ÎCCJ şi acordarea drepturilor restante.

La data de 04.09.2015, pârâtele au depus la dosar întâmpinare  prin care solicită  respingerea acţiunii reclamantului precum si precizarea la acţiune, ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:

In fapt, reclamantul a solicitat valorificarea veniturilor realizate in acord global si înscrise in adeverinţa nr.80/28.04.2006.

Prin precizarea la acţiune formulata in data de 29.06..2015, reclamantul a înțeles sa conteste si Hotărârea nr. 11946/15.06.2015 emisa de C.N.P.P. – C.C.C..

Reclamantul a solicitat recalcularea pensiei in baza adeverinţei nr. 80/28.04.2006 cu câştigul brut realizat in acord global in perioada 1974-1982, temei consfinţit de Decizia nr. 19/17.10.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si Legea nr.57/1974, art. 12 alin. 1 lit a, principiul contributivitatii prevăzut de Legea nr. 19/2000 art. 2 lit e si lg. 3/1977, plătindu-se contribuţii la asigurări sociale si pentru pensie suplimentara, menţionând de asemenea ca potrivit art. 165 alin.l si 2 din Legea nr. 263/2010 salariul sau brut realizat in perioada 1974-1982 este cel prevăzut de adeverinţa nr. 80/28.04.2006.

Au învederat instanţei faptul ca prin decizia nr.135260 din 30.07.2014, urmare a examinării cererii înregistrate sub nr. 13967/23.06.2014, in baza legii nr. 263/2010 - se respinge cererea de recalculare a pensiei pentru valorificarea salariilor brute intricat aceste sume nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute in Anexa 15 din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011. In primul rând puteţi observa ca adeverinţa a cărei valorificare se solicita este defectuos întocmita, in sensul consemnării anuale a veniturilor ci nu a veniturilor lunar încasate așa cum prevăd imperativ disp. Art.165 alin 2 din Legea nr. 263/2010.

Deși din adeverinţa, unitatea a făcut menţiunea ca au fost achitate lunar cotele de contribuţie la asigurările de stat aferente angajatorului, inclusiv contribuţia la pensia suplimentara pentru angajat, trebuie îndeplinita cumulativ si cerinţa privind includerea acestor venituri in baza de calcul a pensiei, potrivit legislaţiei anterioare.

Sumele din adeverinţa nu au fost valorificate de instituţiile noastre întrucât potrivit art. 165 Legea nr. 263/2010 cu modificările si completările ulterioare, la determinarea punctajelor anuale aferente perioadelor anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete in conformitate cu modul de înregistrare a acestora in carnetul de munca.

Prin urmare, solicită să se constate ca in mod temeinic si legal, adeverinţa prezentata nu a putut fi valorificata întrucât: potrivit art. 165 alin. 1 din Legea nr.263/2010 ,"

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora in carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Astfel, analizând amănunţit aceasta prevedere legala se poate observa ca salariile brute sau nete, dupa caz ( art. 165. (1) ) sunt acelea ce au fost înregistrate in carnetul de munca" iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol numai sporurile cu caracter permanent... pot fi dovedite cu adeverinţe, iar acele sporuri sa fi fost acordate numai după data de 01.04.1992 .'

Raţiunea prezentării detaliate a elementelor salariale, consta in evitarea acelor situaţii de stabilire a unor drepturi de pensie necuvenite, urmare a valorificării unor sume care nu pot face parte din baza de calcul a pensiei.

Aşadar, având in vedere art 127 si anexa 15 din H.G. 257/2011 ( Normele de aplicare ale legii nr. 263/2010) daca ar fi fost vorba despre un spor pentru munca in acord global, era necesar ca sporul a cărei valorificare se cere sa fi îndeplinit cumulativ următoarele condiţii: sa fi avut caracter permanent, sa fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor anterior datei de 01.04.2001. sa se fi reţinut contribuţiile la pensia suplimentara, sa fi fost înregistrat in carnetul de munca sau sa fie dovedit cu adeverinţe. Ori, atât prin Hotărârea nr. 11946/15.06.2015 a C. C.C. cat si prin decizia de respingere a cererii de recalculare a pensiei nr. 135260/30.07.2014 a C.J.P. Mehedinţi, s-a reţinut in mod corect ca sumele din Adeverinţa nr.80/28.04.2006 eliberata de SC A. C. SA, reprezentând plata in acord global, nu pot fi valorificate întrucât in Anexa nr. 15 din Normele de aplicare ale Legii nr. 263/2010 exista menţiunea expresa prin care : Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

•formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;....

premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;....

compensaţiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982;...

•alte sporuri care nu au avut caracter permanent. "

Ori, veniturile reprezentând forme de retribuire in acord,  nu constituie sporuri cu caracter permanent,conform Anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H. G. nr.257/2011 si nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor,.conform legislaţiei anterioare datei de01.04.2001.

Aşadar, solicită sa se constate daca aceste venituri, au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare, întrucât in Anexa nr. 15 la Normele de Aplicare ale legii nr. 263/2010 , este menţionat expres :

* nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 : * formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, așa cum prevede Anexa nr. 15 din H.G. 257/2011.

In ceea ce priveşte principiul contributivitatii reglementat de Legea nr. 263/201, menţionam ca acest principiu vizează valorificarea veniturilor obţinute după data de 01.04.2001, in baza declaraţiilor nominale de CAS depuse de angajatori, or pretenţiile reclamantei au ca obiect drepturi salariale realizate anterior acestei date. pentru care stabilirea drepturilor de pensie se face in conformitate cu prevederile art. 165 din Legea nr. 263/2010.

Principiul contributivitatii isi găseşte aplicarea odată cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 ( 01.04.2001) care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibila retroactivitatea acestor dispoziţii la situaţii anterioare.

Au învederat instanţei faptul ca decizia contestata este o decizie emisa in baza Legii nr. 263/2010 ci nu una de recalculare in baza Legii nr. 19/2000 sau O.U.G. nr. 4/2005, astfel încât nu va putea fi invocata decizia pronunţata de ICCJ in interesul legii nr. 19/17.10.2011, nefiind obligatorie pentru instanţa in aceasta cauza.

In sprijinul celor susţinute au  invocat doua decizii ale C. de A. Craiova pronunţate in doua spete identice, pronunţate după intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010, prin care au fost respinse cererile reclamanţilor ( Decizia nr. 1936/19.05.2014 si Decizia nr. 241/31.01.2014 ), in care adeverinţele privind veniturile in acord global nu au fost valorificate pentru motivul neîndeplinirii cumulative a condiţiilor privind valorificarea, fiind necesar ca aceste venituri -sa fi fost sporuri, - sa fi avut caracter permanent. - sa fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor anterior datei de 01.04.2001, - sa se fi reţinut contribuţiile la pensia suplimentara,- sa fi fost înregistrate in carnetul de munca sau sa fie dovedit cu adeverinţe.

Au solicitat  respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiata si sa menţinerea ca temeinice si legale atât Hotărârea nr. 11946/15.06.2015 a C.C.C. cat si Decizia nr. 135260 din 30.07.2014 a C.J.P. Mehedinţi.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin acţiune reclamantul a solicitat  obligarea pârâtei C.J.P.  Mehedinţi  la recalcularea pensiei , prin luarea în  considerare a câştigurilor în acord global, lucrate  în perioada 1977-1982, conform adeverinţei de pensie nr. 80/28.09.2006 eliberată de SC A. C. SA şi acordarea drepturilor de pensie din urmă, odată cu depunerea dosarului  în anul 2006 şi emiterea unei noi decizii în acest sens de către CJP Mehedinți.

În drept s-a întemeiat pe dispozițiile art. 12 alin.1 lit. e din Legea 57/1974 şi Decizia nr. 19/2011 pronunţată de ICCJ în soluţionarea recursului în interesul legii.

La data de 23.06.2014 reclamantul a depus la  C.J.P. Mehedinţi o cerere de  recalculare a pensiei  însoţită de adeverinţa nr. 80/28.04.2006 ,menţionată mai sus, cerere înregistrată sub nr. 13961/23.06.2014 (fila 14).

În urma acestei cereri , pârâta  C.J.P. Mehedinți a emis Decizia nr. 135260/30.07.2014 prin care a respins cererea de recalculare  a drepturilor de pensie  prin valorificarea salariilor brute ,întrucât acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzut în Anexa nr.15 din normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 aprobate prin H.G.257/2011 (fila 19).

Împotriva Deciziei nr. 135260/30.07.2014 emisă de C.J.P. Mehedinţi reclamantul a formulat  contestaţie înregistrată  sub nr. 17762/11.08.2014 şi înaintată C.C.  din cadrul C.N. P.P. .

Motivele contestaţiei  sunt identice cu cele ale cererii iniţiale, respectiv nevalorificarea sumelor reprezentând  venitul brut realizat – salarii realizate  în acord  menţionate în adeverinţa nr.80/28.04.2006 eliberată de  SC A. C.  SA.

La termenul  de judecată din 30.04.2015 s-a introdus  în cauză pârâtă C.N.P.P. Bucureşti – C.C.C. .

Prin Hotărârea  nr. 11546/15.06.2015  C.C.C. din cadrul C.N.P.P. Bucureşti a respins contestaţia  (fila 34-37 dosar).

În motivare a arătat  că , în mod corect şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare , prin Decizia nr. 135260/30.07.2014, emisă de C.J.P. Mehedinţi nu au fost valorificate sumele  reprezentând  „brut realizat (salarii realizate în acord)”,menţionate în  Adeverinţa nr. 80/828.04.2006, eliberată de SC A. C. SA, judeţul Mehedinţi,întrucât conform art.165 alin.(1) şi (2) din legea 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, la determinarea punctajelor  lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate  cu modul de înscriere al acestora  în carnetul de muncă, precum şi  sporurile cu caracter permanent  care au făcut parte din  baza de calcula  pensiei  conform  legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001.

Totodată au menţionat că formele de retribuie în acord nu au caracter permanent şi nu pot fi valorificate conform Anexei nr.15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, aprobate  prin Hg. 257/2011 şi nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.

 Faţă de Hotărârea  C.C.  emisă pe parcursul procesului, reclamantul  a depus precizare de acţiune la data de 29.06.2015 arătând că  formulează contestaţie şi  împotriva 11946/15.06.2015 emisa de C.N.P.P. – C.C.C..

Din actele  dosarului rezultă că  reclamantul a fost înscris la pensie pentru  limită de vârstă , în baza dispoziţiilor legii 19/2000 privind  sistemul public  de pensii şi alte drepturi  de asigurări  sociale începând cu data de 15.06.2006 potrivit Deciziei nr.135260/26.06.2006.

La data de 23.06.2014 reclamantul a solicitat  recalcularea pensiei  conform adeverinţei nr.80/28.04.23006 eliberată de SC A. C. SA pentru perioada 01.03.1974-10.06.1982 când a funcţionat ca economist fermă şi  responsabil economic cu gestiunea la ferma pomicolă fiind  salarizat în acord global procentual în raport cu realizarea  producţiei conform  decretului nr.169 şi Legea 57/1974.

Hotărârea C.C.C.  şi Decizia  C.J.P. Mehedinți sunt nelegale.

Reclamantul este pensionar în baza  Legii 19/20000 lege care a stabilit  prin art. 2 lit. e ca principiu fundamental al  sistemului de asigurări sociale, principiu contributivităţii nominalizat expres ţi în preambulul legii.

Decizia contestată de reclamant este o decizie  emisă în baza Legii 263/2011şi nu una de recalculare  în baza Legii 19/2000 sau O.U.G. 4/2005, ca atare susţinerea reclamantului că în situaţia sa se aplică  Decizia nr. 19/17.10.2011 a ICCJ pronunţată în  soluționarea recursului în interesul legii este neîntemeiată.

Legea aplicabilă în cauză este  Legea 263/2010, în vigoare la data  formulării cererii  de recalculare  de către reclamant.

Potrivit art.165 alin.2 din Legea 263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.

În acelaşi sens, prevederile  art. 127 alin.1 din H.G. nr.257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 263/2010, statuează asupra categoriilor de sporuri cu caracter permanent ce pot fi valorificate la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. 165 alin. 2 din lege, respectiv cele enumerate în Anexa 15.

În Anexa nr. 15 la aceste Norme, la rubrica „menţiuni”s-a arătat expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de01.04.2001, printre altele, formele de atribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, precum şi alte sporuri care nu au avut un caracter permanent.

Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, dispoziţii similare se regăseau în art. 164 alin. 1 şi 2 din Legea nr.19/2000 şi respectiv în art. 1, art. 2 şi pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, iar prin Decizia nr.19/17.10.2011 pronunţată în interesul legii de  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretându-se dispoziţiile art.2 lit. e, art.78 şi art.164 alin.1, 2  şi 3 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale  art.1 şi 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, s-a stabilit că:„ Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr.57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

În considerentele deciziei s-a reţinut, printre altele,  că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislaţiei speciale a pensiilor începând cu anul 2000.

De asemenea, prin Decizia nr.736 din 24 decembrie 2006 a Curţii Constituţionale, deşi s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, s-a reţinut că instanţelor judecătoreşti, în exercitarea  deplinei jurisdicţii în fapt şi în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislaţiei anterioare s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse  de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut  sau nu  parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.

Este adevărat că, fiind dată în interpretarea Legii nr. 19/2000 şi a OUG nr. 4/2005, acte în prezent abrogate, Decizia nr. 19/2011 nu este obligatorie, faţă de dispoziţiile art. 518 NCPC.

În acelaşi timp însă, instanţa constată că raţionamentul juridic avut în vedere la pronunţarea acestei decizii subzistă, în condiţiile în care şi legea nouă – Legea nr. 263/2010 – consacră expres, la art. 2 alin. 1 lit. b, principiul contributivităţii ca principiu de bază la organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, principiu conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoane fizice şi juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Mai mult decât atât, după cum s-a arătat, dispoziţiile actuale au reluat practic vechile reglementări, fără a aduce modificări care să impună o nouă interpretare, astfel  încât argumentele juridice reţinute de instanţa supremă, referitoare la aplicarea „principiului contributivităţii” în sistemul asigurărilor sociale de stat, sunt pe deplin valabile şi  în contextul legislativ actual

Din cuprinsul adeverinţei nr. 80/28.09.2006 eliberată de SC A. C. SA rezultă că sumele suplimentare acordate apelantului cu titlu de acord global au fost incluse în salariul brut, iar angajatorul a virat bugetului asigurărilor sociale de stat contribuţia corespunzătoare acestor sume, conform Decretului nr. 169 şi Legii 57/1974.

Prin prisma acestor considerente, se reţine că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, iar intimata trebuia să ia în considerare adeverinţa prin care fostul angajator, asumându-şi răspunderea, a confirmat faptul că a plătit lunar cotele de contribuţie de asigurări sociale şi în funcţie de veniturile suplimentare realizate.

În ceea ce priveşte  susţinerile pârâtei că adeverinţa este  întocmită în mod defectuos în sensul  consemnării  anuale a veniturilor  şi nu a veniturilor lunar încasate aşa cum  prevăd imperativ  dispoziţiile art.165 al.2 din legea 263/2010 acestea sunt neîntemeiate.

Adeverinţa ce se solicită a fi valorificată este emisă  în anul 2006 şi se referă la perioada 01.03.1974-10.06.1982, reclamantul fiind salarizat în acord global procentual în raport cu realizarea producţiei conform Decretului 169 Legii 57/1974.

Aşa cum s-a arătat şi în considerentele  Deciziei 19/2011 a IICJ ,conform  art.8,9 şi 117 din legea 57/1974 şi art.4 şi 5 din legea 2/1983 cu privire la  principiile de bază ale perfecţionării sistemului de retribuire a muncii şi de repartiţie a veniturilor oamenilor muncii  care reglementa lucrul în acord global şi instituia forma de retribuire  prin acord global ,veniturile  realizate prin munca  în acord global  nu aveau natura  unor sporuri , ci, la acea vreme ele reprezentau însăşi o formă de retribuire.

În speţă, sumele  suplimentare pentru munca în acord au fost incluse  în salariul brut şi s-a plătit  şi virat în CAS şi pensia  suplimentară asupra brutului realizat.

În consecință va  admite în parte contestaţia precizată.

Va anula Hotărârea nr. 11546/15.06.2015 a C.N.P.P. – C.C.C. şi Decizia nr. 135260 din 30.07.2014 emisă de C.J.P. Mehedinţi.

Va obliga pârâta C.J.P. Mehedinţi să recalculeze pensia cuvenită reclamantului prin luarea în considerare a venitului brut realizat menţionat în adeverinţa nr. 80/28.04.2006 eliberată de SC A. C. SA,realizat în acord global, să emită o nouă decizie .

În ceea ce priveşte  cererea reclamantului  privind plata diferenţelor  de drepturi din 2006 ( de la depunerea dosarului de pensionare ) instanţa  o va admite în parte  în sensul  că obligă pârâta să plătească reclamantului diferenţele de drepturi cuvenite în urma recalculării începând cu data de 23.07.2014.

Din actele dosarului rezultă că reclamantul a depus la C.J.P. Mehedinţi cererea de recalculare a pensiei  însoţită de adeverinţa nr. 80/2006 la data de 23.06.2014 înregistrată sub nr.13961 (fila 14).

Conform art.107 al. 4 şi 5 din Legea 263 /2010 pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie,realizează stagiu de cotizare,pot solicita recalcularea  pensiei în condiţiile legii. Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor  alin. 3 şi 4 se acordă  începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului pârâtelor conform deciziei nr.151/13.01.2016 a Curţii de Apel Craiova.

Domenii speta

Spete similare