Reprezentarea asociatiilor in cererea de interventie formulata in actiunile exercitate de prefect

Reprezentarea asociatiilor in cererea de interventie formulata in actiunile exercitate de prefect

Prin incheierea din data de ……pronuntata in dosarul …… al T.P instanta a dispus respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie.

Pentru a dispune astfel a avut in vedere urmatoarele:

Prin cererea de interventie inregistrata pe rolul TP la data de 24.08.2015, AP ai BL D4,D5, si D6, a  solicitat instantei ca prin hotararea ce se va dispune in cauza alaturi de Prefectul Judetului Prahova sa se dispuna in contradictoriu cu PP anularea autorizatiei de constructie nr. 267/13.06.2014 si obligarea primariei la demolarea parcarii supreatajate si supraterane situata in mun. P str. C.V, intrucat acesta s-a construit impotriva vointei proprietarilor riverani din acesta zona care inca din anul 2013 s-au impotrivit acestui proiect.

Se invoca printre altele in cererea de interventie in intres propriu o serie de nemultumiri legate de felul in care este amplasata constructia si de dezavantajele create proprietarilor.

In esenta, se solicita admiterea in principiu a cererii de interventie aratandu-se de asemnea ca era necesar ca la intocmirea proiectului sa fie consultati si proprietarii din zona, fapt care nu s-a realizat in nicio faza a proiectului.

La cererea de interventie a fost formulata intampinare de catre parat, care a solicitat in principiu respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie, iar in masura in care sunt indeplinite conditiile prev. de art 61 C.p.civ instanta sa analizeze exceptiile invocate respectiv, lipsa calitatii procesual active a intervenientilor si a tardivitatii formularii cererii de interventie.

La termenul din data de 09.11.2015, instanta a pus in discutie, dupa comunicare potrivit dispozitiilor legale cererea de interventie sub aspectul admisibilitatii in principiu, partilor prezente, reclamant si parata.

Din verificarea actelor si lucrarilor dosarului s-a constata ca intervenientele AP nu au  atasate la dosar imputerniciri sau mandate date de catre administratorii nominalizati in preambulul cerereii, persoanelor abilitate  in conformitate cu dispozitiile art 84 al.1 si al.3 C.proc.civ.

Aceasta dispozitie prevede ca ,, persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai  prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii,, aceste dispoztii fiind aplicabile si art 56 al.2 C.p.civ in sensul ca pot sta si asociatiile (cum este cazul de fata) dar numai prin consilier juridic sau avocat daca sunt constituite potrivit legii,,

Estre adevarat ca la dosar a fost inaintata o cerere din care rezulta ca a fost delegata de catre Hotararea Biroului Executiv al As. Bl D 6 d-na C. F, insa acestei cereri nu i-a fost atasata Hotararea si nici nu s-a facut dovada ca persoana delegata are calitate de consilier juridic sau avocat potrivit legii.

De aceea nu s-a procedat la ascultarea persoanelor prezente care au pretins ca au calitate de intervenienti, desi aceasta calitate nu a rezultat din vreun inscris care sa fie atasat la dosar.

Analizand prin prisma sustinerilor facute de catre parti dar si prin prisma dispozitiilor legale in materie constata;

Intervenţia este principală când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta  [art. 60 alin. (2) NCPC].

Dincolo de definitia impusa de cod instanta este datoare sa verifice conditiile de forma ale cererii de intervenţie principală, care va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată [art. 61 alin. (1) NCPC], acesta pentru ca,  sub aspectul naturii juridice, intervenţia voluntară principală este o veritabilă chemare în judecată îndreptată împotriva ambelor părţi iniţiale, prin care se urmăreşte valorificarea unui drept subiectiv.

Întrucât prin intervenţia principală, terţul poate invoca un drept propriu, fără a fi necesar să existe identitate între dreptul pretins de terţ şi dreptul ce formează obiectul cererii de chemare în judecată, se pune tocmai în evidenţă ipoteza că este vorba de o acţiune veritabilă, dar pentru faptul că trebuie îndeplinită şi condiţia interesului terţului, a fost calificata ca o acţiune civilă specială.

Totuşi, între cele două cereri si anume cererea iniţială şi intervenţia principală trebuie să existe o stransa legătură de conexiune, impusa de altfel de cod si care in esenta, să justifice rezolvarea împreună a acestora.

De aceea in contextul analizei admisibilitatii cererii de interventie, instanta este datoare sa verifice daca intre cele doua cereri exista acesta legatura plecand de la dreptul subiectiv pretins de partile din proces si de intervenienti deopotriva.

Din interpretarea dispozitiilor legale, se deduce fara echivoc ca, atunci când judecarea cererii principale ar fi întârziată de judecarea cererii de intervenţie, instanţa poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecată separat, în afară de cazul în care intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuşi dreptul dedus judecăţii.

Pe de alta parte este foarte important ca dreptul castigat de catre partile litigante sa aiba in acest sens repercusiune directa asupra dreptului pretins de catre intervenienti.

În sustinerea argumentelor legate de admisibilitatea sau nu a acestei cereri, instanta va  avea in vedere insesi problema ipotetica a dijungerii, si conchide  ca, legiuitorul in mod evident a acordat o mare importanta interventiei, cata vreme, a admis ca măsura disjungerii celor două cereri trebuie să fie luată de către instanţa de judecată cu mare atenţie, pentru a nu lipsi de conţinut şi de finalitate tocmai intervenţia principală pe care legislaţia noastră procesuală a consacrat-o ca o instituţie în vederea rezolvării unor pretenţii conexe, deci asa cum aratam, in stransa legatura cu cadrul procesual actual.

Per a contrario, se constata ca in analiza situatiei este necesar a se porni de la temeiul legal ce guverneaza dreptul pretins de intervenienti in cererea acestora si de la temeiul legal ce guverneaza cererea principala.

Potrivit art 3 din leg 554/2004 si art 123 din Constitutia Romaniei,, prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei  publice locale, daca le considera nelegale.Prin cererea principala, reclamantul, PJP a solicitat instantei in  contradictoriu cu P mun. P, ca prin hotararea ce se va dispune in cauza sa se anuleze Autorizatia de constructie nr.267/13.06.2014 in baza careia ulterior au fost executate lucrari de construire pentru parcarea supraterana si supraetajata P+5+6

Astfel, dreptul pretins de catre reclamant prin cererea principala vizeaza legalitatea autorizatiei de constructie act  administrativ in sensul disp. Art. 2 litera c din l.554/2004.

Prin cererea de interventie atasata la f.44-45 dosar, Asociatia de Proprietari ai blocului D4, D5 si D 6, au solicitat anularea autorizatiei de constructie nr.267/13.06.2014 si obligarea paratei P mun. P la demolarea constructiei.În esenta, interesul justificat de catre Asociatiile de proprietar sunt strans legate de confortul membrilor ce o compun, intrucat nemultumirile acestora(multiple dupa cum transpare din cerere) izvorasc din nerespectarea aliniamentului cladirilor existente in zona, nerespectarea distantei dintre acesta si imobilele blocuri care desi ar fi trebuit sa fie de 27 m este in realitate doar de 17 m, strangularea circulatiei rutiere prin plasarea acestei constructii in mijlocul starzii in detrimentul arhitecturii arterei de circulatie, poluarea, lumina si afectarea insoririi precum si a iluminatului.

 În preambulul cererii se invoca in mod aparent nelegalitatea actului, in speta a autorizatiei de constructie, si sub acest aspect ar putea fi retinut ipotetic un litisconsortiu vis a vis de cererea formulata de catre reclamant.

Cu toate acestea, instanta va retine ca pentru a fi admisibila, cererea de interventie nu se poate subordona cerintei de conexitate si stransa legatura cu cererea principala(cel putin in ceea ce priveste dreptul dedus judecatii) prin simpla aparenta, caci daca in cererea sa reclamantul solicita sa se constate nelegalitatea actului, mai departe rolul si atributul ce ii este conferit prin lege nu poate conduce in mod automat (in ipoteza unei eventuale admiteri a cererii) la demolarea constructiei, astfel cum s-a solicitat de catre intervenienti.

În acest context instanta opineaza ca este nevoie de un exercitiu interpretativ care sa stabileasca si sa delimiteze care este in materialitatea sa interesul celor ce urmaresc valorificarea dreptului pe calea cererii de interventiei si de aceea pornind de la dispozitiile legii 230/2007 respectiv art. 4, se constat ca ,,1)Asociatia de proprietari are drept scop administrarea si gestionarea proprietatii comune care, pe langa drepturi, impune obligatii pentru toti proprietarii.(2)Consecintele neluarii masurilor de organizare si functionare cu privire la administrarea si gestiunea proprietatii comune sunt in raspunderea juridica a tuturor proprietarilor sau a reprezentantilor acestora, dupa caz.,,

Cu alte cuvinte, rolul este unul patrimonial de esenta fiind inclusiv modalitatea in care mijloacele banesti ale asociatiei de proprietari sunt alcatuite din fondurile constituite la înfiintarea asociatiei, din sumele prevazute si încasate conform listelor lunare de plata a cotelor de contributie a proprietarilor la cheltuielile asociatiei, care reprezinta contravaloarea facturilor sau actelor de plata, precum si din alte venituri ale asociatiei.

Mai departe, dupa stabilirea scopului si calitatii asociatiei (in speta a asociatilor blocurilor D4,D5, D6)  este necesar sa se stabileasca daca pretinsul drept inserat in cererea de interventie este unul patrimonial sau nepatrimonial.

Sub acest aspect instanta constata ca, in cererea de interventie este invocata o servitute legala, stabilita de lege  si care potrivit doctrinei are  în vedere fie utilitatea publică, fie utilitatea proprietarilor.

In esenta dreptul de servitute reprezintă o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil vecin având un alt proprietar si reprezintă o simplă limitare a dreptului de proprietate, o îngrădire în exercitarea dreptului său, dar care insa, are caracter patrimonial real.

Instanta considera printre altele ca in analiza conexitatii dintre cele doua cererii principala si de interventie trebuie avuta in vedere stransa legatura dintre obiectul si cauza litigiului, de natura a necesita admisibilitatea sau nu a acesteia.

Or, daca prin cererea principala reclamantul vizeaza protectia unui drept subiectiv nepatrimonial  care sub aspectul scopului urmareste sanctionarea unor acte nelegale, prin cererea de interventie se urmareste realizarea realizarea unui drept subiectiv patrimonial, asa incat din acest punct de vedere nu se poate retine ca intre cele doua cereri exista o legatura apta in a permite analiza deopotriva a acestora.

Si atunci, pentru buna infaptuire a justitiei si pentru solutionarea cu celeritate a unei cauze cu un astfel de specific, prin raportare la dezideratele exprimate, instanta urmeaza a respinge ca inadmisibila cererea de interventie in interes propriu formulata de Asociatiile de Proprietari ai blocului D4, D5, D6 cu sediul in mun. P str. C V13 si 15  Prahova

Domenii speta

Spete similare